Peste 2 milioane de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica, de sărbătoarea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Conform tradiției, de ziua Sfântului Ion se încheie perioada sărbătorilor de iarnă, care a început de ziua Sfântului Nicolae (6 decembrie). 

Conform statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne, peste 1.900.000 de români (1,3 milioane de bărbaţi și 650.000 de femei) poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul sau derivate ale acestuia. Cei mai mulţi dintre bărbaţii care îşi serbează onomastica se numesc Ioan, Ion, Ionuţ, Ionel şi Nelu. Dintre românce, cele mai multe poartă numele de Ioana, Ionela, Ionica, Oana și Nela.

Sfântul Ioan Botezătorul, fiul Elisabetei și al preotului Zaharia, născut în cetatea Orini, este cunoscut sub denumirea de „Înaintemergătorul”, pentru că a anunțat venirea lui Hristos. Biserica a închinat lui Ioan șase sărbători pe an: zămislirea lui – 23 septembrie, nașterea – 24 iunie, soborul lui – 7 ianuarie, tăierea capului – 29 august, prima și a doua aflare a capului – 24 februarie și a treia aflare a capului – 25 mai.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de „Sânt-Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Tradiții și obiceiuri

Conform tradiției populare, Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi.

Se spune ca în dimineața zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasma pentru a fi feriți de boli tot timpul anului.

Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

Karina TINCUL

Aproximativ două milioane de români îşi serbează astăzi onomastica, cu ocazia Sfântului Ioan. Potrivit tradițiilor, în ziua Sfântului Ion se încheie perioada sărbătorilor de iarnă, care a început de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie). 

Conform statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne, peste 1.900.000 de români poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul sau derivate ale acestuia. Cei mai mulţi dintre bărbaţii care îşi serbează onomastica se numesc Ioan, Ion, Ionuţ, Ionel şi Nelu. Dintre românce, cele mai multe poartă numele de Ioana, Ionela, Ionica și Nela.

Sfântul Ioan Botezătorul, fiul Elisabetei și al preotului Zaharia, născut în cetatea Orini, este cunoscut sub denumirea de “Înaintemergătorul”, pentru că a anunțat venirea lui Hristos. Biserica a închinat lui Ioan șase sărbători pe an: zămislirea lui – 23 septembrie, nașterea – 24 iunie, soborul lui – 7 ianuarie, tăierea capului – 29 august, prima și a doua aflare a capului – 24 februarie și a treia aflare a capului – 25 mai.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de „Sânt-Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Conform tradiției populare, Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului. Se spune, conform tradiției populare, că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

foto: alba24.ro

Diana RADU

Peste 800.000 de români își serbează onomastica astăzi, când Biserica Ortodoxă îl pomeneşte pe unul dintre cei mai cunoscuţi sfinţi din calendar: Sfântul Ierarh Nicolae. Cinstit de toată creştinătatea, Sfântul Nicolae, arhiepiscopul din Mira, apare ca o figură proeminentă, care excelează în generozitate, mai ales faţă de cei nevoiaşi. Sfântul Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor, în special al celor săraci, dar şi al marinarilor, al brutarilor, al fetelor nemăritate şi al celor acuzaţi pe nedrept.

Dintre sărbătoriții zilei, marea majoritatea sunt bărbați, peste 500.000. De departe cele mai populare nume sunt Nicolae şi Nicoleta, însă există şi foarte multe derivate ale acestora, începând cu Nicu, Nicușor, Nicolaie, Niculaie, Niculina sau Nicolina şi chiar Niky sau Nic ori Culae.

Sfântul Ierarh Nicolae este ocrotitorul marinarilor, pescarilor, farmaciştilor, parfumierilor, dogarilor, copiilor, fetelor care urmează să se căsătorească, şcolarilor, avocaţilor şi al celor care suferă nedreptăţit la judecată. Tot el îi protejează pe cei care fac comerţ pe mare, motiv pentru care chipul său a fost aşezat, de exemplu, pe stema Camerei de Comerţ din Bari, Italia. Moaştele Sfântului Nicolae sunt păstrate la Catedrala din Bari, în Italia, într-o criptă din care izvorăşte un lichid incolor, numit „Mana” sau „Santa Mana”. Potrivit tradiţiei, episcopul acestei eparhi amestecă acest lichid cu apă, îl binecuvinteaza şi-l împarte credincioşilor.

Cine a fost Sfântul Nicolae?

Tradiţia Bisericii consemnează faptul că Sfântul Nicolae s-a născut într-o familie bogată, în localitatea Patara, în provincia Lichia, din partea asiatică a Turciei de astăzi. Încă din copilărie s-a remarcat prin purtare aleasă, post şi viaţă duhovnicească intensă. A studiat la cele mai bune şcoli, iar în bisericile în care intra uimea pe toţi prin blândeţe şi nobleţe sufletească. Întrucât unchiul său era episcop la Patara, Nicolae a stat o vreme la Mănăstirea Patara, unde a devenit preot.

După moartea părinţilor săi, Nicolae a renunţat la toată averea pe care aceştia i-au lăsat-o, împărţind-o săracilor şi plecând în pelerinaj în Ţara Sfântă. Când s-a întors de la Locurile Sfinte, a mers la Mănăstirea Sionului, întemeiată de unchiul său. Apoi s-a reîntors în cetatea Mira, pentru a trăi între oameni.

După moartea arhiepiscopului Mirei Lichiei – astăzi un mic sătuc sub un alt nume, în Turcia – Sfântul Nicolae a fost ales în fruntea acestei eparhii, în urma unei minuni.

Nu se ştie cu exactitate anul în care Sfântul Nicolae a plecat la Hristos, unele surse indicând anul 340, altele 350. Se ştie doar data, respectiv cea la care astăzi îl cinstim pe Sfântul Nicolae, 6 decembrie.

Legende şi tradiţii

Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moș Nicolae este povestea celor trei fete sărace, care neavând zestre nu puteau să se căsătorească și urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbați înstăriți. Se spune că Sfântul Nicolae, aflându-le durerea, le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeț de bani. Săculeții au căzut fie în ciorapii puși la uscat, fie în ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Moș Nicolae să fie puse în ghetuțe.

Iarna, după spusele multora, începe la Sf. Neculai. Sf. Neculai e un moş bătrân cu barbă albă. Atunci trebuie să-şi scuture negreşit Sf. Neculai barba lui cea albă, adică trebuie să ningă neapărat. Iar când se întâmplă câteodată să fie locul negru, atunci se zice: „Hei, a-ntinerit Sf. Neculai!” Dacă Sân’ Nicoară a venit cu cal alb, adică la Sf. Nicolae e zăpadă, atunci iarna va fi scurtă, iar dacă a venit cu cal negru, atunci iarna va fi lungă.

Iată și câteva superstiții legate de această sărbătoare:

• În ziua Sfântului Nicolae este bine să fii darnic și iubitor cu cei din jurul tău. Zgârcenia nu doar că este considerată un păcat, dar îl manie pe Sfântul săracilor, iar singurul cadou pe care l-ai putea primi la anul ar fi o nuielușa.
• În ziua Sfântului Nicolae, nu este bine să te cerți cu nimeni. Se spune că persoanele care au chef de scandal în această zi sfânta, vor avea un Crăciun nefericit în familie.
• Primul lucru pe care trebuie să îl faci în dimineață zilei de 6 Decembrie este să oferi un cadou unui sărman. Orice cadou simbolic, chiar și un covrig, îi va însenina ziua celui sărman.
• Nu ai voie să speli haine. Munca în zi de sărbătoare este considerată o ofensă la adresa sfinților și a lui Dumnezeu.

Diana RADU

Creştinii ortodocşi pe rit nou sărbătoresc astăzi, 6 ianuarie, Botezul Domnului sau Boboteaza, iar duminică, 7 ianuarie, prăznuiesc Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, care marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă. Pentru cei de rit vechi, însă, ianuarie este luna în care se dă startul petrecerilor.

Conform tradiţiei, pe 6 ianuarie, credincioşii ortodocşi merg la biserică pentru a lua agheasmă. În satele şi oraşele de lângă apă există obiceiul ca tinerii să se întrec care să aducă primul la mal crucea aruncată de preot. Tradiţia populară spune că acela care se aruncă în apă, în această zi, va fi ferit de toate bolile. În popor se spune că în această zi nu trebuie să faci treabă, să speli rufe, să te cerți cu cineva sau să dai ceva cu împrumut.

Imediat după Bobotează, creștin ortodocșii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan, numit şi “Înaintemergătorul”, pentru că a anunţat venirea lui Hristos. Sărbătoarea Sfântului Ioan este ultima din şirul sărbătorilor de iarnă. Tradiția spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului. Tot conform credinţelor populare, după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și vremea începe să se încălzească.

Aproape două milioane de români, în mare parte bărbaţi, îşi sărbătoresc onomastica cu ocazia Sfântului Ioan Botezătorul, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Pe de altă parte, credincioșii ortodocși de rit vechi sărbătoresc mâine Crăciunul. Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Christos este stabilită pe data de 7 ianuarie. În ajunul Crăciunului, conform obiceiului, copiii și tinerii îmbrăcați în costume tradiționale, având colaci legați cu stergare înflorate, colindă pe la casele rudelor și prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Nașterii Pruncului Sfânt.

Sârbii din Banat, pe lângă bucatele speciale pe care le pregătesc cu acest prilej, aprind la miezul nopții de ajun banjakul (o creangă de stejar), pentru că arzând, aceasta aduce în viața lor bunăstare, fericire și noroc. Până la miezul nopții se mănâncă doar mâncăruri de post iar sub fețele de masă se pun, conform tradiției, bani și fân, acestea urmând să fie scoase doar la Bobotează, sărbătorită conform calendarului pe rit vechi pe data de 19 ianuarie.

foto: a1.ro

Diana RADU

Aproape două milioane de români îşi serbează astăzi onomastica cu ocazia Sfântul Ioan. Potrivit tradițiilor, în ziua Sfântului Ion se încheie perioada Sărbătorilor de iarnă, care a început de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie).

Conform statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne, din cei aproximativ 2.000.000 de români care poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul sau derivate ale acestuia, marea majoritate sunt bărbați. Dintre românce, cele mai multe poartă numele de Ioana, Ionela, Ionica și Nela. Cei mai mulţi dintre bărbaţii care îşi serbează onomastica se numesc Ioan, Ion, Ionuţ, Ionel şi Nelu.

Sfântul Ioan Botezătorul, fiul Elisabetei și al preotului Zaharia, născut în cetatea Orini, este cunoscut sub denumirea de “Înaintemergătorul”, pentru că a anunțat venirea lui Hristos. Biserica a închinat lui Ioan șase sărbători pe an: zămislirea lui – 23 septembrie, nașterea – 24 iunie, soborul lui – 7 ianuarie, tăierea capului – 29 august, prima și a doua aflare a capului – 24 februarie și a treia aflare a capului – 25 mai.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de „Sânt-Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Conform tradiției populare, Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului. Se spune, conform tradiției populare, că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se  înmoaie frigul și începe să se facă mai cald. De asemenea, un obicei vechi spunea că, de Sfântul Ioan, trebuie să ne stropim cu aghiasmă pe față, pentru a ne feri de boli tot anul.

Diana RADU

Credincioşii îl prăznuiesc, astăzi, pe Sfântul Apostol Andrei, numit şi “Cel dintâi chemat” întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolate. Ziua de astăzi este totodată sărbătoare bisericească naţională, având o semnificaţie deosebită pentru poporul român, deoarece Sfântul Andrei este cel care a adus creştinismul pe meleagurile noastre, fiind considerat patronul spiritual al românilor şi ocrotitorul României. De altfel, peste 700.000 de români își sărbătoresc astăzi onomastica. Cei mai mulți poartă numele de Andrei, Andras, Andreas, Andreea sau Andra. 

Conform Bibliei, Andrei este fratele apostolului Petru. Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul. Când a văzut, a doua zi după Botezul lui Isus în Iordan, pe dascălul său Ioan arătând către Isus şi zicând “iată Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridică păcatul lumii”, Andrei l-a urmat pe Hristos, spunându-i fratelui său Petru: “Am găsit pe Mesia, care se tâlcuieşte Hristos”. De aici Andrei a fost numit “Cel dintâi chemat”.

În enumerările apostolilor, Andrei este menţionat mereu între primii patru. Tradiţia Bisericii arată că, după înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea pentru propovăduire. Atunci, lui Andrei i-au căzut sorţii să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (adică Dobrogea) şi până în Crimeea.

Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus Crucea Sfântului Andrei.

Sfântul Apostol Andrei a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roşie din 1995, iar în 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat Ocrotitorul României. Acelaşi for de conducere al Bisericii a decis ca ziua de prăznuire a sfântului, 30 noiembrie, să fie proclamată Sărbătoare Bisericească Naţională.

Karina TINCUL