Dimineața primei zile de Crăciun, zi de sărbătoare pentru milioane de oameni. Reșița e pustie sub asaltul unei ploi mocănești, măruntă și insistentă. Plimbarea mea de dimineață (și nu prea pentru că e trecut de 9), îmi dezvăluie un oraș incredibil de gol și liniștit. Doi, trei titulari de căței, asemeni mie, ne-am găsit să facem slalom printre stropi. Ceilalți…ceilalți sunt în majoritate acasă, în spatele ușilor ferecate, ce nu s-au deschis nici măcar aseară pentru colindători. Unii mai fură o oră de somn într-o dimineață liberă, alții și-au reluat ospățul întrerupt aseară de Moș Ene, alții butonează telefonul trimițând clasicul „Crăciun fericit“.

Străzi pustii, magazine închise, doar o ambulanță, cu mascații în alb ne dă de veste că a mai ajuns unul infectat la ATI. Chiar și în zi de sărbătoare, ciclul vieții e constant; unii se nasc, alții se duc. Între ele e viața, viața noastră de zi cu zi. Cu bune și mai puțin bune, cu reușite și eșecuri, cu bucurii, necazuri, împliniri și dezamăgiri. Între un țipăt de bun venit pe lume și un oftat de rămas bun e toată viața noastră. Depinde doar de noi să trăim frumos, să ne bucurăm de ceea ce avem și să găsim mulțumirea în lucruri simple.

Astăzi e crăciunul, o zi în care spiritul sărbătorilor domnește în fiecare casă. E Crăciun și pentru cei ce și-au etalat bucatele alese pe masă, dar e sărbătoare și în căsuțele mai umile unde o zeamă lungă de cartofi, fără carne chiar și în zi de sărbătoare, e tot ceea ce s-a putut pune pe masă. Fiecare după posibilități. Crăciunul însă trebuie să fie în noi; în suflet, în minte, în gesturi, în fapte bune. Măcar acum să încercăm să ne gândim și să face ceva și pentru cei ce au pierdut trenul unui trai mai bun. Unii din cauza lor, alții din cauza altora. E și Crăciunul lor, nu doar al nostru.

Încercați în aceste zile să vă bucurați de ce aveți și încercați să aduceți un zâmbet, o speranță și pe fețele semenilor noștri. Nu de alta dar odată în an e…Crăciunul.

Dan AGACHE

Alianța USR PLUS propune oameni noi în politică, profesioniști în domeniile lor, care vor aduce un suflu nou în Consiliul Local Reșița.

„Venim la Primăria Reșița cu tineri antreprenori, ingineri, cercetători, oameni de cultură și economiști. Stradă cu stradă schimbăm Reșița!

Echipa noastră:

Daniel Toma are 36 ani și este născut la Reșița. Este absolvent al Universității Eftimie Murgu, fiind Licențiat în Științe Administrative. A urmat studii universitare de masterat, specializarea Managementul Administrației Publice, tot aici la Reșița, orașul de care se simte legat. Candidează la Primăria Municipiului Reșița pentru că își iubește orașul și vrea să-l dezvolte pentru ca oamenii să rămână aici, acasă. Fie că vorbim de părinții care muncesc în Austria, Germania sau Spania sau de studenții care pleacă la Timișoara, toți trebuie să-și găsească un rost în acest oraș.

Andrei Plujar provine dintr-o familie ancorată în viața civică și culturală a judeţului cu rădăcini în vechea Reșița Română. S-a format la Colegiul Național Traian Lalescu din Reșița, mai apoi la Universitatea Politehnica din Timișoara, specializarea Management în productie și transporturi, și are un master în Administrarea Afacerilor. Viaţa lui se împarte între oraş şi sat. La Reșița managerieză de 10 ani o firmă de resurse umane, în același timp este atașat de mediul rural cărășean, unde investește timp și energie în domeniul zootehnic, la Ticvaniu Mare.

Marius Preduș este de profesie inginer, are 47 ani, în prezent doctorand în an terminal al Universității Politehnica din București. Candidează la CL din partea USR în Alianța USR PLUS, deoarece ambele sunt partide noi, care au pentru prima dată candidați la alegerile locale și care îi oferă posibilitatea de a se implica activ în dezvoltarea orașului nostru, bazându-se pe faptul că locurile de muncă sunt cheia către o dezvoltare naturală a comunității reșițene, care să ofere stabilitate financiară și un trai decent cetățenilor săi.

Aurel Pinoșanu are 49 ani, este căsătorit și are un băiat de 14 ani. Este inginer, profesie în care are o experiență de 24 ani în cadrul UCM Reșița. Aurel consideră că am fost martori la un foarte lung șir de eșecuri din partea instituțiilor publice centrale si locale, acaparate de tot felul de incompetenți sau oameni cu agende ascunse, ce mai degrabă lucrează împotriva economiei românești și împotriva cetățeanului, plătitorului de taxe.

Lucian Dragan Cocar  ca alte mii de tineri de la noi din județ, a luat drumul Timișoarei. După ce a absolvit Colegiul Traian Lalescu din Reșița, a continuat studiile la Universitatea de Vest din Timișoara unde a studiat Relații Economice Internaționale, apoi la master Managementul și Marketingul în Afaceri. Din 2007 lucrează în cadrul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, ocupându-se de activitatea Fondului în judeţele Timiş, Arad şi Caraş – Severin. Lucian vrea să își folosească experiența acumulată în acești ani în interesul comunității reșițene.

Carmen Albert are o experiență de peste 20 de ani în muzeologie și cercetare istorică, de 25 de ani în învățământul preuniversitar și universitar. Are un doctorat în istoria sociologiei din 2001 la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și este expert acreditat de Ministerul Culturii în bunuri istorico-documentare sec. XIX-XX. Dorește să se implice în administrația publică reșițeană pentru scopul principal pe care orice administrație îl urmărește, ameliorarea condițiilor de viață pentru realizarea binelui comun. Alături de colegi își propune să introducă printre componentele acțiunii comunitare și pe cea culturală.

Mureșan Romulus este de profesie inginer și lucrează la Flextronics Timișoara. A intrat într-un partid nou pentru că încă mai crede în corectitudine politică.

Felician Velimirovici are 33 de ani și s-a născut în Reșița. A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, nivel licență, master și doctorat. S-a specializat în istoria comunismului, iar în prezent este cercetător științific la Muzeul Banatului Montan din Reșița. Își dorește o administrație publică locală transparentă, eficientă, corectă, și formată din oameni tineri. Detestă traseiștii de tot soiul fiind convins de necesitatea unei schimbări reale și profunde în politica și administrația locală, dat fiind faptul că vechii politruci sau afaceriști care au alcătuit USL nu mai au ce căuta în viața publică”, precizează USR PLUS într-un comunicat de presă.

Lorena POENARU

Nici nu a început campania electorală și s-a umplut țara de șantiere. Artificiile au luat locul tăierilor de panglică, reamintindu-ne de celebra frază a lui Mircea Dinescu din zilele Revoluției Române din 1989 – „faceți-vă că lucrați”, după cum precizează USR PLUS Caraș-Severin într-un comunicat de presă.

„În locul bilanțului la final de mandat, pe bannerele atârnate ostentativ apar noi promisiuni și vechi sloganuri sforăitoare. În contrast cu promisiunile și grija pentru cetățeni, politicienii se comportă discriminatoriu cu competitorii. Pentru că vorbeam zilele trecute despre pierderea încrederii în politică, e greu să ai acces la o alternativă atâta vreme cât mesajele Alianței USR PLUS sunt blocate. Ne-au fost tăiate corturile, nu ni s-a permis amplasarea bannerelor sau ne sunt bruiate conferințele de presă (cazul lui Nicușor Dan fiind de notorietate)”, declară reprezentanții Alianței.

Același lucru s-a întâmplat și în Anina unde candidatului Alianței, Cosmina Cserny, nu i s-a permis amplasarea unui banner și a fost nevoită să recurgă la o formulă inedită de protest, parcurgând la pas străzile orașului cu bannerul după ea.

Imaginile de pe bannere și afișe sunt contrazise de realitatea din teren, la Reșița sau în alte comunități din județ.

Daniel Toma, candidatul Alianței USR PLUS la Reșița, a luat la pas zonele mai puțin vizitate de administratorii urbei, mai precizează USR PLUS în același comunicat.

„Ce ne-au spus oamenii, pe stradă, în zona centrală a Reșiței, pe străzile Butovăț, Fragilor, Pandurilor: este nevoie de drumuri asfaltate. Dar este nevoie și de presiune la apă, de canalizare, de întreținerea rigolelor chiar dacă cei mai mulți sunt oameni harnici și se ocupă de asta. Calitatea lucrărilor efectuate până acum este și ea discutabilă, cetățenii fiind nemulțumiți de modul de intervenție”, afirmă reprezentanții Alianței.

Aflat în ultima perioadă într-un periplu prin județ, Andrei Plujar candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean, a declarat cu titlu de glumă că „poate nu ar fi o idee rea să avem alegeri tot la 6 luni pentru că perioada electorală este singura perioadă în care pare că se mișcă ceva și în județul nostru”.

Daniel Toma susține că: „Suntem convinși că vom merge în administrația reșițeană și la Consiliul Local unde vom milita pentru un cartier civilizat, european la Km 0 al Reșiței!”

Lorena POENARU

Ministrul de Interne, Marcel Vela a fost vineri în județele Caraș-Severin și Timiș pentru a vedea consecințele dezastrului lăsat de inundațiilor care au afectat cele două județe. Ministrul i-a felicitat pe toți cei care au contribuit la salvarea oamenilor din calea viiturilor. Printre cei care s-a alăturat echipajelor de pompieri a fost și cunoscutul afacerist Romeo Dunca, candidatul PNL la funcția de președinte a Consiliului Județean la alegerile din acest an. Acesta a intervenit cu un elicopter privat pentru salvarea a 20 de oameni izolați de viitură.

„O vorbă din popor spune că natura oferă mereu omului tot ceea ce are nevoie.
Tot ea ne dăruiește cele mai frumoase momente pentru că, însăși natura reprezintă viață.

Grupul CEZ România s-a implicat activ în lupta împotriva COVID-19, cu donații de echipamente medicale și hrană pentru sprijinirea celor mai vulnerabile categorii de oameni (personalul medical din spitale și persoanele vârstnice) din Caraș-Severin și alte 8 județe din țară (Constanța, Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Teleorman și Vâlcea).

„Cei peste 800 000 lei donați de CEZ s-au transformat în alimente de bază pentru bătrânii din Oltenia și parțial Muntenia și Banat, prin colaborarea cu Crucea Roșie filialele Caraș Severin, Argeș, Gorj, Dolj, Mehedinți, Vâlcea, Olt și Teleorman, echipamente de protecție pentru personalul medical din toate cele 9 județe în care compania își desfășoară activitatea, achiziția unor echipamente de protecție, produse sanitare și recondiționarea unor instrumente medicale”, a precizat Direcția Comunicare și Marketing CEZ România.

Peste 2.000 de vârstnici au primit alimente de bază greu perisabile oferite de Grupul CEZ în România, alimente care au fost distribuite prin intermediul partenerului Crucea Roșie Romănă, filialele Caraș Severin, Argeș, Gorj, Dolj, Mehedinți, Vâlcea, Olt și Teleorman, dar și cu sprijinul birourilor sociale ale primăriilor din comunitatea CEZ.

În Caraș-Severin, un astfel de sprijin a fost orientat către comunitatea Văliug.

„Doresc să le mulțumesc partenerilor noștri cu suflet mare de la TMK Hydroenergy Power, care în urma sponsorizării ne-au ajutat să achiziționăm alimente greu perisabile pentru 100 de beneficiari din grupul persoanelor vulnerabile, care au diferite probleme de sănătate, financiare, cât și sociale. Consider că este foarte util acest sprijin și în plus le-a adus un zâmbet pe chipurile beneficiarilor, având în vedere și problemele actuale provocate de virus.”, a declarat Alin CICA – Directorul Crucea Roșie – Filiala Caraș-Severin.

Reprezentanții CEZ precizează că în total, la nivel regional au fost acordate peste 20 000 de kg de alimente în valoare de peste 181 000 lei.

„Beneficiarii sunt persoane vârstnice de peste 50 de ani, fără familie, cu probleme medicale și sociale, iar pachetele alimentare le vor asigura hrana necesară pentru aproximativ două săptămâni. Măști de protecție și combinezoane în valoare de 478 710 lei au fost livrate în această perioadă și spitalelor județene din Reșița, Constanța, Pitești, Alexandria, Slatina, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin și Reșița, cu sprijinul CEZ. Acțiunea face parte din campania de responsabilitate socială prin care CEZ alimentează rețeaua de #energiepentrubine din comunitatea locală”, a declarat pentru Reper24, Direcția Comunicare și Marketing CEZ România.

Lorena POENARU

Omul de afaceri Costel Ciobanu se ferește în general de sticlă, de microfoane, de interviuri. E genul de om care tace și face și a demonstrat acest lucru în ultimii ani. Recunosc că am fost surprins să constat că sub această mască se ascunde de fapt un om care nu se gândește neapărat la el ci mai degrabă la cei care depind, într-un fel sau altul de afacerile lui: oamenii.

„Economia României nu se va putea redresa prea ușor. Noi nu suntem America sau Germania să infuzăm trilioane de dolari sau de euro în economie, suntem puțin mai săraci să zic așa. Rămâne totuși o necunoscută în ceea ce va fi după data de 15 mai la noi. Am oameni trimiși în șomaj și în șomaj tehnic. pe cei din urmă, sunt obligat să-i angajez atunci când se vor redeschide terasele și restaurantele. cei care au beneficiat de sprijinul statului trebuie să îi menții măcar până la sfârșitul acestui an. problema e însă alta: mai am nevoie de toți? Pentru că dacă se reduce suprafața restaurantului sau a terasei, dacă până acum aveam disponibile la mese 100 de locuri de exemplu, iar de când se vor redeschide mai am dreptul sa ofer jumătate din locuri, pentru a corespunde normelor de distanțare socială. Îți mai trebuie același personal? Nu prea. Vor mai fi dispuși oamenii sau vor mai putea din punct de vedere financiar să iasă la terasă, să mănânce un mic sau să bea o bere“?

„Pentru toți a fost un șoc. Pentru mine cel puțin șocul a fost atunci când a trebuit să iau decizia și m-am simțit neputincios, pentru că nouă ni s-au închis unitățile de alimentație publică, sala de fitness și în condițiile acestea nu aveam nicio șansă să îl păstrez. Să îl recalific? pentru ce; în ce meserie; ce să facem? Este o situație dură care i-a afectat din păcate pe cei mai năpăstuiți. Nimeni nu era pregătit pentru asta, autoritățile cu atât mai puțin. Dacă e să analizăm, de exemplu ultimii 25 – 30 de ani, când vine prima zăpadă, chiar dacă e mică, ne ia pe nepregătite. Și atunci cum să fie cineva pregătit pentru amploarea dată de acest virus, pentru pandemie sau pentru criză, ori post criză“.

Economiștii spun că nimic nu va mai fi ce a fost înainte și mulți dintre oamenii de afaceri ar trebui să se reorienteze spre alte domenii de activitate. Care este punctul de vedere al omului de afaceri Costel Ciobanu? „De două luni și ceva, de când simțeam cu toții că e…groasă, m-am tot gândit tot la acești colegi ai mei, să le dau siguranța unui loc de muncă și nu știu ce ar mai putea merge; ori o producție ori nu știu.  Un lucru e cert, trebuie să ne reorientăm. Nu e vorba de mine că am 3 spații sau 33 și îi dau pe majoritatea afară, rămân cu 10 oameni și pentru cei 10 e bine. Nu. Eu mă gândesc la toți, la 110 care îi avem să putem să le asigurăm o continuitate. Serviciile merg și service-ul auto merge. Oricum, nu aș mai avea curajul să depun vreo documentație pentru fonduri europene, temându-mă de acele obligații, pe care dacă nu le onorezi, dai din rău în mai rău. Pe mine personal nu mă sperie, dar atunci când ai în mână destinul și siguranța acelor oameni pe care îi ai lângă tine, trebuie să fi puțin responsabil”.

Interviul cu omul de afaceri reșițean Costel Ciobanu a continuat și cu siguranță veți mai afla din felul în care gândește și cum ar dori să acționeze statul în această situație, doar urmărind Reper24.

Dan AGACHE