Trei personalităţi marcante de origine română: Iosif Vulcan, Ioan Irinyi şi Iustin Popfiu au fost omagiate recent în Ungaria de către Autoguvernarea Română şi Asociaţia Culturală a românilor din Leta Mare (Letavertes), judeţul Hajdu-Bihor, cu ocazia celei de-a XX-a ediţii a „Memorialului Ziua Vulcan-Irinyi-Popfiu”. 

Iosif Vulcan (1841–1907), care a trăit în Leta Mare, a fost publicist şi scriitor, membru al Academiei Române. A fost iniţiatorul apariţiei revistei “Familia”, în care a debutat Mihai Eminescu, cu poezia „De-aş avea.” Ioan Irinyi (1817-1895), chimist şi om de știință, a fost inventatorul chibritului cu fosfor iar Iustin Popfiu (1841–1882) a fost teolog, protopop greco-catolic şi erudit scriitor.

La manifestare au participat ambasadorul României la Budapesta, Victor Micula, consulul general al României la Gyula, Florin Vasiloni, şi consulul de la Szeged Monica Radu. Au fost prezenți și invitaţi din România, printre care directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor, Lucian Silaghi,  directorul Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, dr. Aurel Chiriac, redactorul-şef al revistei „Familia”, Ioan Moldovan și directorul muzeului Iosif Vulcan din Oradea, Ioan Pop.

Cele trei personalităţi omagiate, Iosif Vulcan, Ioan Irinyi şi Iustin Popfiu au fost maghiari, români şi europeni deopotrivă, a subliniat în discursul său primarul Leta Mare, Menyhart Karoly. La rândul său, ambasadorul României la Budapesta, Victor Micula, i-a felicitat pe organizatori pentru însufleţirea şi conştiinciozitatea cu care se îngrijesc de memoria înaintaşilor lor.

În cadrul evenimentului, participanții au depus coroane  la mormintele familiei Irinyi, situate în curtea şcolii generale “Irinyi János”, la Casa de cultură, unde se află o placă comemorativă în cinstea lui Iosif Vulcan, apoi la mormântul lui Iustin Popfiu, situat în curtea bisericii greco-catolice din Leta Mare. Aici a fost plantat cu această ocazie un brad, ca simbol al apropierii între românii şi maghiarii care respectă memoria iluştrilor înaintaşi.

PS Virgil, episcop greco-catolic de Oradea şi PS Fullop, episcop greco-catolic de Hajdudorog, împreună cu protopopul Szimicsku Ferenc, au oficiat o slujba de pomenire în biserica greco-catolică din Leta Mare. Biserica greco-catolică română din Leta Mare a fost construită în anul 1802. Pe iconostasul bisericii încă şi acum se mai pot citi inscripţii în limba română, care atestă că această comunitate este de origine română.

În continuare, la Casa de Cultură a oraşului Leta Mare, a avut loc un spectacol de muzică clasică, în interpretarea studenţilor Facultăţii de muzică din cadrul Universităţii din Oradea.

Karina TINCUL

Cât de lung este un metru?

„Cât de lung este un metru?”, „Femeile sfătuiesc femeile: Lenjeria din mătase neagră străluceşte deosebit de frumos dacă o spălăm în ceai negru în loc de apă“ sau „Datul laptelui în foc se poate împiedica dacă se pune o talpă din catifea în papuc” sunt doar câteva titluri neobișnuite alese de Sigmar Polke pentru operele din cadrul expoziției „Muzică de origine necunoscută”. 

Pornind de la câteva titluri ale exponatelor, membrii cercului literar „Die Stafette” au realizat texte care vor fi prezentate mâine, în data de 5 februarie 2014, la ora 17:00, la Muzeul de Artă Timișoara.

Expoziţia, care a putut fi vizionată deja în marile muzee ale lumii, aduce în prim plan patruzeci de opere ale renumitului pictor, grafician şi artist în domeniul fotografiei Sigmar Polke, asigurând în acelaşi timp şi o viziune de ansamblu asupra creaţiei diversificate a marelui artist; o creaţie presărată cu nuanţe de umor, ironie şi ambiguitate.

Sigmar Polke (1941-2010) a fost preocupat încă din primii ani de creaţie de realizarea unor conexiuni între imagine şi realitate, artă şi viaţa cotidiană. Prin intermediul unor teme de excepţie şi a unor tehnici experimentale, Sigmar Polke dezvăluie aspecte noi ale artei. În creațiile sale din expoziţia „Muzică de origine necunoscută” Sigmar Polke tematizează traseul fluid sau picurat al culorilor, urma fluidă a culorii urmând un traseu imprevizibil. Imaginile dobândesc în plus şi o notă poetică datorită unor titluri cu rezonanţă absurdă, inspirate din proverbe, sloganuri şi maxime universale.

Pentru realizările sale de excepţie în domeniul artei, lui Sigmar Polke i s-au decernat o serie de premii şi decoraţii. Astfel, în anul 2000 Sigmar Polke a obţinut  „Inelul împăratului – premiu artistic al oraşului Goslar” („Goslarer Kaiserring”), cea mai înaltă distincţie care se decernează în Germania pentru realizările în domeniul artei contemporane.

Expoziția poate fi vizitată la Muzeul de Artă din Timișoara până în data de 2 martie 2014, în intervalul orar 10-18.

La prezentare textele vor fi comparate cu picturile lui Sigmar Polke, intenționându-se astfel crearea  unei legături între artă și literatură. Evenimentul se va desfășura exclusiv în limba germană.

Alles gute!

Sergiu TABAN