Tăierile de copaci din pădurile care înconjoară municipiul Reșița au ajuns din nou în centrul atenției. În urma unor sesizări ale cetățenilor îngrijorați de exploatările din zona Dealul Golului, Primăria Reșița a luat atitudine, sesizând Garda de Mediu şi Garda Forestieră. De asemenea, la locul exploatării au fost trimiși polițiști locali, fiind aplicată o sancțiune în valoare de 3.500 de lei. Pe de altă parte, administrația locală și arată dezacordul față de tăierile de copaci din zonă, insistând asupra importanței protejării pădurilor din jurul orașului.

„Polițiștii locali au constatat că pădurea exploatată se află în patrimoniul Ocolului Silvic Reşiţa, în subordinea Direcţiei Silvice Caraş-Severin, iar ordinul de exploatare a fost dat în urma câștigării unei licitații de exploatare derulate de Direcţia Silvică. De asemenea, lucrătorii poliției locale au găsit nereguli cu privire la depozitarea masei lemnoase.

Pentru nerespectarea amplasamentului şi distrugerea pășunii aflate pe domeniul public al Municipiului Reșița a fost aplicată sancțiunea de 3.500 de lei, cu obligativitatea aducerii suprafețelor distruse la starea inițială şi eliberarea terenului ocupat ilegal. În același timp, facem demersuri la instituțiile abilitate pentru a verifica cadrul legal în care se desfășoară exploatarea”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Reșița.

Pe de altă parte, reprezentanții administrației locale precizează că  Primăria Reşiţa a făcut toate diligențele pentru a include pădurile aflate în jurul Municipiului Reșița într-un areal de protecție – zonă verde și  interzicerea tăierile de orice fel în cadrul acestei delimitări.

„Constatând că Direcția Silvică Caraș-Severin continuă defrișările, ne manifestăm DEZACORDUL total pentru astfel de practici și reînnoim solicitarea de a iniția împreună cu instituțiile abilitate demersurile legale pentru protejarea pădurilor din vecinătatea municipiului Reșița prin constituirea unor perdele verzi de protecție în jurul orașului”, mai transmit reprezentanții Primăriei Reșița.

Citește și Primarul Popa: „Să facem împreună presiuni, astfel încât să nu se mai taie păduri în jurul Reșiței”

Karina TINCUL

Pădurile Reșiței nu vor mai fi gospodărite de către Romsilva. Consilierii locali au decis înființarea unui ocol silvic în regie autonomă, motiv pentru care Primăria Reșița s-a asociat cu primăriile din Carașova, Forotic, Goruia, Lăpușnicu Mare, Slatina Timiș, Ticvaniu Mare și Văliug. Regia autonomă „Ocolul Silvic Banatul Montan” se va întinde pe o suprafață de peste 7.500 de hectare.

„Mă bucur că legislația ne permite acest lucru, că putem face acești pași. Mă bucur și că primarii de comune au răspuns foarte rapid pozitiv. Sper să putem, prin intermediul acestei instituții, să punem ordine în pădurile din jurul Reșiței, să ne aplecăm cu mai mult interes asupra celor care fac plimbări, ciclism, să le dăm posibilitatea să iasă în natură”, a explicat primarul Ioan Popa.

Edilul și-a făcut și temele înainte de a pune la punct asocierea cu cele 7 comune și a studiat în detaliu cum se administrează un astfel de ocol silvic în regie autonomă:

„Am fost la Baden-Baden, acolo este un ocol silvic de 8.000 de hectare. Au peste 300 de km de poteci, peste 150 de km de piste de biciclete, oamenii își gestionează și din punct de vedere cinegetic suprafețele de teren. Există puncte în oraș de unde se poate achiziționa carne de vânat, păstrăv, fructe de pădure. Deci, din punctul meu de vedere, este o dovadă clară de civilizație. În România, nu am cunoștință să poți cumpăra carne de vânat dintr-un loc autorizat. Este un atribut pe care îl au vânătorii, să nu zic braconierii. Toată lumea știe de animale, dar nu le-a văzut nimeni și nu le-a gustat nimeni. Eu m-am cam săturat de monopolismul ăsta din România”.

Conform lui Popa, administrația locală din Reșița plătește în prezent celor de la Romsilva undeva la 150.000 – 200.000 de lei pe an pentru gospodărirea pădurilor. Planurile primarului pentru viitorul ocol silvic includ și luarea în administrare a terenurilor deținute de proprietarii privați și care în prezent se confruntă cu dificultăți în exploatarea lemnului de pe suprafețele pe care le dețin:

„Ne vom ocupa și de pădurile private ale celor care vor să ni le dea în administrare și va fi mult mai ușor să-i ajutăm să își ia rația de lemn la care au dreptul anual”.

În total, Ocolul Silvic Banatul Montan va avea 7.542,8 hectare, din care 1.050 aparțin Carașovei, 685,1 hectare comunei Forotic, 263 hectare comunei Goruia, 1.800 hectare comunei Ticvaniu Mare, 1.106,9 hectare municipiului Reșița, 1.107,2 hectare comunei Slatina Timiș, 805,1 hectare comunei Ticvaniu Mare și 204,8 hectare comunei Văliug.

Karina TINCUL

Grupul Ecologic de Colaborare Nera a monitorizat în ultimele 11 luni tăierile de arbori în parcele de pe Dealul Cioara. deasupra caselor de pe strada Murelor  şi în zona Minda, toate situate în imediata apropiere a Municipiului  Reşiţa.

Cum modul haotic de realizare a acestor defrișări, precum şi înformaţiile furnizate de către cetăţeni au dat senzaţia că este vorba despre tăieri ilegale de arbori, GEC Nera a trimis o adresă spre Garda Forestieră Timişoara pentru a cere un punct de vedere în legătură cu legalitatea acestor tăieri.

În răspunsul furnizat, prin scrisoarea nr.2026/03.04.2016, Garda Forestieră Timişoara ar confirma indirect, spun militanții pentru mediu cărășeni, că în toate cazurile sesizate a fost vorba de tăieri ilegale de arbori motiv pentru care au fost aplicate amenzi operatorilor care au exploatat lemn în parchetele deschise în aceste zone.

 „Cuantumul mic al amenzilor aplicate, atât în cazul tăierilor de arbori din pădurile situate în imediata apropiere a Municipiului  Reşiţa cât şi din alte părţi ale judeţului Caraş – Severin, nu reprezintă o modalitate de stopare a acestor fenomene iar acestea pot fi diminuate şi stopate prin intensificarea controalelor efectuate de autorităţile direct responsabile”, explică reprezentanții Grupul Ecologic de Colaborare Nera.

În acest context,  prin scrisoarea trimisă la Timișoara, GEC Nera a cerut  în baza Legii 544/2001  un supliment de răspuns prin care s-au solicitat copii după notele de constatare din anii 2016 şi 2017 pentru controlul efectuat referitor la tăierea arborilor în zonele precizate în scrisoarea iniţială.

La această a doua solicitare însă, Garda Forestieră Timişoara nu a mai oferit niciun răspuns în termen legal.

„Faţă de cele prezentate solicităm public Ministerului Apelor şi Pădurilor şi Ministerului Mediului verificarea în comun a modului de exercitare a autorităţii de control a tăierilor de arbori  în judeţele Caraş Severin şi Mehedinţi, în special în cazul tăierilor de arbori din pădurile situate în imediata apropiere a Municipiului  Reşiţa precum  şi în interiorul parcurilor naţionale Semenic –  Cheile Caraşului şi Domogled – Valea Cernei”, explică GEC Nera.

Diana RADU