Problema gunoaielor menajere din comunitățile cărășene este departe de a fi rezolvată. Cum în ultima perioadă, managementul deșeurilor municipale în Caraș-Severin a devenit o problemă, la care mulți edili nu îi dădeau prea mare importanță, nu numai că riscăm o măsură de infringement pe capitolul de Mediu, dar este posibil, ca în perioada următoare, să ne întoarcem undeva în anii 2000, când, în comunitățile din Banatul Montan, deșeurile menajere erau la tot pasul.

Citește și: Bine ați venit în Berliște! Patria gunoaielor, bălăriilor și a nepăsării administrative

Una dintre aceste comunități în care gropile neconforme par să devină o obișnuință, deși în 2012 am raportat Comisiei Europene că toate au fost închise, este comuna Berliște. Comunitatea din comuna din Valea Carașului, păstorită cu vorbe frumoase, chiar pompoase la un moment dat, de către edilul Nicolae Orăvicean, pare a se obișnui cu ideea de a depozita gunoiul menajer pe unde apucă. Pe la marginea localităților, prin vecinătatea râului Vecinic, peste tot și contrar legilor în vigoare. Nici edilul nu pare a socoti prea mult măsurile trasate de comisarii Gărzii de Mediu. Doar el e șeful în comună! Cum să vină cei de la Reșița să-i dea sfaturi sociologului de renume mondial cu o vastă experiență în ale vorbelor.

Citește și: La Berliște, rămâne cum am stabilit! Gunoaie, bălării și nepăsare!

Altfel, comisarii riscă plângeri penale, chiar de la Orăvicean. Cel puțin asta reiese din discuțiile cu cei de la Garda de Mediu, care au amendat în două rânduri UAT Berliște. Degeaba însă, pentru că gunoaiele menajere tot la gropile neconforme ajung și, ca lucrurile să fie înțelese și de cei de la mediu, edilul-șef a deschis o groapă unde gunoaiele colectate de prin comună, acolo unde ajunge mașina, să fie depozitate la ieșirea din localitatea Berliște, pe un teren viran. Și cred că știe și de ce face asta, întrucât, cu o platformă program în campania electorală, din care reieșea că cei din comuna Berliște vor rivaliza peste patru ani cu comunitățile bogate din vestul Europei, chiar și cu cele de peste ocean, Orăvicean trebuie să le arate oamenilor că n-a mințit.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157687870448793″]

Mai pe românește, Orăvicean le promitea consătenilor săi că vor umbla câinii cu covrigi în coadă pe străzile prăfuite ale comunei, dacă aceștia îi vor da votul. Cum în comună, de aproape un an și jumătate, nu s-a întâmplat nimic notabil, cel mai probabil câinii ce trag la resturile din groapa de gunoi amenajată ad-hoc sunt imaginea figurii de stil folosite mai sus în text. Covrigii vor veni și ei, imediat ce Bardeau va aloca grâul din arendă și el va lua drumul morilor de prin Timiș, pentru făina izbăvitoare și aducătoare de atâta nevoie de mai bine a unor locuitori ce au fost lăsați în voia sorții de mai toate administrațiile de la Revoluție încoace.

Citește și: „Pârjoliți ogoarele! Otrăviți fântânile!” Conservați alegătorul până la alegerile următoare!

John GAVRILESCU

În secolul XXI, când civilizația a ajuns într-un punct al tehnologiei extrem de avansat, există și localități unde nu există nici măcar apă potabilă. Cu promisiuni și un program electoral stufos, printre care și rezolvarea problemei apei potabile, Nicolae Orăvicean, primarul comunei Berliște, i-a cam păcălit pe alegătorii de la Rusova Nouă.

Poate că subiectul pe care îl voi trata poate fi unul desprins din evul mediu, când conducătorii oștilor românești pârjoleau ogoarele și otrăveau fântânile pentru ca asupritorii să nu aibă resursele necesare pentru a putea face față confruntării finale, însă el există într-o formă actuală și  se întâmplă la doi pași de noi, în Caraș-Severin, comuna Berliște, satul Rusova Nouă. Nicio fântână din localitatea cărășeană nu mai are apă potabilă. Nici măcar în fântânile din curțile personale. Dar noi vorbim despre cele stradale, care sunt în administrarea primăriei din comuna Berliște. De mai bine de un an de zile, de când Orăvicean a preluat fotoliul de primar, tot ce a găsit edilul să facă pentru a-i proteja pe locuitorii de la care a „cerșit” votul cu promisiuni care acum se pot considera a fi neonorate, a fost lipirea pe fântânile stradale mesaje cu atenționarea: „Apă nepotabilă”. Probabil așa a fost sfătuit de către Direcția de Sănătate Publică, ca să fie scos din culpă în cazul vreunei nenorociri. Numai că apa consumată de bătrânii din satul cărășan, pe termen lung, numai efecte pozitive nu va avea asupra organismului celor care o consumă.

Am întrebat câțiva cetățeni din localitate dacă l-au abordat pe primar în problema fântânilor. Răspunsul oamenilor a fost halucinant. „Nici măcar nu ne salută din mașină, cum să vorbim cu el? Nici cei dinainte nu au făcut prea multe lucruri pentru noi (n. red. Rusova Nouă), dar măcar au mai oprit și ne-au mai ascultat păsurile. Ăsta (n. red. primarul Orăvicean) nu știe nici să ne salute!”, se plângea un cetățean care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Despre forma pârjolirii terenurilor în secolul XXI o să vorbim într-un articol ulterior, când veți afla cum arată o localitate în interiorul ei, dar mai ales în exterior. Până atunci, eu zic să conservăm alegătorul, nu știu cum, dar să-l facem să nu mai ceară nimic patru ani de zile, iar în preajma alegerilor să-l „trezim” o zi, cât ține procesul electoral. Eventual să-l servim și cu o bere. Așa, să se răcorească până la aflarea rezultatelor alegerilor.

John GAVRILESCU