Muncitoresc, Valea Domanului, Moroasa, Govândari și așa mai departe – sunt zonele din municipiul Reșița în care am copilărit, pe care le-am străbătut cu toții. Dar câți dintre noi știm de unde provin denumirile acestor cartiere? 

Istoricul Mircea Rusnac ne-a oferit câteva explicații cu privire la provenința numelor cartierelor Reșiței: ”Cartierul Muncitoresc se pare că și-a luat numele de la fosta Casă Muncitorească existentă în zonă, denumită astfel de locuitorii orașului. Valea Domanului a fost numită după pârâul Doman, termen slav care înseamnă “acasă” (doma). În ceea ce privește zona Lunca Pomostului, denumirea acesteia provine tot din slavă, pomost însemnând dincolo de pod”.

O poveste mai deosebită o are denumirea cartierului Moroasa. Conform istoricului, denumirea Moroasa provine de la cuvântul “moroni” (strigoi). Așa au denumit dealul locuitorii din Reșița Română, deoarece în evul mediu acolo a existat un cimitir.

”În ceea ce privește zona Marginea, aceasta a fost numită după satul Margina din județul Timiș. Acolo a fost pe vremuri sediul unei firme chimice, care a deschis o filială și în Reșița, i se spunea Distileria lemnului. Denumirea de Mociur provine cel mai probabil tot din slavă și este posibil să însemne mlăștinos, iar zona Stavila și-a primit numele deoarece acolo începea un canal, iar digul din zonă era uneori închis pentru ca apa să mergă pe canal pentru aprovizionarea uzinelor”, a mai precizat pentru Reper 24, Mircea Rusnac.

Un cartier a cărui denumire provine din germană este Lend, termenul venind din dialectul austriac și însemnând ”la țară”.

”Numele cartierelor Driglovăț, Bașovăț și Minda provin de la denumirile unor dealuri și sunt termeni slavi. Tot din slavă provine și denumirea cartierului Govândari, cunoscut și ca Lunca Bârzavei sau Reșița Nouă. Goveda înseamnă vacă, deci denumirea cartierului ar însemna văcari. Inițial așa era denumit pârâul din zona căminelor, care se vărsa în Țerova”, povestește istoricul.

În ceea ce privește orașul Reșița, cel mai probabil denumirea acestuia vine de la crașoveni, este de părere Mircea Rusnac: ”Când mergeau la Reșița Română, pe actuala vale a Domanului, spuneau că merg la pârâu (u recice). Multă vreme s-a numit Recita. Apoi sub influență germană s-a transformat în Resita. În multe state slave există localități cu nume asemănător”.

Karina TINCUL