Primarii cărășeni au oferit o nouă dovadă a „interesului” manifestat în bunul mers al lucrurilor în comunele pe care le conduc. Invitați la o ședință de prezentare cu privire la stoparea poluării cu nutrieți dar și la oportunitățile de atragere a unor fonduri substanțiale pentru prevenirea acestui tip de poluare, primarii cărășeni au strălucit prin absență. Situație până la urmă deloc nouă, atât foștii cât și actualii aleși locali demonstrându-și în repetate rânduri dezinteresul pentru subiecte de interes pentru comunitatea pe care o conduc. 

Poluarea cu nutrienți, deși poate mai puțin mediatizată, nu este deloc lipsită de urmări grave pentru sănătatea oamenilor. Concret, este vorba de nitrații și nitriții folosiți în mod special în agricultură pentru fertilizarea solurilor și care în cazul în care sunt depozitați necorespunzător ajung în pânza freatică și mai apoi în fântânile oamenilor. Consumul de apă infestată cu aceste substanțe  reprezintă o amenințare extrem de gravă la adresa sănătății: scade rezistenţa generală a organismului și poate duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane și infertilitate masculină.

Pentru stoparea problemei, Ministerul Mediului derulează un program prin intermediul căruia pune la dispoziția autorităților locale 48 de milioane de euro pentru derularea unor proiecte pentru gestionarea gunoiului de grajd, achiziția de echipamente pentru stațiile de compostare deja existente sau chiar de realizare a unor sisteme de mici dimensiuni de canalizare și epurare a apelor uzate. Întregul program a fost prezentat la Reșița de o echipă a Ministerului Mediului, în frunte cu coordonatorul proiectului, Ciprian Bodea. Care însă s-au trezit că trebuie să vorbească în fața unei săli pe jumătate goală, din cele 69 de unități administrative teritoriale din Caraș-Severin, mai puțin de jumătate arătându-se interesate să să își trimită reprezentanți la dezbatere și să afle cum pot oferi cetățenilor din comune o apă curată și o viață sănătoasă.

„Campania aceasta inițiată de Ministerul Mediului este extrem de importantă și pentru județul nostru, întrucât și județul Caraș-Severin este afectat de poluarea cu nitrați, mai ales în zona de șes unde apele freatice sunt de suprafață și unde dejecțiile animaliere depuse necontrolat, inclusiv toaletele umane, ca să o spunem și pe asta, se scurg în apele freatice și apoi în fântâni. Este important ca cetățenii să conștientizeze acest lucru, să știe că nitrații sunt extrem de periculoși pentru sănătatea populației, în special pentru copii. Pe de altă parte, campania este importantă și pentru că aduce la cunoștința primarilor, a unităților administrativ teritoriale, posibilitățile de finanțare”, a precizat cu acest prilej prefectul Florența Albu.

Programul „Controlul integrat al poluării cu nutrieți” se derulează până în anul 2020, iar finanțarea acordată în cadrul acestuia acoperă toate cheltuielile necesare realizării și supervizării lucrărilor și achiziției echipamentelor. Până în prezent, în cadrul acestui program au fost asigurate investiții în realizarea de depozite de gunoi de grajd (în 90 de localități din țară), achiziționarea de echipamente pentru gestionarea gunoiului de grajd (69 de localități), plantarea de perdele forestiere (63 de localități), realizarea de sisteme de canalizare și stații de epurare (7 localități) sau de instalații de biogaz (1 localitate).

Karina TINCUL

Cartofii din import cu diametrul mai mare de 8 centimetri, care se vând în ţara noastră, sunt plini de nitriţi şi nitraţi. Din această cauză, aceştia sunt interzişi în Uniunea Europeană, avertizează conducerea Federaţiei Naţionale Cartoful din România. 

Mare atenţie la ce cumpăraţi! Cartofii uriaşi din pieţele româneşti sunt toxici pentru om şi sunt consideraţi furaje de fermierii din UE.

“Cartoful care vine din Polonia sau din ţările vestice, de obicei, este un tubercul de dimensiuni mari. În vestul Europei nu se consumă tuberculi uriaşi pentru că acumulează nitriţi şi nitraţi şi, pentru ei, sunt în afara STAS-ului. Practic, preţul este mic, iar românul se trezeşte pe masă cu el şi îl mănâncă. Acolo se fac fertilizări superintensive. Nicăieri în Europa nu o să vedeţi în magazine tuberculi cât borcanul. Diametrul acceptat este de 7-8 centimetri, nu sunt bolovani cum de multe ori vedem în România. Cartofii mari sunt nesănătoşi, ei cresc aşa pentru că sunt forţaţi să crească, se tratează cu azot şi cu tot felul de îngrăşăminte chimice. Noi nu suntem împotriva fertilizării, că este normal să fertilizezi, dar să se facă limitat”, a  declarat Gheorghe Boţoman, preşedintele Federaţiei Naţionale Cartoful din România (FNCR), pentru ziarulring.ro.

Conform unor date ale Ministerului Agriculturii, un roman consumă annual aproximativ 100 de kilograme de cartofi.