„Imaginile și filmările primite în această săptămână din PN Cheile Nerei – Beușnița sunt teribile”, scria senatorul USR, Mihai Goțiu, pe pagina sa de facebook .„Drumuri desfundate, copaci dezrădăcinați sau făcuți franjuri, habitate distruse, ”poieni” deschise peste noapte în mijlocul pădurii, în Valea Seleștiuța și Valea Beiu Sec, într-o zonă clasată ca sit de importanță comunitară și sit de protecție avifaunistică, dar și zonă tampon pentru protecția sitului UNESCO ”Păduri primare de fag din Carpaţi!, 

Ca urmare a informațiilor apărute privind exploatările forestiere din zona Beiul Sec / Seleștiuța de pe raza Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, Direcția Silvică a venit cu clarificări legate de aceste aspecte.

„Lucrările silvice din U.P. I Valea Bei, u.a. 45B de pe raza Ocolului Silvic Sasca Montană din cadrul Direcției Silvice Caraș – Severin sunt legale și în conformitate cu amenajamentul silvic și în concordanță cu planul de management al Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, fiind constituit actul de punere în valoare având numărul SUMAL 1513887 pentru care a fost emisă autorizație de exploatare conform legislației.
Lucrările au loc în zona de conservare durabilă a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, unde lucrările sunt permise în conformitate cu articolul 22 alin.(8) lit. J) din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.
Zona respectivă se află la peste 1,5 kilometri de pădurile din componenta UNESCO și la mai mult de 1 kilometru de zona de protecție integrală a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița.
La solicitarea administrației Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, în urma verificărilor în teren privind punerea în valoare a arborilor de extras, a fost modificat traseul inițial al drumului de scos apropiat, pe o variantă ocolitoare, pe terasamentul unei foste căi ferate forestiere, acum dezafectată, tocmai pentru a nu fi afectat habitatul de travertin”, susține directorul Direcției Silvice Caraș-Severin, Ioan Olariu.

De asemenea, în urma unui control în teren efectuat de către Garda Națională de Mediu în 3 iunie 2020, s-a constatat că habitatul de travertin nu a fost afectat.
„În urma unui control comun al Ocolului Silvic Sasca Montană și Gărzii Forestiere au fost identificate o serie de deficiențe, între care realizarea unui drum secundar de scos care nu respecta prevederile autorizației de exploatare, fapt pentru care se vor aplica sancțiunile legale, însă această deficiență nu este nicidecum apropiată de producerea unui dezastru iremediabil al ecosistemelor forestiere”, mai spune șeful DS.

Reprezentanții silvici susțin că informațiile false care apar pe tema administrării pădurii au ca scop discreditarea imaginii acestei unități administrative aflată în subordinea Romsilva.

„În mod regretabil, în ultimii ani, tema administrării pădurilor sau a parcurilor naționale și naturale este folosită de către o serie de organisme sau persoane pentru influențarea negativă a conștiinței publice, diseminându-se în spațiul public informații neconforme cu realitatea, care sunt de natură să afecteze imaginea Direcției Silvice Caraș-Severin și, implicit, cea a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva”, a precizat directorul Direcției Silvice Caraș-Severin, Ioan Olariu.

Lorena POENARU

După ce lunile trecute au fost sparte sediile mai multor primării din județul Caraș-Severin, de data aceasta a venit rândul Ocolului Silvic Banatul Montan Reșița să fie călcat de hoți. Aceștia au intrat noaptea trecută prin efracție în incinta ocolului și s-au făcut nevăzuți cu seiful cu bani.

Alarma a fost dată în această dimineață, a precizat pentru Reper 24, Alina Boeru, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Caraș-Severin:

„Astăzi, în jurul orei 08:21, am fost sesizați prin apel 112 cu privire la faptul că din incinta Ocolului Silvic Banatul Montan Reșița a fost sustras un seif în care se afla o sumă de bani. Echipa operativă s-a deplasat la fața locului, iar din primele cercetări a stabilit că persoane necunoscute au pătruns prin efracție în sediul unității, iar dintr-un birou au sustras un seif metalic în care se afla o sumă mare de bani”.

În acest moment, se efectuează cercetări pentru identificarea autorilor, adaugă Alina Boeru: „Au fost ridicare probe și a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat”.

Nu este pentru prima dată când sediile unor instituții sau societăți comerciale din Caraș-Severin sunt sparte, iar hoții sustrag seifurile cu bani. În urmă cu doi ani au fost sparte printre altele casieria societății Aquacaraș, o casă de bijuterii din Reșița și sediul Bisericii Baptiste din cartierul reșițean Micro 3.

Karina TINCUL

Prezent la o consultare publică ce a avut loc la sediul Ocolului Silvic Reșița, primarul Ioan Popa a susținut limitarea sau chiar stoparea tăierilor de pădure din împrejurimile orașului, în mod special a celei din Dealul Golului.

Acțiunile de tăiere care au loc în Dealul Golului au fost punctul central al discuției de astăzi la care au participat Răzvan Todor de la Fundația Comunitară Banatul Montan, Alexandru Borza, Asociația Prietenii Munților, Andrei Plujar, președinte USR Caraș-Severin, Cătălin Gavrilă, Asociația Bike Attack Reșița, Andrei Szabo, Asociația Euroland Banat, reprezentanți ai Direcției Silvice Caraș-Severin, Ocolului Silvic Reșița și Apele Române, cărora li s-a alăturat la un moment dat primarul Reșiței, Ioan Popa.

Tocmai pe traseele iubitorilor de mișcare în pădure s-a deschis un parchet de exploatare a lemnului, despre care cei de la Ocolul Silvic spun că este de fapt o aplicare a unui tratament silvic.

„Legat de pădurile din jurul Reșiței, am reușit să facem o rețea de trasee pentru biciclete, pentru alergare, începând de anul trecut aceste trasee au fost afectate de tăieri și pentru noi a fost o situație neplăcută, și noi a trebuit să explicăm asta membrilor noștri și simpatizanților, pentru că noi mergem în pădure și ne simțim bine, vă cer să găsim împreună o soluție ca intervenția în pădurile de lângă Reșița, care nu au o valoare economică ca și lemn, să fie cât mai puțin invazivă”, le-a solicitat Cătălin Gavrilă de la Asociația Bike Attack silvicultorilor prezenți azi la discuție.

Și Primăria Reșița ar fi făcut o solicitare către Direcția Silvică de includere a pădurile din jurul Reșiței în categoria pădurilor parcuri pentru a fi protejate, dar normele tehnice în vigoare nu permit acest lucru deoarece România are în momentul de față o legislație a pădurilor rigidă și învechită.

„Noi am încercat oarecum să limităm tăierile din aceste păduri, dar amenajamentul silvic ne obligă pe noi silvicultorii să îl punem în aplicare, care după ce a parcurs o procedură, în final este aprobat printr-un ordin de ministru. Legislația în vigoare spune clar că ne-punerea în aplicare a amenajamentului silvic constituie contravenție sau infracțiune, după caz, pentru personalul silvic, în speță șefului de ocol i se aplică această sancțiune. E delicat să armonizăm acest lucru, în condițiile în care legislația în vigoare nu s-a schimbat de ani de zile. Noi în momentul de față aplicăm norme tehnice din 1986.

Ne confruntăm și noi cu tot felul de probleme! În condițiile în care lumea a evoluat noi am rămas blocați pe aceste norme tehnice, care din păcate nu sunt rezolvate nici în momentul de față. Au venit peste ele tot felul de ordine de ministru, ajungem în instanță cu tot felul de chestiuni pe care, pe aceeași temă, există legislație paralelă”, a precizat Mihai Guțu, șeful Biroului Fondului Forestier al Direcției Silvice Caraș-Severin.

Ocolul Silvic Reșița deține în total o suprafață de pădure de 15 mii de hectare, pădurea din Dealul Golului fiind practic una minusculă.

„Lăsați, domnule, pentru Dumnezeu, Poiana Golului în pace și zona aia! Nu are nimeni treabă cu celelalte 14 mii de hectare de pădure, avem până într-o mie de hectare acolo!”, le-a spus edilul celor de la Ocolul Silvic Reșița.

După un șir de discuții, Popa a venit cu propunerea înființării unui grup de inițiativă la Reșița care să încerce o schimbare a legislației pădurilor. Liderul grupului a fost ales președintele USR Caraș-Severin, Andrei Plujar.

„Eu zic să ne grupăm și începem să lucrăm la o inițiativă de modificare a legislației silvice, să introducem un articol acolo, ca pădurile să poată fi introduse în aria de parcuri. Degeaba noi vorbim aici, pentru că ei ne spun că trebuie să respectăm amenajamentul, pentru că nu pot tăia că îi amendează, hai să o schimbăm atunci! E vorba de a modifica 1 sau 2 articole din lege, atât, nimic așa complicat, ar trebui să fie simplu!”, le-a propus Ioan Popa reprezentanților asociațiilor prezente la consultarea publică de astăzi.

Singura soluție pentru a se opri tăierile din jurul Reșiței ar fi modificarea amenajamentului silvic,  fapt care va putea fi pus în aplicare abia în 2022.

Elena FRANȚ

Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, răspunde scrisorii deschise adresată administrației locale de președintele Asociației Euroland Banat, Andrei Szabo, prin care acesta își exprima preocuparea cu privire la protejarea pădurilor municipiului Reșița și încadrarea lor ca păduri de protecție sau păduri parc.

„Mă înțeleg foarte bine cu dl Szabo și apreciez ONG-ul Euroland Banat și mi se pare de bun augur pentru oraș că luptă pentru mediu înconjurător. Este o situație ușor confuză, dl Szabo nu a înțeles că Ocolul Silvic Reșița nu înseamnă Ocolul Silvic Banatul Montan. Sunt două entități diferite. Ocolul Silvic Banatul Montan din păcate are foarte puține hectare de pădure în jurul Reșiței”, a declarat pentru Reper 24, primarul Ioan Popa.

Conform edilului, Ocolul Silvic Banatul Montan are în administrare un total de 1.100 de hectare de pădure, în timp de Ocolul Silvic Reșița, care ține de Romsilva, are peste 14.000 de hectare.

„Deci majoritatea covârșitoare, pădurile din jurul Reșiței, țin în continuare de Romsilva.

Preocuparea domnului Szabo a plecat de la faptul că la București s-a făcut o reglementare și au transformat pădurile Băneasa din pădure exploatabilă în perdea de oxigen și parc ca să alimenteze cu oxigen capitala României. Și eu îmi doresc să fac același lucru, la fel de mult ca dl Szabo și doresc să căutăm împreună soluții, să vedem cine poate schimba reglementarea pădurilor din jurul Reșiței și atunci să facem de exemplu un demers, să strângem câteva mii de semnături de la cetățeni și să facem presiuni astfel încât să schimbăm împreună reglementările și să nu mai taie nimeni în jurul Reșiței niciodată. Sunt totalmente de acord cu asta”, a mai adăugat primarul Ioan Popa.

Citește și Scrisoare deschisă către primarul Popa! „Locuitorii Reșiței vor aprecia gestul dumneavoastră de normalitate”!

Karina TINCUL

Poliția și Garda Forestieră derulează cercetări la Ocolul Silvic Banatul Montan din Reșița, în urma mai multor sesizări privind o serie de nereguli la instituția înființată anul trecut și care a preluat în administrare pădurile mai multor unități administrativ-teritoriale din Caraș-Severin. Acesta sesizări au fost trimise sub forma unor autodenunțuri în numele lui Ghiocel Meda, șeful Ocolului, care neagă categoric atât că ar fi trimis respectivele reclamații, cât și neregulile despre care se vorbește în acestea. Meda arată cu degetul spre un angajat al Ocolului Silvic, despre care spune că a făcut aceste autodenunțuri false folosindu-se de numele său.

„Suntem o echipă extrem de determinată să facă lucrurile așa cum trebuie, cinstit și legal, aspect care uneori pare să supere pe unii, dar sperăm să mergem în continuare la fel. Așa cum se întâmplă peste tot, nici noi nu am fost feriți de oameni și situații „distrugătoare”.

Din păcate, un coleg de-al nostru, care cred că își dorește cu ardoare funcția de director sau șef de ocol a fost capabil să denigreze întreaga instituție, începând cu mine. Ce a făcut? În decursul lunii trecute a creat o adresă de mail pe numele meu, adresă de pe care a transmis către diverse instituții ale statului, cu funcții de control, un autodenunț care cuprinde o serie întreagă de fapte neadevărate, respectiv acuzații de fraude la nivelul instituției.

Salut promptitudinea autorităților, întrucât chiar dacă este vorba de un autodenunț fals, au trimis mai multe echipe de control, din partea Gărzii Forestiere Timișoara, Poliție și poate vor mai veni și alții. Din informațiile pe care le dețin până în momentul de față, în această săptămână, de când se desfășoară acest control, nu au fost descoperite probleme, ceea ce arată că activitatea ocolului s-a desfășurat în conformitate cu legislația silvică și legislația în vigoare”, a declarat Meda, în cadrul unei conferințe de presă susținută astăzi la Reșița.

Acuzațiile aduse conducerii și echipei Ocolului Silvic Banatul Montan sunt numeroase, și includ: nereguli în inventarieri, diferențe între masa lemnoasă exploatată și cea vândută, transporturi ilegale executate de pădurari cu mașinile proprii, abandonarea de lemne în pâraie, distrugerea de semințiș, contracte cu atribuire directă, înțelegeri și trocuri între reprezentantul ocolului și firme de exploatare, nerespectarea prețurilor de vânzare aprobate de Consiliul de Administrație, utilizarea nelegală a ciocanului de marcat, preluări de păduri cu situații incerte, etc.

„Sunt făcute niște acuzații nefondate și mincinoase. Doar o minte bolnavă poate să facă astfel de afirmații. Într-o sesizare susține că de la Carașova au fost transportați 300 de metri cubi fără documente legale, ceea ce este o aberație, de aceea se verifică acești partizi. Sunt aberații care să ne pună într-o lumină proastă, pe mine și colegii mei. Într-o altă sesizare face referire clară la 90% din membri colectivului.

Din verificările făcute de mine și colegi, mailurile au fost transmise din sediul ocolului, folosindu-se tehnica de la ocol, de pe laptopul propriu al acestui coleg”, mai declară Meda, care precizează că nu poate oferi mai multe detalii având în vedere că a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin și că este în desfășurare o anchetă.

Ocolul Silvic Banatul Montan din Reșița a fost înființat în urmă cu 10 luni și are în  administrare 14.000 de hectare de fond forestier din localitățile: Reșița, Carașova, Goruia, Ticvani, Forotic, Brebu Nou, Brebu, Târnova, Iablanița, Cornea, Lăpușnicu Mare, Socol, Naidăș, Sasca Montană, Ciclova Montană și Nădrag (jud. Timiș).

Karina TINCUL

Reprezentanții Ocolului Silvic Băile Herculane au anunțat că sărbătorile din acest an va găsi piața din stațiune goală, singurii brazi puși spre vânzare urmând să fie aduși din alte zone ale județului.

Pomii de Crăciun, coborâți cu sutele pe toată durata lunii decembrie din pădurile din Valea Cernei vor rămâne acolo unde le stă cel mai bine, în natură, și asta pentru că exploatarea de brazi din zonă din ultimii ani a făcut ca anul acesta pădurile să nu atingă în timp util perioada de maturitate, astfel că pomii nu pot fi tăiați.

În ciuda eforturilor periodice din ultimii ani, în care reprezentanții Ocolului Silvic Băile Herculane au plantat hectare întregi de brazi pentru refacerea fondului forestier, pădurile au nevoie de câțiva ani buni pentru a atinge maturitatea și pentru a putea fi tăiați și numai buni de împodobit în casele cărășenilor.

Astfel, în pădurile de pe Valea Cernei se vor relua recoltările de pomi de Crăciun abia în doi, trei ani, până atunci, stocul de brazi necesari în luna decembrie urmând să fie asigurat de la celelalte Ocoale Silvice din județ.

Alexandra JURCA