Primarul Ioan Popa, aflat recent la un summit al investitorilor străini, a stat de vorbă cu mai mulți oameni de afaceri atât din țară, cât și de peste hotare, cărora le-a prezentat oportunitățile de dezvoltare a unei afaceri în municipiul Reșița. În cadrul discuțiilor, edilul a încercat să afle de la aceștia care este motivul pentru care par de multe ori să ocolească orașele de genul Reșiței și se concentrează pe zonele deja dezvoltate precum Timișoara sau Brașov.

„Am avut bucuria să îl cunosc, printre alții pe directorul executiv al Draxlmaier România și după ce am făcut expozeul legat de oraș, primul lucru pe care l-a spus a fost că vrea o carte de vizită și că nu îi trecea prin minte că Reșița are aceste oportunități de afaceri.

Am întrebat de ce cred dânșii, el și alții, că este atât de greu să aduci investitori în orașe de categoria a doua sau a treia. Pentru că ei s-au concentrat în primă facă pe București și ulterior pe Timișoara , Cluj, Iași, Brașov, Sibiu și mi-a dat trei explicații. Una, că în general ei merg unii după alții. Și atunci dacă s-au dus unii la Brașov, s-au dus grămadă la Brașov, sau la Timișoara sau la Cluj. Omul a recunoscut că de foarte multe ori decizia, deși este fundamentată în prealabil de consultanți, este subiectivă. De multe ori, dacă ți-a plăcut ca element de decizie, un steak de vită într-un restaurant sau muzica sau vinul dintr-un oraș, decizia poate fi luată în forma asta. Este stupid. Omul a recunoscut acest lucru. Și în al treilea rând, mi-au spus că trebuie să batem toba mai tare. Trebuie să mergem să ne promovăm pe toate canalele posibile”, a explicat Popa.

În cadrul întâlnirii, Popa a încercat să le demonstreze participanților că Reşița este un oraş în care se merită să pornești o afacere. Edilul le-a vorbit despre poziționarea și istoria industrială a orașului, despre școala duală, despre parcul industrial și despre faptul că municipiul Reșița are zeci de hectare de teren disponibil în zone industriale dezafectate, ideale pentru dezvoltarea unor noi proiecte. În plus, primarul a atras atenția asupra unui alt avantaj al orașului de pe Bârzava, impozitul pe clădiri și terenuri pentru persoanele juridice, care este de doar 0,6%, fiind cel mai mic din țară.

Karina TINCUL

Problema locurilor de muncă din municipiu a fost reluată în discuţie luni, 10 noiembrie, la sediul Primăriei Reşiţa. Reprezentanţii administraţiei publice susţin că deşi piaţa muncii este ofertantă, nu se găsesc doritori. Dezbaterea organizată la iniţiativa Primăriei a reunit în sala de şedinţe a Consiliului Local, alături de primarul Mihai Stepanescu şi prefectul Silviu Hurduzeu, agenţi economici care au afaceri în Reşiţa, sindicalişti, reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar, Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi conducerea Universităţii Eftimie Murgu.

În prezent, pe piaţa muncii din Reşiţa sunt disponibile aproape 600 de locuri de muncă. Societăţile Autoliv, New Line şi Trimsol nu-şi pot extinde însă activitatea pentru că n-au pe cine să angajeze, deşi numărul şomerilor din municipiu se ridică la peste 1.000 de oameni, conform evidenţelor AJOFM. „Am considerat că întâlnirea de astăzi este necesară pentru a încerca să indentificăm cauzele care duc la această situaţie: există ofertă, dar nu există cerere”, a precizat Titiana Cătană, director executiv în cadrul Primăriei.

De cealaltă parte, oamenii de afaceri se plâng că nu există personal specializat, iar tinerii care ies de pe băncile facultăţilor nu mai sunt interesaţi să înveţe o meserie şi preferă să ia drumul străinătăţii. Asta deşi banii pe care i-ar putea câştiga acasă nu sunt deloc puţini. „Nu mai avem nici o şansă la Reşiţa cu meseriile tradiţionale. Eu, spre exemplu, am nevoie de 30 de lăcătuşi şi 12 sudori şi nu am unde să-i găsesc în Reşiţa. Avem nevoie în special de tineri, nu putem lucra la nesfârşit cu oameni în vârstă. Vreau să vă spun că salariile nu sunt mici, salariul mediu la noi ajunge la 1.900 lei pe lună, dar un lăcătuş sau sudor bun poate ajunge să câştige şi 3.500 – 4.000 lei pe lună. De cinci ani mă rog de liceele tehnice să înfiinţeze o clasă de sudori şi chiar ne-am oferit să le acordăm nişte burse elevilor pe durata cursurilor, apoi să-i angajăm”, a explicat Ion Văduva, director Plastomet SA.

Rectorul Universităţii Eftimie Murgu, Doina Frunzăverde, a precizat că la instituţia pe care o conduce se organizează periodic cursuri în funcţie de solicitările angajatorilor şi nevoia pieţei, inclusiv pentru sudori.

Întâlnirea a fost apreciată de cei prezenţi ca fiind binevenită, fie doar pentru a rezolva astfel de probleme de comunicare între mediul de afaceri şi cel educaţional, care, odată rezolvate ar putea fi un punct de pornire pentru dezgheţarea pieţei muncii.

Diana RADU