Asociația Wild Caraș-Severin a făcut publice o nouă serie de imagini cu caii sălbatici din județ, pe care au reușit să îi pozeze zilele trecute după mai multe ore de căutări. Considerați de mulți ca fiind una din noile atracții turistice ale județului, caii, ce pot fi uneori admirați chiar și din trenul care circulă pe ruta Anina – Oravița, provin de la fostele CAP-uri din zonă sau de la exploatări miniere și forestiere abandonate.

Lăsați liberi, caii care au reușit să supraviețuiască s-au adaptat noilor condiții de viață și s-au înmulțit, astfel că de-a lungul anilor, urmașii lor s-au născut în libertate. Conform celor de la Wild Caraș-Severin, aceștia nu sunt cu adevărat sălbatici, calul sălbatic (tarpanul) fiind exterminat de om, dar au și ei un rol important în ecosistem și ocupă cu succes locul tarpanului.

„Am încercat să găsim cai sălbatici înainte de venirea primăverii, să-i vedem și să-i fotografiem înfruntând iarna. Am avut parte de o zi răcoroasă de primăvară, cu temperaturi negative, o ceață cu vizibilitatea sub 5 m și un vânt subțire. După câteva ore de rătăcit prin ceață, am hotărât să abandonăm căutările, deși îi localizasem în urmă cu o zi cu ajutorul dronei și știam zona în care sunt. Când am început coborârea, am avut parte de un scurt răgaz, de aproximativ jumătate de oră, în care ceața s-a ridicat parțial, așa că am hotărât să mai facem o încercare. Am reușit să găsim un grup mic, pe niște stânci unde bătea soarele și zăpada era topită, facilitându-le accesul la vegetație. Timpul s-a scurs repede și au dispărut din nou ca niște năluci în ceață”, explică cei de la Wild Caraș-Severin pe Facebook.

În județul Caraș-Severin caii sălbatici nu sunt prezenți doar în Munții Aninei, astfel de exemplare putând fi întâlnite și pe insula Ostrov, aflată în apropiere de Moldova Veche.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157694213748665″]

Foto: Wild Caraș-Severin

Karina TINCUL

În această după-amiază, la sediul Ministerului Turismului, a avut loc o dezbatere privind necesitatea reglementării activităților de ecoturism, întâlnirea venind în urma solicitărilor primite de către ministerul de resort de la mai multe organizații neguvernamentale, ea fiind organizată de Ministerul Consultării Publice și Dialogului împreună cu Ministerul Turismului.

Întâlnirea de lucru a avut ca scop identificarea problemelor legislative în domeniul activităților legate de ecoturism, precum și facilitarea dobândirii statutului de zonă ecoturistică. La dezbateri, pe lângă reprezentanți ai ministerelor sus-menționate, au participat membrii ai Guvernului, reprezentanți ai societății civile, parlamentari și primari din zonele cu potențial ecoturistic. Obiectivul imediat, ce a rezultat în urma dezbaterilor, a fost formularea unui cadru general al politicilor pentru dezvoltarea și managementul durabil al industriei turismului în ceea ce privește resursele naturale și culturale.

Prezentă la dezbateri, Luminița Jivan, deputat de Caraș-Severin, a adus în discuții necesitatea introducerii ca și zone de ecoturism zona Moldova Nouă, Coronini, Marga, Oravița, Iablanița și Bozovici, susținând astfel primarii din zonele respective, mare parte dintre ei fiind prezenți la dezbateri.

În prezent, zonele deja propuse pentru destinații ecoturistice sunt o parte din obiectivele turistice din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița de pe raza localităților Oravița, Ciclova Română, Sasca Montană, Cărbunari, Sopotu Nou și Lăpușnicu Mare. Printre obiectivele turistice amintim: Cheile Nerei, Cascada Beușnița, Lacul Ochiul Beiului, Lacul Dracului, tunelurile săpate în stâncă, Ansamblul de arhitectură montanistică – Sasca Montană, Mânăstirile Călugăra și Nera, Cetatea medievală Socolari și vechiul drum roman.

„Am discutat despre îmbunătățirea cadrului legislativ și am prezentat potențialul ecoturistic al Parcurilor Naturale din Caraș-Severin. Am insistat în dezbatere pe tema potențialului turistic din zona localităților străbătute de Dunăre – zona Moldova Nouă, în special introducerii în zona de ecoturism a Ostrovului”, a declarat, pentru Reper24, deputatul Luminița Jivan.

John GAVRILESCU

Primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma, a fost prezent marți, la Ministerul Turismului, unde a participat la dezbaterea inițiată de Ministerul Consultării Publice și Dialogului pe tema dezvoltării zonelor ecoturistice.

În cadrul dezbaterii inițiate de Ministerul Consultării Publice și Dialogului în colaborare cu Ministerul Turismului, primarul orașului de la malul Dunării, Adrian Torma, împreună cu primarul comunei Coronini, Ilie Boboescu, și-au prezentat viziunea despre cum doresc să dezvolte turistic zona Clisurii Dunării, prin includerea obictivelor tusistice în zone de ecoturism. Principala atracție turistică a fost Ostrovul, despre care edilul-șef al orașului din Clisura Dunării a prezentat și un material video. Cum, în acest moment, Ostrovul este inclus în Parcul Național Porțile de Fier și activitățile de turism sunt restrictive, cei doi primari au prezentat o serie de propuneri cu privire la dezvoltarea ecoturismului pe Ostrov.

„Am prezentat o serie de activități ce pot fi desfășurate pe Ostrov, dar și în întreaga Clisură a Dunării. Avem promisiunea că se vor găsi căi de mijloc pentru a putea desfășura activități ecoturistice în zonă, deoarece, în acest moment, legea este foarte restrictivă în Parcurile Naționale”, a declarat, pentru Reper24, primarul Adrian Torma.

Propunerile primarului Torma sunt unele concrete și acesta dorește ca zona să se dezvolte în urma unor consultări cu toți factorii decizionali. Pe de altă parte, dezvoltarea turismului în Clisura Dunării vine ca și o contrabalansare a turismului practicat în zona Dunării din județul Mehedinți.

„Dorim să dezvoltăm turismul în Clisura Dunării sub o formă organizată, bine definită și nu într-un mod haotic. Am avut un feedback foarte bun de la această dezbatere și am primit un sprijin important de la deputatul Luminița Jivan”, a mai declarat edilul-șef al orașului de la malul Dunării, Adrian Torma.

Citește și: Deputatul Luminița Jivan susține obiectivele turistice din Caraș-Severin pentru dobândirea statutului de zone ecoturistice

De asemenea, Torma își dorește o dezvoltarea unitară a tuturor obiectivelor turistice din Clisura Dunării și consideră că dezvoltarea zonelor ecoturistice poate deveni un motor important în dezvoltarea pe toate planurile a zonei.

„Încă de din campania electorală, am pus accent pe dezvoltarea turistică a zonei. Consider că, prin dezvoltarea ei, veniturile la bugetul local pot crește cosiderabil și, totodată, nivelul de trai al locuitorilor din zonă. O să demarez de săptămâna viitoare o consultare cu toți primarii din zona Clisurii Dunării pentru a elabora un plan comun de dezvoltare și acțiune în domeniul turistic”, mai explică primarul Adrian Torma.

John GAVRILESCU

Grupul Ecologic de Colaborare Nera a realizat în data de 20 mai o monitorizare a stării mediului şi a modului de practicare a ecoturismului în Parcul Natural Porţile de Fier pe un sector al Dunării cuprins între localitatăţile Berzasca şi Baziaş, căruia localnicii îi mai spun Clisura de Sus a Dunării.

Principala agresiune ce are loc de mai bine de 10 ani, atât împotriva patrimoniului natural al Parcului cât şi a localităţilor din România şi Serbia plasate în Clisura de Sus a Dunării, este poluarea cu praf de deşeuri miniere provenit de pe iazurile de decantare ale  SC MOLDOMIN  Moldova Nouă pe care vântul îl antrenează aproape în permanenţă. Fenomenul afectează direct cca. 18.000 locuitori de pe ambele maluri ale Dunării precum şi biodiversitatea din Ostrovul Moldova Veche care este o zonă de protecţie integrală a Parcului Natural Porţile de Fier.

O altă problemă este dispariția treptată a cailor sălbatici. Din informaţiile transmise de localanici, numărul de exemplare a cailor sălbatici de pe Ostrovul Moldova Veche a scăzut în ultimii 2 ani din cauza subnutriţiei din timpul iernii. Caii sunt un element de atracţie turistică al insulei.

În același registru, și exemplarele de lăstun de mal (Riparia riparia) au părăsit în mare parte habitatul rezervaţiei Râpa cu Lăstuni – Valea Divici de pe teritoriul comunei Pojejena. Pe parcursul monitorizării s-a constatat prezenţa acestora în abrupturile din golful Dunării de la Baziaş.

De asemenea, se atrage atenția și asupra faptului că traseul de acces spre peştera Gaura cu Muscă situată pe teritoriul comunei Coronini este accidentat, fără elemente de siguranţă şi cu risc ridicat de prăbuşire de pe stâncile abrupte. Din păcate peştera, cu o istorie şi o legendă interesantă, nu este accesibiliă pentru o mare parte dintre cei care doresc să o viziteze.

Mai mult, spun ecologiștii, în rezervaţia naturală Balta Nera – Dunăre situată pe teritoriul comunei Socol există mari cantităţi de PET-uri aduse de râul Nera şi depozitate în spatele arborilor prăbuşiţi în albie. Rezervaţia este o zonă de protecţie integrală iar fenomenul afectează locurile de cuibărit ale păsărilor de apă. De multe ori păsările din delta Nerei migrează în amonte pentru a-şi face cuiburile.

Toate aceste controale au fost realizate în cadrul proiectului „Interacțiune ONG – autorități pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale și naționale din sudul Banatului” realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile in parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank.

Alexandra JURCA