Ministrul de Interne, Marcel Vela, a declarat că i-a cerut episcopului Lucian Mic să sfințească biroul în care își desfășoară activitate și unde simte „foarte multă energie negativă”. Biroul lui Vela a aparținut pe vremuri lui Nicolae Ceaușescu.

„Am vorbit cu preasfințitul Lucian al Episcopiei Caransebeșului, l-am invitat ca imediat după Bobotează, să vină să sfințim această zonă și inclusiv biroul lui Ceaușescu, pentru că eu, ca ministru, și nu știu ce au simțit ceilalți miniștri, simt foarte multă energie negativă. Cred că e un pas de normalitate să facem un stop-cadru și să reluăm tot ce ține de un management performant și de o administrație democratică, să ne rupem un pic de ce a fost rău și urât în istoria României”, a afirmat Vela, la Digi 24.

Ministrul Marcel Vela a făcut aceste declarații în contextul în care duminică a avut loc ziua porților deschise la MAI, prilej cu care cei interesați au putut vedea sediul fostei Securități, biroul de unde conducea Nicolae Ceaușescu, dar și balconul unde acesta a ținut ultimul discurs.

„Cred sincer că e o dovadă de normalitate, era şi o nevoie a revoluționarilor, care își doreau să revină în locul unde au luptat pentru democrație şi libertate. E un traseu pe care l-au făcut în decembrie 1989 cu vise şi speranţe toţi cei care au intrat în sediul CC al PCR.

Era de aşteptat ca la 30 de ani, un ministru să spună: poftiţi aici, în locul unde aţi riscat totul, familia, viaţa pentru principii, vise, speranțe”, a precizat Marcel Vela.

Ministrul de Interne a adăugat că a decis să facă și un muzeu şi un punct de vizită permanent la Ministerul de Interne, astfel încât toţi cei interesați, dar mai ales tinerii, să cunoască istoria României din perioada comunismului.

Karina TINCUL

Se întâmplă în aceste zile un fenomen ciudat în municipiul de pe Timiș și Sebeș.

Pe panotajul electoral al candidaților la alegerile prezidențiale, scrutin ce va avea loc duminică, 10 noiembrie, și-a făcut apariția un personaj mai mult decât celebru. Nimeni altul decât șeful de stat al României din perioada de republică socialistă 1967 – 1989, Nicolae Ceaușescu.

Imaginile nu mint, afișul este prezent iar candidatul se prezintă într-o formă de zile mari, pentru un cetățean despre care presa a scris la 25 decembrie 1989 că ar fi fost împușcat de un pluton de execuție, alături de consoarta Elena.

Așadar, problemele pentru președintele în exercițiu Klaus Iohannis, pentru ex-premierul Viorica Dăncilă, pentru actorul Mircea Diaconu și pentru #rezistentul Dan Barna de-abia acum încep.

Greu de ucis, Ceaușescu iese la rampă la Caransebeș, acolo unde nici Fernando nu și-a glăsuit încă ultimul hit „Amor banal, la subsolul din spital“ feat. DJ Cican!

Diana RADU

23 august, pentru tinerii din prezent o zi de vară obișnuită, era pe vremuri însă cea mai importantă sărbătoare națională în România, marcată cu fast la nivelul întregii țări, în special în ultimii ani ai dictaturii lui Nicolae Ceaușescu.

23 august, până în 1989 Ziua Națională a României, este data la care, în 1944,  regele Mihai anunța ieșirea României din alianța cu puterile Axei, hotărâre considerată că ar fi scurtat cu șase luni cel de-al Doilea Război Mondial. Ziua eliberării de sub ocupația fascistă, așa cum era numit în epoca comunisnului momentul în care România întorcea armele împotriva Germaniei hitleriste și care treptat s-a transformat într-un omagiu adus conducătorului mult iubit, Nicolae Ceaușescu, era sărbătorită cu fast în întreaga țară, inclusiv la Reșița.

Paradele fastuase, cântecele pionierești, odele închinate lui Ceaușescu, demonstrațiile oamenilor muncii, marșurile militare, florile creponate, și bineînțeles tradiționalii mici însoțiți de nelipsita bere fac parte din amintirile tuturor celor care și-au trăit o parte din viață în „Epoca de Aur”.

Imagini și fotografii inedite, care ne duc în timp pe străzile și în centru Reșiței din urmă cu zeci de ani, au fost făcute publice de Muzeul Cineastului Amator din Reșița. Putem vedea cum era marcată ziua de 23 august în municipiul de pe Bârzava în urmă cu aproape 40 de ani, în anul 1978, iar apoi o filmare realizată în anul 1984 și în care Oswald Ruzicska de la cineclubul Optic ’76 a imortalizat parada de 23 august derulată în centrul Reșiței.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157697323378782″]

Karina TINCUL