Comisii și anchete de la Consiliul Județean, de la DSP, de la Minister, de la Parchet și procuratură, vin și pleacă una după alta. Motivul – incidentul regretabil petrecut în campania electorală la Staționarul 3 al Spitalului Județean de Urgență din Reșița. Nelu Tătaru s-a pronunțat chiar a doua zi după incident: „managerul trebuie să plece“. Fără un diagnostic domnule doctor, fără a se stabili o vină? Cum să plece? Tot așa cum ați demis-o dvs la 2 săptămâni de la preluarea postului câștigat prin concurs? Tot așa cum ați suspendat-o a doua oară după nici 24 de ore? Și acum îi reproșați că nu și-a respectat contractul de management. Când? În perioada în care era suspendată?

Trecem peste asta, pentru că un vinovat trebuie să existe, iar acesta a fost desemnat deja de Nelu Tătaru. Nu l-am auzit spunând un cuvânt despre directorul medical ori despre cel de îngrijiri. Ei nu au nicio vină? Probabil că nu. Managerul e vinovat că domnia voastră ați desemnat staționarul 3 drept spital suport Covid. Când ați făcut asta nu ați știut care sunt condițiile? Ori nu v-ați interesat și asta e culpă ministerială, ori ați ignorat informațiile și asta are un alt nume și un alt tratament.

La Reșița se știa că Staționarul 3 nu prezintă garanții de funcționare, din niciun punct de vedere: clădirea este una veche din 1956 în care nu s-a investit nimic de 20 de ani; spitalul avea (și mai are și la ora actuală) conturile blocate și datorii; costurile pentru utilități sunt extrem de ridicate; analiza cost-beneficiu indică pierderi inutile; imobilul nu poate avea circuite covid și non covid din cauza arhitecturii clădirii și nu în ultimul rând starea avansată de degradare a clădirii aduce atingere atât calității vieții pacienților și personalului medical, cât și desfășurării actului medical în sine.

Vi se par suficiente motive să nu fi desemnat o asemenea unitate medicală drept suport covid? Nu sunt aprecierile mele, ci ale managerului pe care l-ați găsit vinovat fără să verificați realitatea. Sunt opiniile acestuia ce vi-au fost transmise în data de 7 octombrie anul acesta, adică după o lună și jumătate de la re-re-preluarea mandatului de manager, în plină pandemie. Sunt cuprinse în adresa transmisă atât DSP-ului cât și ministerului pe care cu onoare îl conduceți, în care vă solicita aprobarea construirii spitalului modular la Reșița, printr-un proiect finanțat integral de General Finance Investement, precizând că Spitalul Județean de Urgență este mai mult decât interesat de acest proiect.

Dacă stai strâmb și încerci să judeci drept constați că după atâția ani, la cârma unității sanitare a ajuns un specialist în management, doctor în economie, profesor universitar în domeniul managementului și fără înregimentare politică. Sau pentru dumneavoastră exact acest lucru a contat cel mai mult, cu nu face parte dintr-un partid, de preferat al domniei voastre. Abia aștept demiterea Alinei Stancovici și numirea următorului specialist. Oare atunci se vor rezolva toate problemele din spitalul reșițean?

Dan AGACHE

Am promis că stau liniștit și nu mai scriu nimic până după alegeri. Acum nu știu dacă a fost cea mai înțeleaptă decizie, dar am crezut în urmă cu o lună că este momentul lor; al politicienilor cărășeni, Să vină domniile lor să spună ce vor să facă pentru dezvoltarea acestui județ frumos și bogat. Poate ăsta e ghinionul nostru, că trăim într-un județ bogat din care încă se mai poate fura. Un pic de aici, un pic de acolo, mai mult din buget…

M-au lovit în moalele capului imaginile difuzate chiar de Ziua Națională. Crunte, dureroase, reale. Arată exact starea sistemului sanitar românesc, în ansamblul ei. Nu a fost destul incendiul de la Piatra Neamț. Mai era nevoie de ceva să ne trezim, să dăm voalul de ceață de pe ochi (eu îi spun gălbează). Dar am reușit să vedem dincolo de aparențe, de promisiuni și de realitatea imaginară pe care ne-am creat-o? Probabil că nu. Mai destituim un manager, mai retrogradăm la leafă un medic, mai aplicăm o amendă și gata, problema e rezolvată. Timpul trece, românul uită iar mașinațiunile financiare pot merge mai departe.

De-a lungul anilor, la conducerea Spitalului Județean de Urgență din Reșița, s-au aflat rând pe rând politicieni. Mulți dintre ei medici, erau recompensați pentru faptele de vitejie dovedite în plan politic și recompensați cu această funcție. Fiind numiți politic, e normal ca politicul să nu-i controleze, iar ei să sifoneze bani într-un ritm mai lent, ori mai rapid, funcție de abilitățile și tupeul fiecăruia. Ei și-au văzut liniștiți de treabă, de afaceri, de interese proprii ori de grup. Erau probleme în cele 3 staționare ale Reșiței? Normal că erau, că doar nu au apărut peste noapte. Erau, sunt și vor mai fi pentru că buba nu e doar aici, la noi. Ea e mai sus, mult mai sus și e extinsă asemeni unor metastaze care au cuprins întregul organism: la Consiliul Județean, La DSP, la Ministerul Sănătății, al Dezvoltării, în Parlament.

Staționarul 3 e de pe vremea bunicii; din anii 50. Aaa, e doar un veceu pe etaj? Da, dar atunci era o realizare. Unitatea sanitară nu a fost construită pentru a fi spital covid, nici vorbă; la început a fost maternitate. Ea a ajuns așa din ordinul ministrului Tătaru, care a bifat cu creionul pe hârtie o serie de unități sanitare și gata. Nici acum după 9 luni de când ne confruntăm cu acest virus lucrurile nu stau mai bine. Nu acuz și nu scuz pe nimeni; încerc să expun faptele, să mă lămuresc, să întreb și să pun niște semne de exclamare.

Evenimentele de la Staționarul 3 care fac acum înconjurul lumii civilizate, aruncând încă odată o anatemă pe obrazul personalului medical, sunt realizate în octombrie. Cum de au ieșit la iveală abia acum, în plină campanie electorală? Să fie vreo legătură? La momentul respectiv corpul medical de la acea unitate sanitară era decimat de virus, personalul înjumătățit, iar paturile ocupate până la refuz pe toate cele 3 etaje cu pacienți covid. O parte a pacienților, aduși din centre de bătrâni și nu numai, cu boli psihice și neurologice asociate. Întreb și eu: ce căutau acolo? SJU Reșița este spital SUPORT COVID. Unitatea în care ar fi trebuit să se afle era Spitalul Municipal din Caransebeș, desemnat de același Nelu Tătaru drept SPITAL COVID, care avea și secție de neurologie și de psihiatrie, toate într-o unitate medicală declarată spital covid. De ce nu au fost primiți acolo? De ce sunt supra aglomerate secțiile și astăzi la Reșița, iar la Caransebeș e mai langsam cum spune neamțul? Să fie vreo legătură cu fostul primar care dorea să-și protejeze orașul din actualul post de ministru?

Proaspăt ales președinte de CJ, Romeo Dunca afirma luna trecută că Staționarul 3 trebuie ras. Deci se cunoștea problema, dar de la dorință la putință….e cale lungă. Nu poți să ștergi cu buretele, să închizi sau să dărâmi o unitate sanitară în plină pandemie nedeclarată. Cu atât mai puțin fără a avea o alternativă viabilă de tratament pentru pacienții infectați. Se vorbește de Spitalul Modular care este într-adevăr o soluție, dar nu imediată. Demersurile au început, lucrurile se mișcă, dar până la realizarea practică va mai curge ceva apă pe Bârzava, cu toată bunăvoința autorităților.

Aceleași autorități au decis demiterea managerului. De ce? Pentru incompetență, se spune. Dar ce trebuia să facă și nu a făcut? Să ridice un spital nou și nu a vrut? Să informeze autoritățile și nu a făcut-o? Să solicite bani pe care știa din start că nu-i va primi? Eu o văd pe Alina Stancovici un fel de acar Păun al sistemului sanitar din Caraș-Severin.  Bine, acum ați destituit-o. Vor merge lucrurile mai bine? Aduceți medici, asistente și infirmiere la Staționarul 3? Vor fi 2 toalete pe etaj în loc de una? Vor fi tratați pacienții mai bine? Întreb nu dau cu parul.

Alina Stancovici câștigă postul de manager și este numită pe post exact la începutul stării de Urgență. La 10 zile este destituită de același Nelu Tătaru la propunerea prefectului Cristian Gâfu. Motivul – incompetență. Pe bune? După 10 zile vi-ați dat seama? Înlocuită cu fostul manager Waldemar Murgu, care nu a vrut postul prin concurs dar așa, pe de-a moaca, a fost bun. Revine managerul de drept și este demisă de același Tătaru după…atenție!!!! nici 24 de ore, înlocuită de același Murgu, ospătar sau recepționer la bază, că nici acum nu știu exact. În august Parlamentul decide că spitalele ies de sub autoritatea Ministerului Sănătății și revin la Consiliile Județene sau la primării după caz, iar în 26, aceeași lună Alina Stancovici revine pe postul ocupat prin concurs. Acum este demisă. Motivul invocat este nerespectarea contractului de management. Pe bune? În două luni trebuia să fi făcut ce nu s-a făcut în 30 de ani?

Corect, ați destituit-o. Acum ce puneți în loc? Pe același Murgu? Un medic? Ce medic renunță la aproape 2,000 de auro lunar pentru a-și bate capul cu problemele spitalului? În aceste condiții? Eu îi ofer domnului Tătaru diferența de salariu pe două luni de zile pentru a manageria unitatea sanitară reșițeană, cu condiția să scape spitalul de datorii, să refacă staționarul 3, să asigure personal medical calificat în numărul necesar pentru fiecare secție, să rezolve toate problemele ce se ivesc zi de zi; în două luni, altfel….

Concluzia mea e clară: au schimbat mangerul și au scos-o vinovată precum acarul Păun. Mai scrie presa 2 – 3 zile la fel cum s-a întâmplat la Piatra Neamț, după care se așează frumos batista pe țambal și lucrurile merg mai departe. Cărășenii, cu sau fără covid, vor avea parte de același tratament inuman, de aceeași medici care cer șpagă, de aceleași lipsuri la medicamente, de saltele rupte, de lenjerie murdară, de alimentație puțină și proastă, de aceeași medicamente în farmacia spitalului, de toate relele pentru care actualul manager a fost destituit. Toate pentru credința că doar oamenii noștri de partid sunt buni, iar ai voștri sunt răi și incompetenți. Oamenii vor muri în continuare în saloane reci, insalubre, cu pereții plini de infecții nozocomiale, uitați de personalul medical, de autoritățile locale, județene, naționale…..

Pentru că tot se apropie sfârșitul anului, când se împlinesc 31 de ani de la evenimentele din Decembrie 89: pentru asta am ieșit atunci în stradă? Pentru asta au murit oameni? Pentru asta și atâtea altele? Întreb, dar sunt convins că nimeni nu-mi va oferi un răspuns; poate doar câteva promisiuni electorale că mai sunt 2 zile de campanie.

Dan AGACHE

Se pare că ne așteaptă o prelungire a stării de alertă după data de 15 iulie, așa cum a declarat aseară Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, Guvernul estimând o creștere, în următoarele 14 zile, de aproximativ 500 și chiar 700 de noi cazuri de Covid-19, zilnic, la nivelul țării.

„Noi suntem pregătiți pentru 14 zile să avem o evoluție fluctuantă, cu creșterea numărului de cazuri, poate un 500, 600, 700, cu alternanță, în funcție de numărul de recoltări, de anchetele în desfășurare. Dar prelungirea unei stări de alertă după 15 iulie e aproape iminentă”, a spus ministrul Sănătății.

Despre măsurile de relaxare, ministrul Nelu Tătaru a precizat că acestea depind de evoluția din sistemul medical și de respectarea regulilor sanitare de către populație și agenții economici.

„Suntem într-o stare în care am făcut acele măsuri de relaxare, eram pregătiți de la 1 iulie să mai facem altele, dar evoluția nu ne-a permis, amânând măsurile de relaxare. Acestea depind de evoluție, evoluția depinde de sistemul medical, dar și de populație și de agenții economici care trebuie sa respecte niște reguli. Sunt niște reguli foarte simple, pe care le repetăm de la începutul acestei pandemii”, a afirmat Nelu Tătaru.

Chiar dacă în acest moment nu există evoluție a cazurilor pentru o stare de urgență, ministrul Sănătății avertizează că este posibilă instalarea carantinei la nivel local și că este foarte importantă izolarea cazurilor noi și a focarelor.

„La nivel local e posibilă carantinarea unor anumite localități, unor anumite regiuni, dar în general e mecanismul izolării de care avem nevoie. Acel pacient sau acea familie în izolare își consumă boala cele două săptămâni, nemergând în mediul său, nu face acea transmitere și se închid focarele. Este o regulă foarte simplă. Dacă nu o acceptăm, mergem și facem acele distracții la mare, fără a păstra vreo regulă de distanțare, fără portul vreunei măști, e normal că suntem un pericol când ne întoarcem acasă!”,  a explicat ministrul Sănătății.

foto: ECONOMICA.net

Lorena POENARU

Starea de urgență decretată de Guvernul României și aprobată de Parlament, iar mai apoi cea de alertă, au permis ministrului sănătății să schimbe directorii de unități sanitare din țară, precum și pe cei ai Direcțiilor de Sănătate Publică. Vă este binecunoscută schimbarea managerului Stancovici cu fostul Murgu, rocada de după expirarea numirii și în nici 24 de ore o nouă rocadă, un fel de pase în doi cu schimb de locuri. Aceeași situație și la DSP, dar și la Spitalul Municipal din Caransebeș.

În urma demisiei directorului numit de ministrul Nelu Tătaru interimar la Caransebeș, edilul Felix Borcean l-a numit sau mai degrabă l-a renumit în această funcție pe managerul Adrian Cican. Aceleași pase în doi cu schimb de locuri. Hotărârea a fost luată astăzi 29 iunie 2020 și a intrat deja în vigoare. Până când? Aici e greu de dat un răspuns, atâta timp cât Ministerul Sănătății spune că poate, pentru că e stare de alertă și chiar a demonstrat acest lucru, iar foștii manageri în loc să-și vadă de treabă și să contribuie la bunăstarea unităților medicale și la creșterea siguranței pacienților, se judecă prin tribunale cu dl Tătaru și ministerul pe care îl păstorește.

Contactat telefonic Adrian Cican a declarat pentru Reper24:

„Eu sunt hotărât să-mi fac treaba atâta timp cât sunt manager. Îmi propun să dorm 4-5 ore pe noapte, restul să le dedic spitalului din Caransebeș. Următorul pas, începând de mâine, e să facem recepțiile la lucrările de la ambulatoriu și de la alte compartimente, să dăm în funcțiune cele 9 – 10 cabinete de la parter care sunt gata, cu aparatură nouă pe care o vom procura prin închiriere pentru că nu avem bani să le putem cumpăra. Asta-i urgența numărul unu. Cea de a doua, este să reușim să semnăm un contract cu o altă firmă pentru aparatele de laborator, să le luăm în comodat pentru că firma de acum ne părăsește și rămânem fără analize de laborator“.

„Mi-am propus să duc la bun sfârșit ceea ce am început și vechiul manager a continuat, un proiect european în parteneriat cu primăria, atât pentru aparatură cât și pentru materiale sanitare necesare în lupta Covid dar nu numai, un proiect care cuprinde multă aparatură, inclusiv un alt tip de tester pentru coronavirus, mult mai performant. Actualul aparat stă și acum din lipsa reactivilor. O parte a documentației a fost trimisă la DSP iar mâine vom mai trimite niște acte“

„Mai există un proiect finanțat de Banca Mondială, fonduri nerambursabile, în care administrația locală va contribui cu 10%, care are acordul de principiu al Ministerului Sănătății, are toate avizele tehnice, a intrat în faza de eligibilitate și mai așteptăm doar semnătura ministrului, iar schimbarea managementului la Caransebeș nu cred că va pune bețe în roate acestui proiect“.

Proiecte mari și ambițioase care, odată puse în practică, vor schimba total fața Spitalului Municipal de Urgență din Caransebeș. Rămâne de văzut dacă și Ministerul Sănătății va fi de acord cu aceste planuri sau vom asista din nou la aceleași păguboase, pase în doi cu schimb de locuri.

Dan AGACHE

Direcția de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin are un nou director executiv. După înaintarea demisiei fostului director Romeo Dumitrescu, începând cu 15 iunie instituția a rămas fără conducere executivă. De astăzi se pare că această funcție va fi ocupată de către Marinela Popovici, cea care a ocupat până acum funcția de director executiv adjunct economic în cadrul DSP Caraș-Severin.

„Potrivit Ordinului nr. R 1/40/26.06.2020 semnat de Ministrul Sănătății, dl. dr. Nelu Tătaru, emis azi, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică a Județului Caraș- Severin este dna ec. Marinela Popovici, director executiv adjunct economic în cadrul DSP Caraș-Severin. Mandatul doamnei ec. Marinela Popovici se va derula cu delegarea atribuțiilor specifice funcției publice de conducere și este de maximum șase luni dintr-un an calendaristic, intrând în vigoare cu data emiterii lui, adică de astăzi, 26.06. 2020”, după cum precizează compartimentul de comunicare și relații cu publicul al DSP.

Lorena POENARU

Ministrul Sănătății Nelu Tătaru a dispus trecerea parțială a unităților sanitare din România în subordinea Ministerul Sănătății, astfel încât partea financiară să revină Primăriilor, respectiv Consiliilor Județene, iar numirea managerilor să fie apanajul Ministerului. Acest lucru s-a întâmplat în perioada stării de urgență, iar unitățile afectate de această dispoziție au fost spitalele din Reșița și Caransebeș.

După încheierea stării de urgență, în perioada vidului legislativ, managerul Spitalului Județean din Reșița, Alina Stancovici, a revenit pe post timp de 12 ore, după care același ministru a reconfirmat decizia anterioară, prelungind-o și pe perioada stării de alertă printr-o Hotărâre de Guvern. Aceasta a fost discutată în Parlamentul României, transformată în lege, iar numirile la conducerile unităților sanitare au revenit administrațiilor locale, respectiv județene.

După ce Adrian Cican managerul Spitalului Municipal din Caransebeș a atacat în instanță deciziile ministrului, a venit și rândul managerului de la Reșița, Alina Stancovici, care a făcut același lucru:

„Am depus un dosar la Consiliul pentru Combaterea Discriminării și pe rolul instanței sunt 3 procese: contestarea primului ordin de suspendare, cel pe starea de urgență, contestare la al doilea ordin de suspendare, cel pe starea de alertă și o cerere de suspendare a ordinului până se judecă cele două“ – a declarat pentru Reper 24, Mircea Boboșa, avocatul Alinei Stancovici. „Din punctul meu de vedere toate vor fi câștigate, sunt foarte clare“, a mai precizat avocatul Boboșa.

Deasemenea, acesta a precizat că vor fi solicitate și daune materiale pentru perioada de suspendare din funcția de manager. Vă reamintim că Alina Stancovici a câștigat un concurs organizat de Consiliul de Administrație al spitalului, concurs anulat de 3 ori pentru ne-prezentarea niciunui candidat, nici măcar a fostului și actualului manager interimar Waldemar Murgu. Contractul a fost semnat, iar prima zi de lucru a Alinei Stancovici a coincis cu prima zi de declarare a pandemiei de coronavirus în țara noastră, iar după 3 săptămâni a fost suspendată de ministrul Nelu Tătaru.

Dan AGACHE

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a aprobat ordinul privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS CoV-2 pe durata stării de alertă.

Conform documentului, pe perioada stării de alertă, masca de protecție trebuie purtată în orice spațiu public închis, spații comerciale, mijloace de transport în comun și la locul de muncă, pe toată durata prezenței în oricare din spațiile închise ale incintei.

În funcție de evaluarea riscului efectuat de medicul de medicina muncii al unității sau a medicului de medicină școlară, după caz, pot exista unele excepții, astfel:

1. angajatul este singur în birou sau se află minim 2 m între persoanele din acel birou, cu condiția aerisirii camerei, cel puțin la două ore și se asigură dezinfecția suprafețelor;
2. persoana suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare;
3. persoana desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescuta, etc.);
4. prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane;
5. vorbitorii în public cu condiția respectării distanței de 3 metri
6. elevii/studenții doar în timpul orelor de curs, dacă se respectă distanțarea corespunzătoare
7. copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

„Angajatorul sau conducătorul instituției are obligația de a elabora propriile proceduri pe baza evaluării de risc pentru fiecare angajat, în funcție de programul de lucru, specificul activității desfășurate, structura organizatorică, structura incintei.

Medicii de medicina muncii vor face evaluarea de risc și vor emite recomandări privind necesitatea purtării măștii pentru angajați, iar responsabilul SSM va face instruirea angajaților în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă.

Măștile sunt eficiente dacă sunt folosite în combinație cu curățarea frecventă a mâinilor cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun. Mai exact, înainte de a utiliza masca, mâinile trebuie igienizate (cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun). Masca de protecție trebuie să acopere atât gura cât și nasul și să fie  schimbată o dată la 4 ore sau ori de câte ori aceasta s-a umezit sau s-a deteriorat.

Masca nu se atinge în timpul purtării, iar în cazul atingerii măștii, mâinile trebuie igienizate cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun.

După utilizare, masca se aruncă de îndată într-un spațiu special amenajat, preferabil cu capac, operațiune urmată de igienizarea mâinilor. NU se recomandă reutilizarea măștilor medicale.

Măștile nemedicale se spală zilnic la o temperatură de 60- 90 C și se calcă cu fier de călcat prevăzut cu abur, la temperatură maximă.

Pentru copiii cu vârsta de 5 ani sau mai mare este recomandată purtarea măștilor nemedicale (din material textil).

În cazul apariției febrei/tusei/strănutului, purtarea măștii este recomandată în orice circumstanță (ex: în spațiile deschise, la domiciliu)”, se arată în document.

Documentul elaborat de către specialiștii în sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătății și Institutului Național de Sănătate Publică prevede și reguli privind triajul persoanelor pentru accesul într-o incintă.

Astfel, pe durata stării de alertă se instituie obligativitatea instituțiilor și autorităților publice, operatorilor economici și profesioniștilor de a organiza activitatea astfel încât să se asigure la intrarea în sediu efectuarea triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor în condițiile și cu respectarea instrucțiunilor generale privind măsurile de igienă.

În acest context, pentru personalul angajat, la accesul în sediul unității/instituției, este obligatoriu triajul epidemiologic și dezinfectarea mâinilor.Triajul nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal.

Triajul epidemiologic constă în:

1. măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depășească 37,3 C);
2. observarea semnelor și simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată);
3. dacă temperatura înregistrată depășește 37,3 C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus.
4. dacă se constată menținerea unei temperaturi mai mare de 37,3 C sau/și prezența altor simptome respiratorii, persoana este îndrumată către mediul de familie în vederea efectuării unui consult medical:

– dacă se încadrează în definiția de caz suspect COVID 19, medicul de familie îi va recomanda testarea pentru diagnosticarea infecției cu virusul SARS-CoV-2;

–  dacă nu se încadrează în definiția de caz suspect COVID 19, medicul de familie va stabili diagnosticul.

Medicul  de medicina muncii va avea obligația monitorizării stării de sănătate a angajaților, va face instruirea angajaților în ceea ce privește SSM (Securitatea și Sănătatea în Muncă), dar și evaluarea riscului pentru a decide dacă sunt și alte zone unde nu este obligatorie masca.

Persoanele cu funcție de conducere din fiecare unitate (șefii de structură) au responsabilitatea de a efectua triajul observațional al angajaților din subordinea directă.

Pentru alte persoane decât personalul angajat:

(1)  Este permis accesul într-o incintă doar pentru persoanele care au motive justificate.

(2)  În cazul în care este necesară doar predarea unor documente, colete, etc, aceasta se va realiza în afara incintei, direct persoanei căreia îi sunt destinate, cu respectarea măsurilor de prevenire a contaminării cu virusul SARS-CoV-2

(3)  Dacă este necesar accesul în incintă, este obligatoriu triajul epidemiologic și dezinfectarea mâinilor. Triajul nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal.

(4)  Triajul epidemiologic constă în:

• măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depășească 37,3 C)
• observarea semnelor și simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată);
• dacă temperatura înregistrată depășește 37,3 C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus;
• dacă se constată menținerea unei temperaturi peste 37,3 C sau/și prezența altor simptome respiratorii, persoanei nu i se permite accesul în incintă;
• dacă temperatura înregistrată nu depășește 37,3 C și nu prezintă alte simptome respiratorii, se permite accesul în incintă, prin preluarea acestuia de la intrare de către un angajat, cu înregistrarea biroului/camerei/ departamentului unde va merge.

Măsurile vor fi aplicate imediat după publicarea Ordinului de ministru în Monitorul Oficial.

foto: playtech.ro

Karina TINCUL

Printr-un ordin al ministrului nr 721 din 18.05,2020, jr. Dănilă Miloș revine în fruntea Direcției de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin începând cu data de 15 mai, ca urmare a încheierii stării de urgență. Ordinul de repunere în funcție, precum și cel de eliberare din funcția publică temporară a dr Romeo Dumitrescu, sunt semnate de dr Nelu Tătaru Ministrul Sănătății.

Este curios cum la nivelul Ministerului nu s-a știut din timp de aceste schimbări, astfel încât din data de 15 și până astăzi când acest ordin a ajuns la DSP Caraș-Severin, a existat un vid de câteva zile în conducerea unității. Contactat telefonic, Dănilă Miloș a precizat că nu vrea să comenteze decizia de înlocuire în urmă cu mai bine de o lună și nici dacă aceasta este una politică sau nu:

„Am revenit în funcția de director executiv. A fost o perioadă grea din punctul de vedere al existenței mele profesionale, pentru că…pentru că a fost greu. În momentul în care la nivelul regiunii vest, în data de întâi aprilie când s-a dispus suspendarea mea, în Caraș-Severin erau doar 13 cazuri, iar în Arad erau peste 100, în Timiș peste 100, în Hunedoara tot regiunea de vest peste 100…nu mai am ce să vă spun. Tratamentul la care am fost supus nu mi se pare normal pentru un om care, 24 de ani, și-a dedicat întreaga activitate pentru Direcția de Sănătate Publică și pentru sănătatea oamenilor din acest județ. Nu știu dacă a fost o decizie politică sau nu și nici nu comentez. Eu știu că mi-am făcut datoria în totalitate, atâta doar pot să spun“ – a mai declarat Dănilă Miloș.

În ședința Colegiului Prefectural ce se va desfășura în data de 21 mai, este prevăzută pe ordinea de zi și un raport de activitate cu măsuri ample de îmbunătățire a activității DSP, întocmit de dr Romeo Dumitrescu. Întrebat de reporterii Reper 24 cine va prezenta acest raport, Dănilă Miloș a afirmat: „Dacă doctorul Dumitrescu dorește să-l prezinte în Colegiul Prefectural, nu am absolut nimic împotrivă; este raportul domniei sale și dacă dorește, eu nu am absolut nimic împotrivă“.

Dan AGACHE

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru a anunțat că l-a demis pe Adrian Streinu-Cercel de la șefia Comisiei științifice speciale anti-COVID din Ministerul Sănătății.  Decizia de demitere a venit în urma apariției în spațiul public a unui document controversat „Programul VACANȚA MARE de prevenire a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2/COVID 19” asumat de Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, al cărui director este Streinu-Cercel.

„Domnul profesor Streinu-Cercel era membru al Comisiei speciale anti-Covid. Era chiar președinte. Noi avem discuții, sunt propuneri, chiar și această propunere, dar nu am putut să fiu de acord cu dânsul. De asta am spus, gândim și oportunități, protejăm persoanele vârstnice, dar nu pot fi de acord.

Apariția acelui plan de vacanță nu a făcut decât să extrapoleze anumite gânduri, anumite gândiri. De altfel, decizia a fost de a-l demite din funcția de președinte al Comisiei. I-am comunicat și dumnealui acest lucru. Nu mai face parte din Comisie și nu mai e nici președinte. Nu a obiectat”, a spus ministrul Nelu Tătaru.

Ministrul Tătaru a mai precizat ca în locul lui Streinu-Cercel va fi numită dr. Adriana Pistol.

foto: curentul.info

Karina TINCUL