Via Transilvanica – proiectul asociației Tășuleasa Social, inițiat în anul 2018, urmărește marcarea și amenajarea unui traseu turistic și de pelerinaj de peste 1.000 km. Acesta străbate 10 județe – Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud și Suceava. Pornește de la Putna, în Bucovina, străbate Transilvania și se încheie la Drobeta Turnu-Severin.

Scopul proiectului este de a pune în valoare bogățiile culturale, etnice, istorice și naturale ale României, cu reflectare atât în comunitățile locale, cât și cu ecou internațional. Fiind un traseu public, este destinat tuturor iubitorilor de drumeție, natură și sport, care vor putea să îl străbată la pas, cu bicicleta ori călare.

Odată cu inaugurarea noilor tronsoane a fost lansată și aplicația pentru mobil Via Transilvanica. Aceasta este disponibilă pentru descărcare gratuită în AppStore și PlayStore, cu versiuni pentru Android, respectiv iOS.

Drumul urmează să fie marcat cu elemente de identificare specifice, din materiale durabile, care să permită orientarea călătorului pe parcurs. Traseul este marcat în culorile specifice: portocaliu și alb (săgeată portocalie pentru direcția Drobeta Turnu‑Severin și albă pentru direcția Putna). Marcajul specific este un T portocaliu, într‑un cerc de aceeași culoare, pe un fundal alb. Trecerile de drumeți (pietoni) vor fi semnalizate cu tăblițe specifice, la fel ca avertismentele întâlnite pe traseu. La fiecare kilometru, o bornă kilometrică din andezit, cu logoul VT și o sculptură (realizate de sculptori studenți) va arăta kilometrul la care se află călătorul. Proiectul include și un ghid turistic detaliat pentru cei care vor să parcurgă traseul.

Câțiva tineri reșiteni îndrăgostiți de natura și motivați de dorința de a arăta lumii bogățiile Banatului Montan au realizat un top al celor mai frumoase locuri din Caraș-Severin pe care le promovează printr-un clip video.

Tinerii au mai realizat clipuri de promovare a frumuseților locurilor sau a unor obiective valoroase din Banatul montan, prin acesta din urmă dorindu-și să atragă atenția asupra spectacolului pe care îl oferă punctele forte ale regiunii.

„Peste tot pe unde am mai umblat, prin alte părți ale țării și prin străinătate, cumva ești atras de acel Top 10 cu ce-i de văzut. În clip nu sunt numai 10 locuri, că ar fi fost poate banal numai 10, sunt de fapt obiective care mai au pe lângă ele alte câteva locuri foarte importante de văzut, cum ar fi de exemplu Cheile Nerei: Ochiul Bei, Cascada Beușnița, din apropierea respectivului obiectiv. La Valea Cernei, am prezentat atât Băile Herculane, cât și scările de la Ineleț, pentru că Valea Cernei în întregime este un spectacol”, ne-a comunicat Georgian Popovici, unul din tinerii implicați în realizarea topului video.

Deși tinerii reșițeni și-au dorit să realizeze un top corect, ei sunt de părere că ordinea în care apar în videoclip obiectivele promovate, este una subiectivă.

„Ordinea obiectivelor așezate în acest top este cumva subiectivă, pentru că fiecare persoană poate oferi o altă ordine, mai ales la primele 3-4 obiective, pentru că depinde de preferințele fiecărui om în parte, dar noi așa am con siderat că ar merita să le așezăm în acest top.

Topul este lăsat la discuții, primele trei-patru obiective pot fi puse în orice ordine pentru că unora le plac călătoriile și atunci preferă calea ferată Oravița-Anina, alții sunt pasionați de drumeții și ar alege spre exemplu Ochiul Bei, alții ar alege Munții Cernei. Dar noi vrem să arătăm oamenilor că oricare din aceste 10 obiective din top dacă merg să le vadă nu o să regrete”, a mai spus Georgian Popovici.

Tinerii cred că este mai important ca niciodată, “să consumăm” local. Astfel, vom descoperi locuri minunate foarte aproape de noi, ne vom îndrăgosti fără limită de frumusețea naturii și îi vom susține pe cei ce fac lucruri de calitate să supraviețuiesc și să meargă mai departe!

„Am ajuns să vizitez o țară, am fost în Norvegia cu trei ani în urmă, numai datorită unui video. Am văzut o scenă foarte spectaculoasă cu niște stânci undeva deasupra mării și m-am dus să le văd. Așa vreau să atragem vizitatori și la noi, mai ales acum, după această perioadă, oamenii vor putea merge în excursii doar la noi. Avem foarte multe locuri care merită să fie descoperite!”, a spus Georgian Popovici.

Chiar dacă acum nu putem ieși din case, acest top video ne poate destinde pentru câteva momente și încânta privirea în așteptarea zilelor când fiecare vom putea să ne bucurăm real de tot ce ne dăruiește din plin natura.

Lorena POENARU

Mesajul dur a fost postat pe o rețea de socializare de către proprietarul unei pensiuni din Sasca Montană, Radu Anderca. Acesta reproșează autorităților, ce au în administrare drumul județean ce leagă DN 57 de frumoasa și pitoreasca zonă virgină a Cheilor Nerei, dezinteresul arătat investitorilor din zonă prin nerepararea drumului de acces către obiectivele turistice.

Drumul Județean 571, care asigură accesul la obiectivele turistice din Cheile Nerei, este într-o stare deplorabilă de mai multă vreme. Starea proastă a șoselei creează neplăceri celor care locuiesc în această zonă, dar și antreprenorilor ce au dezvoltat o afacere în domeniul serviciilor și turismului din zona Sasca. Unul dintre aceștia, proprietar al pensiunii Rocker’s din Sasca Montană, Radu Anderca, a postat, pe pagina sa de socializare, un apel disperat la autorități. Acesta și-a intitulat postarea: „Disprețul vostru pentru munca noastră”, amintind celor responsabili că, prin acțiunile desfășurate de către proprietarii de pensiuni, au promovat zona, dar autorităților nu le pasă de drumul de acces către zonele turistice din Cheile Nerei. Pe lângă faptul că mai mulți antreprenori au investit în zonă, că plătesc taxe, că au creat evenimente, proprietarul Rocker’s le amintește autorităților că la pensiunea pe care o deține au avut loc câteva evenimente, ce au avut ca scop promovarea zonei. Printre aceștia se numără: Cătălin Scărlătescu – realizator tv „Șefi la cuțite”, formații de rock ale momentului, dar și câteva pictoriale ale cunoscutei reviste Playboy.

„Împreună, atât noi cât și voi, avem parte de Cheile Nerei, o zona minunată. Noi am realizat investiții, am creat evenimente, am adus personalități, noi muncim și plătim taxe! Voi vă bateți joc de munca noastră! Oare trebuie să așteptăm următoarele alegeri ca să cârpiți drumul de acces în Chelie Nerei????”, este mesajul antreprenorului transmis autorităților pe pagina sa de facebook.

La postarea sa, Radu Anderca a mai etichetat câțiva proprietari de pensiune din Sasca printre aceștia fiind și proprietarii pensiunii „Casa cu roți” din Sasca Română.

Citește și: 17 km de proteste! Consilieri locali și proprietari de pensiuni, sătui de cârpelile de pe DJ 571

În primăvara acestui an a mai avut loc un protest al proprietarilor de pensiuni, pe traseul Sasca – Ciuchici, mai multe persoane protestând printr-un marș auto.

John GAVRILESCU

În această după-amiază, la sediul Ministerului Turismului, a avut loc o dezbatere privind necesitatea reglementării activităților de ecoturism, întâlnirea venind în urma solicitărilor primite de către ministerul de resort de la mai multe organizații neguvernamentale, ea fiind organizată de Ministerul Consultării Publice și Dialogului împreună cu Ministerul Turismului.

Întâlnirea de lucru a avut ca scop identificarea problemelor legislative în domeniul activităților legate de ecoturism, precum și facilitarea dobândirii statutului de zonă ecoturistică. La dezbateri, pe lângă reprezentanți ai ministerelor sus-menționate, au participat membrii ai Guvernului, reprezentanți ai societății civile, parlamentari și primari din zonele cu potențial ecoturistic. Obiectivul imediat, ce a rezultat în urma dezbaterilor, a fost formularea unui cadru general al politicilor pentru dezvoltarea și managementul durabil al industriei turismului în ceea ce privește resursele naturale și culturale.

Prezentă la dezbateri, Luminița Jivan, deputat de Caraș-Severin, a adus în discuții necesitatea introducerii ca și zone de ecoturism zona Moldova Nouă, Coronini, Marga, Oravița, Iablanița și Bozovici, susținând astfel primarii din zonele respective, mare parte dintre ei fiind prezenți la dezbateri.

În prezent, zonele deja propuse pentru destinații ecoturistice sunt o parte din obiectivele turistice din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița de pe raza localităților Oravița, Ciclova Română, Sasca Montană, Cărbunari, Sopotu Nou și Lăpușnicu Mare. Printre obiectivele turistice amintim: Cheile Nerei, Cascada Beușnița, Lacul Ochiul Beiului, Lacul Dracului, tunelurile săpate în stâncă, Ansamblul de arhitectură montanistică – Sasca Montană, Mânăstirile Călugăra și Nera, Cetatea medievală Socolari și vechiul drum roman.

„Am discutat despre îmbunătățirea cadrului legislativ și am prezentat potențialul ecoturistic al Parcurilor Naturale din Caraș-Severin. Am insistat în dezbatere pe tema potențialului turistic din zona localităților străbătute de Dunăre – zona Moldova Nouă, în special introducerii în zona de ecoturism a Ostrovului”, a declarat, pentru Reper24, deputatul Luminița Jivan.

John GAVRILESCU

Primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma, a fost prezent marți, la Ministerul Turismului, unde a participat la dezbaterea inițiată de Ministerul Consultării Publice și Dialogului pe tema dezvoltării zonelor ecoturistice.

În cadrul dezbaterii inițiate de Ministerul Consultării Publice și Dialogului în colaborare cu Ministerul Turismului, primarul orașului de la malul Dunării, Adrian Torma, împreună cu primarul comunei Coronini, Ilie Boboescu, și-au prezentat viziunea despre cum doresc să dezvolte turistic zona Clisurii Dunării, prin includerea obictivelor tusistice în zone de ecoturism. Principala atracție turistică a fost Ostrovul, despre care edilul-șef al orașului din Clisura Dunării a prezentat și un material video. Cum, în acest moment, Ostrovul este inclus în Parcul Național Porțile de Fier și activitățile de turism sunt restrictive, cei doi primari au prezentat o serie de propuneri cu privire la dezvoltarea ecoturismului pe Ostrov.

„Am prezentat o serie de activități ce pot fi desfășurate pe Ostrov, dar și în întreaga Clisură a Dunării. Avem promisiunea că se vor găsi căi de mijloc pentru a putea desfășura activități ecoturistice în zonă, deoarece, în acest moment, legea este foarte restrictivă în Parcurile Naționale”, a declarat, pentru Reper24, primarul Adrian Torma.

Propunerile primarului Torma sunt unele concrete și acesta dorește ca zona să se dezvolte în urma unor consultări cu toți factorii decizionali. Pe de altă parte, dezvoltarea turismului în Clisura Dunării vine ca și o contrabalansare a turismului practicat în zona Dunării din județul Mehedinți.

„Dorim să dezvoltăm turismul în Clisura Dunării sub o formă organizată, bine definită și nu într-un mod haotic. Am avut un feedback foarte bun de la această dezbatere și am primit un sprijin important de la deputatul Luminița Jivan”, a mai declarat edilul-șef al orașului de la malul Dunării, Adrian Torma.

Citește și: Deputatul Luminița Jivan susține obiectivele turistice din Caraș-Severin pentru dobândirea statutului de zone ecoturistice

De asemenea, Torma își dorește o dezvoltarea unitară a tuturor obiectivelor turistice din Clisura Dunării și consideră că dezvoltarea zonelor ecoturistice poate deveni un motor important în dezvoltarea pe toate planurile a zonei.

„Încă de din campania electorală, am pus accent pe dezvoltarea turistică a zonei. Consider că, prin dezvoltarea ei, veniturile la bugetul local pot crește cosiderabil și, totodată, nivelul de trai al locuitorilor din zonă. O să demarez de săptămâna viitoare o consultare cu toți primarii din zona Clisurii Dunării pentru a elabora un plan comun de dezvoltare și acțiune în domeniul turistic”, mai explică primarul Adrian Torma.

John GAVRILESCU