Situl Natura 2000 din Munții Țarcu a fost prezentat ca unul din exemplele negative din Uniunea Europeană, în care ariile naturale sunt protejate doar pe hârtie, în realitate existând presiuni asupra custozilor pentru autorizarea anumitor proiectelor și probleme privind management-ul. 

Practic, mai mult de jumătate din ariile naturale protejate din Europa sunt protejate doar pe hârtie din cauza unor întârzieri și probleme de aplicare a legislației la nivel național, informează WWF-România. Un studiu lansat acum câteva zile de WWF la nivel european oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor probleme de pe teren, precum și soluții pentru a le repara, în scopul de a fi luate în considerare de către Comisie la întocmirea unui plan de acțiune. În raport sunt arătate, de asemenea, beneficii clare pentru speciile sălbatice vulnerabile și pentru oameni și economiile locale acolo unde măsurile necesare au fost luate atât de Comisia Europeană, cât și de autoritățile din Statele membre.

Raportul include studii de caz – atât pozitive cât și negative – din mai multe țări europene, printre care și România, cu situl Natura 2000 Munții Țarcu.

„Cazul sitului Natura 2000 din Munții Țarcu a fost ales de experți pentru a exemplifica probleme sistemice pentru rețeaua Natura 2000 din România, respectiv probleme de independență și presiune asupra custozilor în procesul de autorizare a unor proiecte, de slabă coordonare administrativă de la nivel central și de management propriu-zis al sitului, aspecte ce conduc la periclitarea speciilor și habitatelor de interes comunitar. În contextul acestui vid de management și bună guvernanță, situl a fost și rămâne amenințat în continuare de construcția de microhidrocentrale pe râuri ce reprezintă ecosisteme valoroase. De-a lungul timpului, în Țarcu au mai fost constatate probleme legate de despăduriri, braconaj sau practici incorecte în gestionarea faunei sălbatice (carnivore mari), sau accesul cu vehicule motorizate tip enduro.

WWF derulează aici proiecte de conservare prin care se organizează intervenții concrete, programe de educație și de dezvoltare a ecoturismului, și cooperarea cu autoritățile de mediu responsabile pentru o atenuare a acestor probleme și re-valorizarea naturii ca motor de dezvoltare locală durabilă. În unele cazuri, precum proiectele de MHC-uri pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, a fost însă nevoie de apelarea la instanțele de judecată, unde acordurile pentru construirea acestor infrastructuri au fost anulate”, explică reprezentanții WWF-România.

Siturile Natura 2000 (de interes european) din România sunt în număr de 583, acoperind aproape un sfert din suprafața țării și suprapunându-se, în unele cazuri, cu alte tipuri de arii protejate de interes național, precum parcurile naționale și parcurile naturale.

Raportul prezintă și cazuri pozitive unde bunele practici aduc beneficii însemnate pentru viața sălbatică, comunitățile și economiile locale. O bună cooperare între autoritățile locale și mediul privat a transformat, de exemplu, zona tiroleză Lechtal din Austria într-un simbol al mândriei localnicilor și o destinație turistică bazată pe frumusețea naturii. Datorită presiunii Comisiei Europene și interdicțiilor în privința pescuitului cu plase în Finlanda, una dintre cele mai rare specii de focă din lume dă semne de recuperare. Iar în Italia, micii pescari sunt implicați în gestionarea ariei marine protejate Torre Guaceto, având venituri în creștere.

foto Munții Țarcu: Alin Drăgușin

Karina TINCUL