Palatul Cultural din Reșița, una din clădirile simbol ale municipiului de pe Bârzava ridicată în urmă cu aproape 90 de ani și  care a fost afectată de inundațiile de acum doi ani, ar putea trece în viitorul apropiat printr-o serie de lucrări de reamenajare și reabilitare. Totul, în cadrul unui proiect inițiat de Teatrul de Vest din Reșița, în colaborare cu Teatrul din Vârșeț. Planurile sunt mari și includ, pe lângă aceste lucrări, și o serie de investiții în aparatură de specialitate, precum și inițierea unui program de gratuități pentru persoanele defavorizate din Reșița. 

Concret, este vorba de un proiect de două milioane de euro inițiat de cele două teatre sub denumirea de „Cultura, instrument al îmbunătățirii vieții oamenilor”. Conform directorului Teatrului de Vest, Nicolae Dumitru Vlădulescu, în cadrul proiectelui ambele clădiri ar urma să fie reabilitate:

„Am reuși să facem acest lucru, după 6 ani de când s-a dat în folosință teatrul. Sigur am avut neșansa să dea inundația aceea peste noi, am avut noroi inclusiv în sală. Din acest motiv mi-am și dorit proiectul acesta, ca să pot să repar ce a stricat ploaia. Valoarea este de un milion pentru noi și un milion pentru teatrul de la Vârșeț.

În ceea ce privește partea noastră de proiect, trebuie reabilitată clădirea Palatului Cultural, trebuie reconsolidată, zugrăvită. Aș vrea să aduc o ușoară modificare scenei, care este prea înaltă și avem de îmbunătățit tehnologic teatrul, vreau să mai pun un set de cel puțin 30 de reflectoare și intenționăm să facem un studiou de înregistrări care este absolut necesar unui teatru”.

Conform lui Vlădulescu proiectul transfrontalier are mari șanse de a fi aprobat, el trebuind să mai treacă de o singură comisie. Răspunsul final cu privire la soarta acestuia ar urma să fie cunoscut undeva la mijlocul lunii septembrie.

Palatul Cultural din Reșița a fost ridicat în perioada 1928-1929 la inițiativa Asociației Urbariale a Plugarilor Români din Reșița, după planurile arhitectului Iosif Victor Vlad. Clădirea, singura cu influențe brâncovenești din  Caraș-Severin, a trecut printr-o serie de reamenajări în anii ’70 când a fost transformată în cinematograf, iar mai apoi a beneficiat de reparații în anul 1982, atunci când a fost modernizat și centrul civic al Reșiței. Ultimele lucrări la clădirea Palatului Cultural au avut loc în perioada 2007-2010, la inițiativa Consiliului Județean Caraș-Severin.

Karina TINCUL

Lista cu orașele din România cu rol determinant la Revoluția din decembrie 1989 i-a scandalizat pe revoluționarii reșițeni. Municipiul de pe Bârvaza, cel de-al treilea oraș liber din țară în iarna căderii comunismului, a fost sărit  la numărătoare.

Indignarea revoluționarilor a fost cu atât mai mare cu cât Caransebeșul a fost inclus pe lista cu pricina, deși gugulanii s-au mobilizat mai târziu decât reșițenii în 1989. Lucrurile au fost clarificate repede însă. În urma unei solicitări adresate Secretariatului de Stat, reprezentanții revoluționarilor reșițeni au clarificat întreaga situație. Reșița îndeplinește toate criteriile pentru a fi considerată un oraș cu rol determinant la Revoluție.

„Reșița nu a fost inclusă pe lista orașelor cu rol determinant la Revoluție. Cei care au făcut lucrul acesta nu s-au gândit să ne elimine din cauza unor motive ascunse, ci pur și simplu nu și-au dat seama ce fac. Sunt anumite criterii pentru stabilirea orașelor cu rol determinant la Revoluție, iar Reșița le îndeplinește. Vor mai fi orașe care vor reclama faptul că au fost excluse. La Reșița este cert, a fost al treilea oraș liber din România”, a explicat Nicolae Vlădulescu, directorul Teatrului de Vest din Reșița.

Eroarea a apărut din cauza faptului că toate documentele oficiale de la Revoluție și până în prezent leagă Reșița de Caransebeș. Astfel, deținuții și morții din ’89 au fost numărați la comun, cele două orașe fiind considerate ca un tot unitar.

După intervenția către Secretariatul de Stat însă, Reșița va fi inclusă pe listă chiar săptămâna care urmează.

„Am avut surpriza să nu fim incluși ca oraș cu rol determinant la Revoluție. Am luat legătura cu Secretariatul de Stat și am descoperit de unde a venit eroarea. De 25 de ani, în toate documentele oficiale era trecut Reșița-Caransebeș pentru că ambele au început în același timp, morții se numărau la grămadă, nu separat. Astfel, am făcut o solicitare, iar Reșița urmează să fie trecută pe listă săptămâna viitoare”, spune Irinel Struță, Preşedintele Asociaţiei Tinerilor Revoluţionari.

De asemenea, odată cu stabilirea listei orașelor cu rol determinant la Revoluție se va face și o nouă verificare așteptată de toți adevărații revoluționari, și asta pentru că mulți și-au revendicat acest titlu fără să fi participat în niciun fel la eliberarea României de comunism.

„În total sunt aproape 20.000 de revoluționari, dar nu cred că sunt mai mult de 5.000 cei adevărați. Au fost nenumărate cazuri în care titlul de revoluționar a fost acordat pe nedrept și este timpul pentru o triere a acestora. Va urma cu siguranță o verificare în acest sens. E bine că lucrurile încep să se așeze. Reșița are 300 de revoluționari din care nu vor cădea mai mult de unul, doi, pentru că la noi neregulile nu au fost atât de mari, în orașele mari este mai gravă problema revoluționarilor care nu-și merită titlul”, a mai menționat Nicolae Vlădulescu.

 Alexandra JURCA

foto: mediafax.ro