La apelul managerului Alina Stancovici, a avut loc ieri, la Spitalul Județean de Urgență din Reșița, întâlnirea cu I.P.S. Ioan, Mitropolit al Banatului pentru a discuta despre ajutorul pe care Mitropolia Banatului îl poate oferi renovării Staționarului 2 al spitalului reșițean.

„Săptămâna trecută, joi, am purtat două discuții telefonice cu doi înalți prelați ai lumii creștine: I.P.S. Ioan, Mitropolit al Banatului și Excelența Sa, József Pál, Episcop Romano-Catolic al Timișoarei pentru a le cere sprijinul în renovarea staționarului 2 al Spitalului Județean de Urgență din Reșița. Ambii prelați au manifestat deschidere și promptitudine pentru spitalul nostru și nevoile sale, episcopul romano-catolic, un om care cu drag și suflet mare a păstorit ani mulți comunitatea romano-catolică a Reșiței a făcut a doua zi o donație financiară substanțială pentru staționarul 2, iar IPS Ioan, Mitropolitul Banatului a venit azi la spital pentru a afla cum și cu ce poate ajuta unitatea sanitară“, a declarat managerul Spitalului Județean de Urgență din Reșița, Alina Stancovici.

„Așadar, ieri Mitropolitul Banatului, împreună cu Prea Onoratul Gheorghe Șuveți, Protopop al Reșiței și cu pr. Gozman, consilier social al Episcopiei Caransebeșului au fost la spital pentru a identifica nevoile staționarului 2. Dată fiind întâlnirea cu Mitropolitului Banatului la spital, la ora la care se sfârșea ședința Consiliului de Administrație al unității sanitare, am considerat oportun ca discuțiile să se poarte într-un cadru mai larg, invitând și președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca și președintele C.A. al SJUR, dr. Paul Purea la întâlnire, discuțiile dovedindu-se constructive.

Așa cum am stabilit telefonic, mitropolitul a fost să vadă personal acoperișul staționarului 2 urcând astfel în podul clădirii. Evident, așa cum Biserica a făcut mereu pentru comunitate, ajutorul este cert: Mitropolia Banatului se va ocupa de renovarea acoperișului staționarului 2. Bucuria este triplă pentru că după renovarea aproape terminată a staționarului 3, cu sprijin de la comunitatea Reșiței și Caraș-Severinului și de la instituții publice, societăți comerciale, ONG-uri -uri și autoritățile locale, Primăria Reșița și Consiliul Județean Caras-Severin, demarăm renovarea Staționarului 2 prin implicarea Sfintei Biserici: Mitropolia Banatului, Episcopia Romano-Catolică de la Timișoara și Episcopia Caransebeșului“.

Managerul Alina Stancovici a mai precizat referitor la zecile de mâini întinse care au sărit în sprijinul spitalului din municipiul de pe Bârzava: „Desigur, nu trebuie să uităm ajutorul oferit zilele trecute prin donațiile făcute prin Clubul Lions Reșița Kindness, care merg mai departe pentru cei ce vor să doneze și prin sufletul deschis și pus spre folosul spitalului de producătorul și artistul Florentina Martiș, de la Peciu Nou. Când dorința există, iar oamenii au sufletul mare, Dumnezeu face ca scopul, locul, fapta și ajutorul să se întâlnească, iar acest loc este Spitalul Județean de Urgență din Reșița, mai întâi staționarul 3, iar acum staționarul 2“.

Prețuire tuturor celor care prin fapta lor, aduc binele de care acest spital are nevoie pentru a rămâne în picioare pentru sănătatea noastră, a tuturor!”, a concluzionat Alina Stancovici.

Dan AGACHE

De astăzi, credincioșii ortodocși intră în ultima săptămână din Postul Mare, sau Săptămâna Patimilor. Fiecare zi,  de astăzi și până sâmbătă, are o anumită semnificație.  Conform rânduielilor bisericești, în fiecare zi din Săptămâna Mare „ne reamintim și retrăim ultimele zile din viața Mântuitorului”:

Luni – ne aduce în față icoana tânărului Iosif care a fost vândut de frății săi în Egipt. Istorisirea vieții sale în cultul liturgic este anticiparea Jertfei Mântuitorului Iisus Hristos Care a fost vândut de Iuda.

Marţi – se face pomenirea Pildei celor zece fecioare. Este o pildă care are menirea să ne țină trează datoria de a trăi permanent în Hristos.

Miercuri – se face pomenire de femeia păcătoasă care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului – simbol al pocăinței adevărate și al îndreptării omului păcătos.

Joi – este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie; Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii; rugăciunea arhierească; începutul Pătimirilor, prin vinderea Domnului.

Vineri – se prăznuiesc „Sfintele și mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.

Sâmbătă – prăznuim îngroparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea Sa la iad.

În toată această perioadă, în biserici se țin slujbe speciale, numite „denii”. Denia este o slujbă de dimineață care în aceste zile se face seara deoarece ar avea rolul transformării întunericului  în lumină. „Deniile din Săptămâna Sfintelor Patimi sau Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos au în centrul lor taina suferințelor sufletești și trupești ale Mântuitorului ca urmare a păcatelor oamenilor, arătate în invidie și ură, lăcomie și trădare, frică prea mare și lipsă de fidelitate, etc. Pe de altă parte slujbele deniilor arată și puterea pocăinței”, scrie Ziarul Lumina, al Patriarhiei Române.

Mai cunoscute sunt deniile din Joia Mare și Vinerea Mare. Denia celor 12 Evanghelii este slujba din ziua de joi, iar cele 12 citiri din Noul testament vorbesc despre prinderea, judecata și răstignirea lui Iisus Hristos. A doua zi, în vinerea mare, în toate bisericile ortodoxe se desfășoară denia Prohodului Domnului, o slujbă în care sunt cântate în imnuri, împărțite în trei „stări”, patimile, răstignirea, moartea și îngroparea Mântuitorului.

Dan AGACHE

Aproximativ 500 de tineri vârste între 14-24 de ani din județul Caraș-Severin dar și din alte județe din țară, sunt așteptați săptămâna viitoare la Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte. Evenimentul este programat să se desfășoare în perioada 18-20 Iulie, în municipiile Reșița și Caransebeș. Unul din principalele puncte de atracție al acțiunii îl constituie conferința pe care o va susține miercuri actorul Dan Puric în Parcul Tricolorului din Reșița.

„Evenimentul își propune să ofere tinerilor oportunitatea participării la o serie de activități cultural – educative cu caracter duhovnicesc, precum și de socializare, în scopul promovării valorilor Bisericii noastre, dar și ale județului Caraș-Severin”, explică organizatorii.

Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte va debuta marți 18 iulie, de la ora 17:00 cu festivitatea de deschidere, care va avea loc la Reșița, în Parcul Tricolorului. Începând cu ora 20:00, este programată o seară de muzică folk, invitat special fiind cantautorul Cristian Buică.

Ziua de miercuri, 19 iulie, va oferi participanților posibilitatea dezbaterii unor probleme de actualitate în cadrul unor ateliere de lucru, precum și vizitarea mănăstirii Vasiova. Începând cu ora 17:00, va avea loc „Procesiunea tinereții”, pe traseul Biserica Sf. Ap. Petru și Pavel – Bd. Muncii – Intim – Bd. Republicii – Catedrala Schimbarea la față, urmată de conferința cu tema „Să fii român!”, susținută de actorul Dan Puric.

Joi 20 iulie, la praznicul „Sf. Proroc Ilie Tesviteanul”, tinerii vor lua parte la Sfânta Liturghie arhierească la Catedrala „Învierea Domnului” din Caransebeș, la finalul căreia va avea loc festivitatea de încheiere a întâlnirii.

Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte este organizată de Episcopia Caransebeșului, cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin, Primăriei Municipiului Reșița, Primăriei Caransebeș și al Asociației Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte.

foto: episcopiacaransebesului.ro

Diana RADU

Ziua de 9 martie este așteptată cu sufletul la gură încă din vremuri străbune, și asta pentru că astăzi se trasează hotarul dintre iarnă şi vară, dintre zilele aprige ale Dochiei şi cele călduroase ale Moşilor. Tot în această zi, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții 40 de Mucenici, soldați romani omorâți pe vremea romanilor pentru credința lor.

Tradiția de sărbătorire a Mucenicilor le implică mai ales pe gospodine, care trebuie să prepare și apoi să împartă așa numiții mucenici, copţi sau fierţi. Mucenicii pot fi pregătiţi ca o prăjitură cu miez de nucă şi miere sau un aluat în forma cifrei opt, fiert în apă cu mirodenii şi nucă. Ulterior, aceștia sunt împărțiți la rude, vecini, oameni sărmani, pentru pomenirea celor morţi, dar şi pentru belşugul viitoarelor recolte.

Sfinţii 40 de Mucenici au pătimit în vremea împăratului roman Licinius. Soldații, originari din Asia Mică, erau ostaşi staţionați la Armenia.

Împăratul Licinius, după ce în anul 313 a acordat libertate religioasă creştinilor, a pornit o prigoană împotriva creştinilor din partea de răsărit a Imperiului Roman, în urma unui conflict de interese cu augustul Occidentului.

Așa au ajuns cei 40 de Mucenici să stea stea în miez de iarnă, o noapte întreagă în mijlocul unui lac, unde lumini sfinte s-au pogorât din ceruri asupra lor. Trupurile soldaţilor au fost arse, o parte din cenuşă fiind aruncată în apă, iar alta, cumpărată de creştini de la cei ce i-au ucis. Osemintele lor, câte au mai rămas în cenuşă, au fost găsite în prima jumătate a secolului al V-lea într-o capelă în pământ, în afara zidurilor Constantinopolului.

Numele celor 40 de Sfinţi Mucenici sunt Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie.

O parte din aceste moaşte se află în capela familiei Sfântului Vasile cel Mare, din provincia Pont (Asia Mică).

Sărbătoarea Mucenicilor, a cărei zi centrală este 9 martie, începe de fapt cu o zi înainte, cu Focurile de Mucenici, şi se încheie în 11 martie, cu Beţia rituală. Incinerarea simbolică a spiritului iernii şi renaşterea spiritului verii se realizează prin aprinderea focurilor rituale, în dimineaţa zilei de Mucenici.

Un obicei din Banat este acela când copiii scormonesc şi bat cu beţele în foc, iar mamele lor împrăştie cenuşa rămasă după stingerea jarului în jurul caselor şi adăposturilor de animale şi păsări. Focurile de Mucenici sunt considerate purificatoare pentru spaţiu, curățându-l de forţele malefice în ultima zi a anului vechi şi în prima zi a anului nou, dar și fertilizatoare pentru grădini, livezi şi vii prin împrăştierea cenuşii pe pământ.

Un alt obicei este acela de a bea de Mucenici 40 sau 44 de pahare cu vin, la începutul anului agrar, este o reminescenţă a sărbătorilor bahice ale Antichităţii. Oamenii credeau că vinul băut de Mucenici se transformă, de-a lungul anului, în sânge şi putere de muncă.

Alexandra JURCA

Foto: http://www.basilica.ro

Info: mediafax.ro