Parcul central din Băile Herculane va găzdui timp de trei zile o nouă ediție a Festivalului Pinul Negru de Banat, o manifestare devenită emblematică pentru stațiunea de pe Valea Cernei. În fiecare zi turiștii, dar și localnicii se vor putea bucura de spectacole de muzică și dans, alături de artiști consacrați de muzică populară, dar și ușoară.

Deschiderea oficială a festivalului este programată astăzi, de la ora 18:00, la Chioșcul pentru Fanfară din Parcul Central. De altfel, în toate cele trei seri, spectacolele se vor desfășura în parcul central al stațiunii între orele 18:00 și 22:00. Printre artiștii ce se vor prezenta în fața publicului în cele 3 zile se numără: Doru Petrean, Raul, Narcis Goian, Liliana Lătchescu, Ioan Surdu, Gabi Stanciu, Marilena Corina Dumitru și Nicu Novac. Participanții vor avea ocazia nu doar să admire prestația artiștilor și evoluția ansamblurilor folclorice ale comunităților locale de pe raza Parcului Național Domogled-Valea Cernei, ci și lucrări realizate de elevii din zonă, care au încercat să reprezinte Pinul Negru de Banat, Muntele Domogled și Valea Cernei într-un mod cât mai artistic, prin intermediul desenului, picturii, eseului și chiar al produselor artizanele.

Evenimentul a ajuns anul acesta la cea de-a XIV-a ediție și este organizat de Primăria și Consiliul Local Băile Herculane, ROMSILVA, Parcul Național Domogled-Valea Cernei și Asociația DJ-ilor, artiștilor, muzicologilor, producătorilor și interpreților.

Festivalul Pinul Negru de Banat își are originile într-un proiect derulat în perioada 2004-2007, prin care s-a dorit reconstrucția unei suprafețe de 25 hectare de pin negru, distrusă în urma unui incendiu izbucnit în anul 2000.

foto: Parcul Național Domogled-Valea Cernei

Karina TINCUL

Debutul Zilelor Orașului Oravița a fost unul încărcat de emoție, dans și multă voie bună. Interpreți consacrați ai cântului popular bănățean au creat și întreținut o atmosferă de sărbătoare în orașul din Valea Cărașului.

Chiar dacă efectul unei zi caniculare s-a simțit din plin, spre seară, orăvițenii s-au adunat pe platoul din fața gării pentru a petrece de zilele orașului. Ce-i drept, afluența de public a fost una ascendentă și, chiar dacă gradele din termometre au scăzut o dată cu lăsarea serii, iar platoul din fața celei mai vechi gării din țară s-a umplut, atmosfera a fost „încinsă” de doinele pline de patos interpretate cu măiestrie de Florin Pistrilă și Nicu Novac. Prima zi de sărbătoare a Oraviței a fost deschisă de tinere talente orăvițene, care, cu emoție, ce-i drept, au urcat pe scenă și au încântat audiența de pe platou. Evenimentul a continuat tot cu interpreți orăvițeni, consacrați deja în peisajul cântului popular bănățean, Alexandra Ința, Nicoleta Novac, Ionuț Oprea și Cătălin Badea, fiind cei care au cântat pentru concitadinii lor. Au urmat Florin Pistrilă, Liliana Laichici și Dumitru Teleagă. Seara de muzică populară a fost încheiată într-un mod maiestuos de consacratul interpret de muzică populară Nicu Novac.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157683849223544″]

Jocul popular a fost pus în scenă de tinerii talentați de la Ansamblul „Hora Carașului” al Casei de Cultură „George Motoia Craiu” din Oravița, iar acompaniamentul muzical a fost asigurat de formația condusă de prof. Marian Suvergel. Vinovată de atmosfera dintre pauze, dar și de prezentarea artiștilor, a fost, și-n acest an, cunoscuta prezentatoare tv, dar și interpretă de muzică populară, Luminița Istudor.

John GAVRILESCU

Clubul Rotary Reșița continuă tradiția organizării de concerte caritabile în beneficiul bolnavilor de cancer. Dacă anul trecut, rotarienii reșițeni au strâns bani pentru finanțarea lucrărilor de la Clinica Nera, pentru 2017 aceștia și-au propus să reabiliteze secțiile de hematologie și oncologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență din Reșița. 

Și de această dată, va fi organizat un concert folcloric caritabil în cadrul căruia vor putea fi admirate nume cunoscute ale muzicii populare din Banat. Totul sub genericul „Dăruim speranță de la an la an cu cântecul și jocul nostru bănățean”.

Se vor prezenta în fața publicului: Ramona Vița, Nicu Novac, Carmen Popovici Dumbravă, Camelia Ciocu, Dumitru Teleagă, Maria Coman, ansamblul Semenicul din Reșița, coregrafia Nistor Ghimboașă, ansamblul Bârzava din Reșița, coregrafia Maria Aghescu și orchestra Virtuozii Semenicului, sub conducerea muzicală a lui Petrică Vița. Prezentatorii spectacolului vor fi Felicia Stoian și Dan Liuț.

„În România, zilnic, 57 de oameni află că au cancer. Această boală nimicitoare tot mai prezentă, din păcate, în jurul nostru, lovește năprasnic. Avem aproape de noi oameni aflați în cruntă suferință, cunoștințe, prieteni, rude. Haideți să ne dăm mâinile într-un gest de SOLIDARITATE cu cei care zilnic luptă pentru secunde de viață. Putem ajuta la reabilitarea secțiilor de hematologie și oncologie ale Spitalului Județean de Urgență Reșița. Donând, dăruim SPERANȚĂ, demnitate, mângâiere. Pentru că fiecare VIAȚĂ contează”, transmit organizatorii.

Spectacolul caritabil se va desfășura marți, 9 mai, de la ora 18:00, la sala Dacia din Reșița. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Primăria Reșița și Consiliul Județean Caraș-Severin.

Karina TINCUL

Nicu Novac este un nume reprezentativ pentru ceea ce înseamnă muzica populară din Banat din 1990 și până astăzi, un artist apreciat de public, cu un repertoriu vast, care a știut an de an să se reinventeze pentru a rămâne în topul preferințelor iubitorilor de folclor.

Originar din Valea Almăjului, de la Moceriș, fapt pe care îl prezintă cu fală ori de câte ori are ocazia, Nicu Novac și-a început cariera artistică în anul 1981. Dotat nativ cu o serie de calități vocale ce nu pot fi puse la îndoială, Nicu Novac a avut o ascensiune fulminantă artistică după momentul 1989, atunci când libertatea cântului și a versului nu a mai putut fi îngrădită.

O carieră de 35 de ani memorabili ce merita a fi celebrată și o inițiativă lăudabilă de a organiza o manifestare dedicată 100% artistului Nicu Novac, care aparține Lilianei Laichici, directorul Centrului de Cultură și Artă a Județului Timiș, artista și managerul culturii timișene recunoscând în Nicu Novac pe interpretul care a revoluționat muzica din Banat prin abordările sale interpretative și orchestrația pe care o propunea la diversele manifestări artistice în anii 90.

Alături de Orchestra Ansamblului Profesionist Banatul condusă de prof. dr. Sebastian Roșca, Nicu Novac a readus în fața unei săli arhipline, parte din cântările devenite ulterior șlagăre, cele care i-au făcut pe iubitorii cântecului popular din Banat să vibreze de-a lungul ultimelor trei decenii:  Lumea asta-i rău făcută, Am avut o viață, Mulți ar vrea să îmi ia locul, Păhărele, păhărele, Sus în deal la Tâlva Zânii, Cu opinca găurită, Tata meu, Stau în birt în miez de noapte, Omu bun îi făr noroc, Am pierdut în viață multe.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157677729274286″]

Niculina Stoican: „Ce reprezintă Nicu Novac? Fără doar și poate un punct de reper pentru cântecul popular românesc!“

La marea sărbătoare a celor „35 de ani de carieră artistică“ lui Nicu Novac i-au fost alături pe scena de la Timișoara o seamă de artiști care au recunoscut că au ținut să fie prezenți din dragostea și prietenia ce i-o poartă artistului omagiat, amintindu-i aici pe: Ramona și Petrică Vița, Niculina Stoican, Florin Ionaș „Generalul“, Zorica Savu, Mihaela Petrovici, Carmen Popovici Dumbravă, fiica lui Nicu Novac – Nicoleta Novac într-un moment care a emoționat asistența, Liliana Laichici, Ghiță Călțun Brancu, Dumitru Teleagă și mai ales dansatorii Ansamblului Profesionist Banatul din Timișoara.

Amfitrion al manifestării culturale pe scena Operei din Timișoara a fost și de această dată cu talentul și zestrea de informații din dotare Felicia Stoian, realizatoarea frumoaselor emisiuni de folclor de la TVR Timișoara.

O seară memorabilă atât pentru Nicu Novac, cât și pentru toți cei care am fost prezenți la Timișoara din respectul și prețuirea ce i se cuvin acestui interpret de fală al Țării Banatului.

Despre artistul, prietenul și omul Nicu Novac, colegii interpreți au ținut să afirme pentru Reper 24:

Sergiu TABAN

Clubul Rotary Reșița își arată în continuare disponibilitatea de a sprijini proiectele caritabile. Clinica Nera este de această dată în atenția membrilor Clubului, care și-au propus să strângă o sumă cât mai mare de bani pentru finanțarea lucrărilor la unitatea spitalicească, prin organizarea unui spectacol folcloric.

Spectacolul se va desfășura marți seara, în Sala Cinematografului Dacia din Reșița, informează organizatorii: „Spectacolul folcloric caritabil „DĂRUIM SPERANȚĂ DE LA AN LA AN CU CÂNTECUL ȘI JOCUL NOSTRU BĂNĂȚEAN” va avea loc în data de 19 aprilie 2016 între orele 19:00 – 21:00 la Sala Dacia din Reșița (400 locuri). Toate încasările de pe bilete cât și donațiile strânse în cadrul evenimentului vor veni în sprijinul finalizării lucrărilor la Clinica Nera, proiectul doctorului Pavel Chirilă”.

Vor participa nume mari ale folclorului bănățean: Petrică Moise, Ramona Vița, Petrică Miulescu Irimică, Vasile Conea, Nicu Novac, Mihaela Petrovici și Traian Jurchelea.

Biletele se pot găsi la : magazinul ‘REFILL’ Resita, Bd. Republicii, 5.Telefon: 0255 211 200; librăria „Semn de Carte” strada Libertății 13, Telefon/Fax: (004) 0355-88.17.33, cinematograful Dacia Reșița. Costul unui bilet este de 40 de lei.

Nu este prima dată când Clubul Rotary vine în sprijinul Clinicii Nera. Anul trecut, membrii clubului au au reușit să aduce în urma unei strângeri de fonduri, 10.000 de lei, bani care au fost donați Fundației Sfânta Irina, cea care se ocupă de construirea primei Clinici de Recuperare Oncologică din România.

Proiectul de ridicare a clinicii se ridică la peste 4 milioane 500 de mii de euro, din care aproximativ 1 milion de euro trebuie asigurați de Fundația Sfânta Irina, restul fiind bani europeni. Nera este prima clinică de recuperare oncologică din România care va încorpora şi un centru de cercetări. Clinica se va îngriji de tratamentul bolnavilor de cancer în stadii iniţiale: aflarea veştii, debutul bolii, depistarea precoce.

Karina TINCUL

Deschiderea sezonului de vânătoare la mistreți a fost marcată și anul acesta printr-o manifestare de amploare la care membrii grupei vânătorilor din zona Fîrliug și-au dat mâna și au demonstrat (pentru a câta oară?) că forța lor este una demnă de luat în seamă. Vânătorii fîrliugeni au avut și o seamă de invitați la ediția de anul acesta, din Reșița, Lugoj și din alte locuri frumoase din Țara Banatului, împreună reprezentând un număr de peste 70 de vânători.

Vânător de peste 3 decenii, Ioan Borduz, președintele celui mai mare club de vânători din Caraș-Severin – Clubul Reșița din care face parte și grupa amintită, a pregătit împreună cu Ion Mustață – șeful grupei vânătorilor Ezeriș-Fîrliug și ortacii gazdă, o goană la mistreți și o vânătoare care a început dimineața și care a culminat cu masa festivă la căminul cultural.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157659748428405″]

La eveniment i-am revăzut între alții pe campionul mondial al boxului românesc, Francisc Vaștag, renumitul interpret și vânător Nicu Novac, cel care a deschis petrecerea vânătorească, primarul comunei vecine Zorlențu Mare – Viorel Ișfan, Directorul AJVPS Caraș Severin – ing. Mircea Ciobanu, Directorul Achizițiilor Publice de la Consiliul Județean – Constantin Bîtea, iar dacă Tică Bîtea e prezent, nu poate lipsi din peisaj nici fostul director al ITM CS -Ioan Jura, nelipsiții oameni de afaceri Costel Ciobanu și Mihai Panduru, fostul ospătar al lui Nicolae Ceaușescu – Nicu Graur, astăzi și el proprietar al cunoscutului local reșițean Capitol, dar de departe surpriza a reprezentat-o descălecatul liderului liberal cărășean Marcel Vela, pedant, în saco alb, într-o încercare charismatică de a ocupa locul unui alt greu care până mai deunăzi permanentiza prin prezența-i toate evenimentele spațiului etnografic al comunei Fîrliug, Dezești – Duleu – Remetea Pogănici – Scăiuș.

Atmosfera a fost întreținută cu dedicații pentru ortaci de interpreta Dochia Banda, de Nicu Novac și de o trupă de instrumentiști timișeni.

De remarcat că în continuare lui Ioan Borduz, atât cetățenii comunei Fîrliug, cât și toți cei prezenți la reuniunea de la Căminul Cultural, i s-au adresat cu apelativul „domn primar“, semn că Borduz beneficiază la Fîrliug în continuare de recunoașterea celor ce l-au ales în 2012, în 2008 și 2004.

Sergiu TABAN

Cu siguranță despre satul Moceriș, aparținător comunei Lăpășnicu-Mare, nu cunoaștem foarte multe lucruri dar ceea ce știm este că aici avem parte de un loc de o frumusețe rară. Din locul unde a văzut lumina zilei unul din cei mai îndrăgiți artiști ai Banatului, interpretul Nicu Novac, la aproximativ 4,3 km, plecând din centrul localității și urmând drumul de pe lângă cursul de apă al Pârâului Moceriș (pe valea satului, cum spun localnicii), se ajunge la locul în care formele de relief, de sub stâncile muntelui din apropiere, îți atrag atenția și parcă ți-ar șopti, că aici se ascunde ceva. Prima dorință este de a merge după sunetul produs de căderile de apă, pe un drum care a fost folosit cândva la extragerea tufului calcaros utilizat la construcția caselor.

Ajunşi deasupra locului din care încep căderile de apă, întâlnim prima cascadă, formată din căderea de apă prin mijlocul unui mușchi verde, crescut pe piatra calcaroasă. Coborând, undeva la mijlocul dealului, pământul se deschide în plan vertical și ne arată doar o parte din cea mai mare cascadă de la Moceriș, doar sunetul apei prevestind că spectacolul trebuie privit mai de aproape. În căutarea traseului spre cascada mare, printre pietrele strălucitoare și apa limpede și rece, pornind de la baza dealului, avem surpriza altei căderi de apă, cea de a treia. Urcând cu atenție spre platoul de la baza cascadei mari ești cuprins de farmecul locului, stropii de apă sunt purtați de adierile de vânt, sunetul este doar al apei ce pare să cadă din cer.

„Cei care au mai fost aici i-au spus Cascada de la Moceriș și așa o vom numi și de acum încolo“, ne-a mărturisit Silviu Velcotă, ghidul nostru din minunata Țară a Almăjului. Este frumoasă, grațiosă și înaltă. Sunetul cascadei te atrage și te face să te îndrăgostești de ea. Pazită de cele două cascade mai mici și de dealul în care se adăpostește, Cascada de la Moceriș este foarte puțin cunoscută. Ea poate deveni o atracție deosebită, din punct de vedere turistic, la fel cum este astăzi Cascada Bigăr. Accesul se poate realiza și cu un autoturism, dar cel mai indicat este folosirea unui autoturism de teren, drumul spre cascadă fiind un drum pietruit care trece deseori prin apa Mocerişului.

Așadar, ca o concluzie, am putea spune că frumusețile naturii acestui județ binecuvântat al Caraș – Severin-ului sunt încă departe de a fi  pe deplin cunoscute de publicul amator de pitoresc.

Sergiu TABAN