Consilierii județeni cărășeni, reuniți vineri în ședință ordinară, derulată pentru prima dată online, și-au dat acordul de principiu pentru acceptarea donației proiectului „Amenajare zonă turistică și domeniu schiabil Nedeia Munții Țarcu – comuna Zăvoi” de către SC Dunca Imobiliare SRL.

Votul a fost unanim, după introducerea unor amendamente, mai exact societatea Dunca Imobiliare trebuia să aducă dovezi că acceptarea donației nu va atrage după sine diverse cheltuieli pentru forul județean, precum și că nu există procese pe rol cu privire la acest proiect.

„Este ca și când primești niște cartofi și spui că e bine să fie făcuți și curățați. Dar ne vom conforma și o să mai upgradăm câteva puncte în așa fel încât lucrurile să fie foarte clare. Teama anumitor consilieri a fost că îl cedăm cu tot cu eventuale procese. Nu, nu sunt procese pe rol astăzi vizavi de acest proiect și avem doar un termen la Curtea Supremă pentru obținerea avizului de mediu pe PUZ, avem o contestație care va fi în 2021, dar atâta timp cât altul va fi titularul acestui proiect vom începe o procedură nouă și sper că vom trece peste anumite lucruri care nu au funcționat așa cum ar fi trebuit în favoarea dezvoltării județului. Mai trebuie să și asigurăm județul că nu există procese pe rol care ar putea să atragă costuri pe care județul ar trebui să și le asume”, a explicat la finalizare ședinței, Romeo Dunca.

Proiectul prevede amenajarea unei zone turistice pentru sporturile de iarnă în Munții Țarcu, iar în momentul în consilierii județeni vor vota acceptarea propriu zisă a donației, județul Caraș-Severin va intra în posesia tuturor demersurilor întreprinse până la ora actuală pentru implementarea proiectului, inclusiv a contractelor de asociere cu UAT-uri pe raza cărora va fi implementat proiectul, toate studiile care au stat la baza implementării proiectului, toate avizele obținute, studiul de impact, studiul de valoare adecvată, lucrările topografice și planșele aferente proiectului tehnic, proiectele tehnice și negocierile și rezultatele acestora cu investitorii.

„Le vom lua ca și cum ar fi ale județului, ne vom bucura că avem și noi ceva, am primit și nu a trebuit să plătim nimic, nu a trebuit să lucrăm, nu a trebuit să achităm nicio factură și vom duce mai departe  această muncă și această cheltuială, de data aceasta în favoarea județului, fără a exista nicio posibilitate ca sume obținute ca și venituri de acest proiect pe viitor, dacă se va materializa, să poată să fie trecute în partea privată care a făcut această donație.

Vom începe o procedură nouă de avizare, pentru că o mare parte din avizele care au fost obținute atunci au expirat, se vor folosi toate studiile, vom scuti foarte mult timp și foarte multe cheltuieli vizavi de nevoia de finanțare pentru a putea să îl aducem în faza de implementare și vom căuta surse de finanțare”, a mai precizat Romeo Dunca.

Karina TINCUL

Colocviile Internaționale „Nedeia – Banatul Viu la 2020”, ediția a VI-a, se vor desfășura anul acesta în mediul online, în 27 și 28 noiembrie.

Organizatorii evenimentului sunt Consiliul Județean Caraș-Severin și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin.

Deschiderea Colocviilor Internaționale ale revistei „Nedeia – Banatul Viu la 2020“, ediția a VI-a, are loc în 27 noiembrie la ora 17:00 pe MEET și debutează cu cuvântul organizatorilor:

–       Romeo DUNCA – președinte, Consiliul Județean Caraș-Severin

–       Ovidiu RĂDOI – vicepreședinte, Consiliul Județean Caraș-Severin

–       Dan STAN – vicepreședinte, Consiliul Județean Caraș-Severin

Alte alocuțiuni vor fi susținute de:

–       Dan Radosav, manager Muzeul Satului Bănățean Timișoara

–       dr. Diana Dicusari, director general Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Chișinău, Republica Moldova

–       dr. Dacian Rancu – manager Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș

–       ist.Flavius Bozu, manager Muzeul Banatului Montan Reșița

Tema Colocviilor Internaționale ale revistei „Nedeia – Banatul Viu la 2020“ este anul acesta „Cultura tradițională – provocări contemporane“ și va fi regăsită în prezentările participanților:

1. dr. Maria Frențiu, Caransebeș – „Povestea unui cuvânt“
2. Mihaela Popescu, președinte Asociația „Agora for Life“, Gent, Belgia – „Suntem ceea ce iubim“
3. conf.dr. Gheorghe Secheșan,Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Regele Mihai I“ Timișoara, Facultatea de Agricultură – „Pomul sacru“
4. drd. Iudit Călinescu,Timișoara/Ungaria – „Gastronomie tradițională la românii din Ungaria“
5. dr. Diana Mihuț, Universitatea de Vest Timișoara – „Provocarea unei cercetări: proiectul FOODie“
6. dr.lect.univ. Tamara Macovei, Chișinău, Republica Moldova – „Portul popular basarabean – tradiție și valorificare“
7. dr. Dumitru Jompan, Marga/Caraș-Severin – „Va veni oare o vreme când vom gusta «aromata băutură de aur» a folclorului muzical autentic?“
8. Daniela Marchetti, dir. Revista „Arte“, poetă, eseistă San Daniele, Udine, Friuli-Venezia-Giulia, Italia – „Etnoistorie și clivaje etnologice contemporane, la interferența conservării tradițiilor populare din Friuli (Italia) și civilizația tradițională din Banatul Românesc“
9. Dan Radosav, manager Muzeul Satului Bănățean Timișoara – „Tezaurul lumii, deci și cel românesc, se regăsește exclusiv în zona tradițională“
10. Borco Ilin, Muzeul Satului Bănățean Timișoara – „Muzeul Satului Bănățean pe timp de pandemie“
11. dr. Andrei Milin, Muzeul Satului Bănățean Timișoara – „Sfânta Paraschiva și Sfântul Mihail, icoană pe sticlă bănățeană din colecția Muzeului Satului Bănățean Timișoara“
12. dr. Adrian Deheleanu, Muzeul Național al Banatului Timișoara – „Crearea fondului de artă bisericească românească veche de către Ioachim Miloia“ (1928-1940)
13. dr. Cătălin Balaci, Muzeul Satului Bănățean Timișoara – „Tipuri de gospodării tradiționale în satul Becicherecul Mic“
14. etnolog drd. Smaranda Mureșan, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud – „Ceterașii din Șieuț (județul Bistrița-Năsăud) și rolul lor în cadrul jocului satului“
15. Vasile Bogdan, Timișoara – „Arheologie folclorică. Din experiența recuperării unor manuscise inedite“
16. lect. univ. dr. Maria Șpan, Universitatea „Lucian Blaga“ Sibiu – „Îmbrăcămintea mireselor din Gura Râului (jud. Sibiu) – evoluție în timp“
17. dr. Iosif Badescu, Reșița – „Nunta almăjană de ieri și azi“
18. prof. Adela Schindler, Colegiul Național „Mircea Eliade“ Reșița – „Despre cultura tradițională în școala de azi“

Cea de-a 2-a zi a evenimentului cultural îi va aduce pe participați online de la ora 11:00, pe MEET. Participanții sunt din diferite zone ale județului li zonele geografice naționale, dar și din afara țării, unii dintre ei participând în premieră.

1. dr. Ionel Bota, Oravița – „Tradiții ale poporalului între conceptul de arhaitate și falsele «mituri» ale civilizației post-industriale“
2. conf. dr. Mihaela Bucin, Ungaria – „Povestiri despre crucea de granit. Un moment neobișnuit de la Cenadul Unguresc“
3. Carmen Neumann, muzeograf/Ana Șoșoi, muzeograf – Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș – „Armonia vocilor, armonie socială și solidaritate națională“
4. Florina Fara, muzeograf, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș – „Aspecte ale nunții tradiționale din localitatea Valea Timișului“
5. conf. dr. Florina-Maria Băcilă, Universitatea de Vest Timișoara – „Cultura tradițională și importanța publicațiilor de profil“
6. prof.dr. Maria Hadiji, Muzeul Satului Bănățean Timișoara/MSB, șef secție expozițională MSB – „Valențe vechi și noi ale Muzeului Etnografic în contextul fenomenului de globalizare“
7. dr. etnolog Maria Mândroane,Muzeul Satului Bănățean Timișoara – „Descântece“
8. dr. Mircea Cîmpeanu, Cluj-Napoca – „Horitul-horile și horitorii din Transilvnia“
9. drd. Mărioara Sfera, Vârșeț, Serbia – „Punți culturale între Banatul Istoric și Transilvania“
10. Grigore Sâmboan, Cluj-Napoca – „Dragostea și căsătoria în lumea satului; de la dorința tinerilor la învoiala părinților“
11. dr.ing. Iacob Voia, Slatina Nera/Caraș-Severin – „Tradiții și inovare – gânduri în vremea societății și cunoașterii“
12. dr. Ana Hamat, Muzeul Banatului Montan Reșița și dr. Adrian Georgescu, Muzeul Național de Arheologie și Istorie Constanța: „Satul bănățean între provocarea modernității și conservatorism. Studiu de caz: comuna Coronini“
13. Marius Matei, muzeograf, Muzeul Satului Bănățean Timișoara – „Arhitectura satului bănățean“
14. dr. Eufrozina Greoneanț, Vârșeț, Serbia – „Fotografia ca păstrătoare a tradiției. Studiu de caz: localitatea Nicolinț din Banatul Sârbesc“
15. Adriana Weimer, scriitor, Biblioteca Municipală Lugoj – „Eminescu și Blaga, între tradiție și modernitate“
16. dr. Valentina Fiștea-Homescu,Colegiul Național „Diaconovici-Tietz“, prof. Oana Goian, Școala Gimanzială nr. 8 Reșița – „Repere identitare în procesul educațional actual“
17. ist. Minodora Damian, Muzeul Banatului Montan Reșița – „Programul serbărilor aniversare ale Marii Uniri în Caransebeșul interbelic“.

Lorena POENARU

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, se pregătește să doneze județului zona schiabilă Nedeia. Intenția liberalului, anunțată deja de ceva vreme, va fi supusă vineri votului consilierilor județeni cărășeni care trebuie să își dea acordul de principiu privind acceptarea donației proiectului „Amenajare zonă turistică și domeniu schiabil Nedeia Munții Țarcu – comuna Zăvoi”.

„Am cheltuit o avere și am muncit 13 ani pentru acest proiect. Am fost înjurat de mulți și învinovățit de cei nemernici ori de cei neștiutori că vreau să fur munții. Donez cu inima împăcată toată investiția, toată suferința, toată umilința și toată munca mea județului și turiștilor care aici se vor bucura.

Am nevoie de 16 din voturile consilierilor județeni pentru ca această donație să fie aprobată. Eu doresc să fie unanimitate la acest vot. Pentru că doar așa, văzând câte eforturi s-au făcut și înțelegând că din 27 noiembrie ne dorim absolut toți binele județului, ne va ajuta și Cel de Sus”, precizează Romeo Dunca.

Tot în cadrul ședinței de săptămâna aceasta va fi luată în discuție organigrama Consiliului Județean, Romeo Dunca anunțând că aceasta se va modifica de la 196 de angajați în corpul administrativ și 46 la DDJ, la 155 + 11 la Salvamont + 26 la DDJ.

„Între cei 26 de la DDJ și în locul celor 33 de la birou și 2 șoferi pe mașina mică vor rămâne doar 9 la birou și apar 17 poziții noi, neocupate în prezent, de conducători auto și servanți. Am creat aceste locuri pentru ca în viitor să achiziționăm câteva utilaje. Folosindu-ne de ele, chiar ne vom ocupa de întreținerea și reparația drumurilor în județ.

În acest fel vom economisi enorm, timp și bani, și nu vom merge pentru fiecare petic de asfalt sau margine de drum de cosit să facem licitații. Plata întregii regii de funcționare se va acoperi ușor doar din lucrările de deszăpezire care vor fi făcute tot de această direcție și care pe trei ani se ridică la 16 milioane de lei. Fără TVA și fără Muntele Mic, unde licitația de 1.500.000 de lei a fost contestată în instanță.

La Fonduri europene și guvernamentale apar 10 poziții noi. La acestea se se vor adăuga încă 6, care așadar în prezent nu există, deci nu sunt ocupate.

Efectiv, după aprobarea organigramei, făcând o comparație cu ce există astăzi, vor fi în sistem cu 50 de angajați mai puțini. Cu mențiunea că în totalul de 192 sunt incluși și cei 17+6+10. Adică 33 de persoane ce vor aduce un plus la activitatea existentă”, explică președintele forului județean.

Romeo Dunca mai precizează că acesta este doar primul pas, urmând să fie analizate și organigramele și activitatea derulată în domeniile de asistență socială și protecția copilului.

Karina TINCUL

Banatul Viu la 2019 este prezentat frumos și în toată complexitatea lui în revista de cultură tradițională „Nedeia“ a Centrului Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, în numărul 14/iulie-decembrie 2019.

Identitatea națională și locală se regăsesc în paginile acestei publicații în modul cel mai complet, pornind de la „Pledoaria pentru identitate” a renumitului scriitor și gazetar Nicolae Irimia, redactor al Nedeii, până la evenimentele culturale prezentate. Alte materiale recomandate care susțin aceiași idee ‒ dr. Maria Ivăniș-Frențiu „Despre țoalele tot o formă și Ana ge scrie“ și prof. Ana-Maria Căprioru-Erimescu „Costumul popular femeiesc din Craina Bănățeană“.

Lada cu zestre a bănățenilor cuprinde atât obiceiuri și tradiții cât și studii despre actualitatea tradiției. Materiale ‒ prof. Dan Obersterescu „Valea Almăjului și Valea Timocului“, prof. Gheorghe Jurma „Pădurea și oamenii ei“, prof. Adela Lungu-Schindler, redactor revista „Nedeia“ „Tradiția ‒ o disciplină extracuriculară“, Diana Drăghici „Satul românesc între tradiție și posibilități solidar-creative“, Nicolae Irimia „Bună dimineața, la Moș Ajun!“.

Satul românesc și cel cărășan și oamenii locurilor sunt cei care scriu istoria. Despre zbaterile lor de-a lungul vremurilor pentru a menține identitatea neamului au scris prof. dr. Gabriela Violeta Bica „Preoții Ioan Bogoeviciu și Pavel Șandru, luptători pentru drepturile românilor bănățeni“ și prof. dr. Teodor Groza Delacodru „Și noi am fost la Alba Iulia sau Ziua de doliu a Banatului orfan“.

Despre fenomenul binecunoscut al condeierilor plugari care nu munceau doar pământul ci erau preocupați să cultive spiritul ‒ dr. etnolog Maria Mândroane „Muzeul Satului Bănățean și condeierii plugari“ și Maria Manda „Poezii“.

Sufletul ales al românului bănățean este același și în locul de baștină și peste hotare, el păstrându-și cu grijă felul de a fi și credința – drd. prof. Iudit Călinescu „Tradiții de Crăciun la românii din Betania“, Nicolae Irimia „Răscumpărarea mortului în satul Socolari, comuna Ciclova Română“, prof. Gheorghe Jurma „Simple note despre țăranii bănățeni“.

Așadar, starea lucrurilor din trecut descrisă amănunțit degajă sensibilitate și capătă valențe educative. Ne bucură că aceste valori tradiționale sunt pe mâini bune iar lumea fascinantă a satului deține comori neprețuite. Printre acestea rememorăm basmele din care s-au născut studii complexe ‒ prof. Liliana Danciu „Un basm fantastic din Banat în cheie socio-antropologică“, prof. Petru-Adrian Danciu „Basmele bunicii“, Nicolae Irimia, prof. Ioan Kaleve „Eseuri hermeneutice“.

Femomenul pe care l-a declanșat această revistă sunt „Colocviile Nedeia – Banatul Viu“ (sintagma Banatul Viu îi aparține asist.univ.dr. Eliana Popeți de la Universitatea de Vest Timișoara), o manifestare culturală amplă și complexă care a prilejuit întâlnirea și dezbaterile specialiștilor în domeniul culturii tradiționale și concluzii ilustrate în materialele conf. dr. Mihaelei Bucin „Colocviile Nedeia, o sărbătoare a culturii tradiționale“ și prof. etnograf Elena Stoica „Simpozionul Banatul Viu la 2019“.

Profilul din „Nedeia“ sunt câteva materiale în care figuri reprezentative sunt readuse în lumina prezentului așa cum merită. Felicia  Mioc (născută Novacovici) „Preot-profesor Romulus Novacovici“, Gabriela Șerban „Preotul Lazăr Magheți“.

„Givanu”l obișnuit al bănățeanului de la munte s-a oprit în acest număr al revistei la Pătaș, cu una din personalitățile Văii Almăjului, învățătorul Vasile Popovici ‒ prof. Angelica Herac, redactor-șef „Nedeia“ ‒ „Învățătorul Vasile Popovici din Valea Almăjului la 89 de ani e mulțumit de viață pentru că a fost cumpătat în toate“.

În rubrica „Conviețuiri” a minorităților este evocat Alexander Tietz (1898-1978), considerat cea mai importantă personalitate a etniei germane din Reșița.

O altă parte deosebit de importantă a vieții în Banat și nu numai, este gastronomia, considerată „Pomul de aur al abundenței“. Aceasta este viziunea pe care o dezvoltă conf. dr. Gheorghe Secheșan în materialul cu același titlu din publicația amintită.

Rostul vorbei, completează bogăția culturală a Banatului Montan, dr. Iosif Badescu explicând cu tâlc rostul unor regionalisme.

Raftul cu cărți aduce în atenția cititorilor volume interesante scrise de oamenii pasionați de cultura tradițională.

Nu în ultimul rând, manifestările culturale ale Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin sunt prezentate la rubrica „Evenimente”, însoțite de fotografii care peste timp rămân în memoria colectivă.

Și acest număr 14 al revistei „Nedeia“ este un bun prilej de a vorbi despre minunatul Banat de munte cu diversele sale posibilități de promovare, de la turism la cultură sau îmbinându-le, etalând astfel turismul cultural al acestui colț de Rai.

Colectiv redacțional:

Manager, prof. Ioan Benga

Angelica Herac, redactor-șef „Nedeia“

Adela Lungu-Schindler, redactor

Nicolae Irimia, redactor

Gheorghe Jurma, redactor/consilier editorial

Diana RADU

Reșița va fi timp de 3 zile gazda unui eveniment cultural de marcă, mai exact în perioada 14, 15 și 16 noiembrie 2019, când în municipiul de pe Bârzava vor avea loc Colocviile Revistei „Nedeia“ ‒ Banatul Viu la 2019, ediţia a V- a, organizate de Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS)  cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Eftimie Murgu și Muzeului Banatului Montan Reșița.

La acest prestigios eveniment cu tema „2019, Anul Omagial al Satului Românesc“ vor participa personalităţi ale culturii locale, naţionale și internaționale.

Programul detaliat al manifestării:

Joi, 14 noiembrie:

Ora 15.30 – Sala de conferinţe a Consiliului Județean Caraș-Severin (zona Centrul Civic, Piața 1 Decembrie 1918, nr. 1) – Cuvântul de deschidere al oficialităţilor judeţului Caraş-Severin, organizatorilor ‒ Matei LUPU ‒ prefectul județului Caraș-Severin; Silviu-Florin HURDUZEU ‒  preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin; prof. Ioan BENGA ‒ manager Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin; prezentarea invitaţilor: Angelica Herac – redactor-şef, revista Nedeia, CJCPCT C-S.

Ora 16.00 ‒ Sesiune de comunicări/prima parte ‒ „2019 – Anul Omagial al Satului Românesc“

Moderator: Gheorghe Jurma, consilier editorial, revista „Nedeia“ a CJCPCT C-S.;

1. Prof.dr. Costin Scurtu, director Muzeul Național Militar „Regele Ferdinand I“, Filiala Constanța ‒  Rolul trupelor imperiale de grăniceri in dezvoltarea comunitătilor din Banat în secolele XVIII-XIX;
2. Dr. Adrian Deheleanu, Muzeul Național al Banatului Timișoara ‒ „Institutul Social Banat – Crișana și Campania Monografică de la Sârbova (1935)“
3. Dr. Andrei Milin, Muzeul Satului Bănățean Timișoara ‒ „Icoane bănățene pe sticlă: Sfântul Ioan Botezătorul și Sfânta Paraschiva“;
4. Dr. Ionică Pîrvu, director Asociația (ONG) „Sinaptica“, București ‒ „Media – conexiune între educație și cultură“
5. Dr. Iulian Stelian Boțoghină,  Șef Secție Depozitul Central de Arhivă Pitești  ‒ Corespondența dintre Petru Mircia din Vasiova și fiul său Iosimel, soldat al armatei împărătești în Marele Război (1916).
6. Conf. dr. Gheorghe Secheșan, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Regele Mihai I, Facultatea de Agricultură, Timișoara ‒ „Pomul sacru al Tradiției populare“
7. Lavinia Micu, Arhivele Naționale Caransebeș ‒ „Băile Herculane din presa medicală vieneză din anul 1872“
8. Dan Radosav, director Muzeul Satului Bănățean Timișoara ‒ „Micul sat din marele oraș – Muzeul Satului Bănățean Timișoara“.
9. Prof. Elena Stoica, Nicolae Stoica, Vâlcea ‒ „Gheorghița Măleanu, creatoare și poet popular“.
10. Dr. fil. Ada Mirela Chisăliță, Reșița ‒ „Repere ale satului și lumii bănățene în volumul Carmen Albert – „Cornel Grofșorean. Biografia unei personalități (1881-1946), Cluj-Napoca, Editura Mega, 2019“
11. Dr. Dacian Rancu, manager Muzeul de Etnografieși al Regimentului de Graniță Caransebeș ‒ „Muzeul de Etnografieși al Regimentului de Graniță Caransebeș, un reper cultural“
12. Diana Drăghici, „Parteneriat Villages Roumains“, Belgia ‒ „Satul românesc între  tradiție și posibilități solidar – creative“;
13. Vasile Barbu, președinte Societatea Literar-Artistică (SLA) „Tibiscus“, Uzdin/Serbia‒ „SLA Tibiscus la 30 de ani de existență 1990-2020“
14. Adriana Weimer, scriitor, publicist, bibliotecar Biblioteca Lugoj ‒ „Etnografie și artă populară“
15. Prof. univ. dr. Dumitru Jompan și înv. Aurelia Jompan ‒ „Marga etnografică. Portul popular local“
16. Gabriela Boangiu ‒ „Satul românesc contemporan – acareturi „grăitoare” și gospodării fercheșe“
17. Dr. Camelia Burghele, etnolog, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalăuși BorcoIlin, muzeograf, Muzeul Satului Bănățean Timișoara ‒ „Magie și poezie“

Vineri, 15 noiembrie 2019, Primăria Eftimie Murgu

Ora 8.30, plecare cu autocarul CJCPCT CS – documentare Complexul Mulinologic Eftimie Murgu

Ora 10.00 – Sala de ședință a Primăriei Eftimie Murgu/Rudăria ‒ „2019 – Anul Omagial al Satului Românesc “ ‒ sesiune de comunicări – a doua parte

Moderatori: prof. Angelica Herac, redactor-șef revista „Nedeia“ și prof. Adela Lungu – Schindler, redactor revista „Nedeia“;

1. dr. Mihaela Bucin, Universitatea din Szeged/Ungaria, Barna Bucin ‒ „Un sat românesc din pusta maghiară“
2. Doina Anghel, expert arhivist, gr. I Depozitul Central de Arhivă Pitești ‒ „Un erou bănățean pe Frontul antibolșevic: învățătorul Vichentie Gurban“
3. Cristina Boțoghină, muzeograf la Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, Argeș -„Perenitatea bănățeană în patrimoniul Muzeului Pomiculturii și Viticulturii Golești: gospodăria pomicolă din zona Făget“
4. Mărioara Sfera, Ionela Sfera, Vârșeț/Serbia ‒ „Satul românesc de la codru, din Banatul istoric“
5. Marius Matei,/muzeograf Muzeul Satului Bănățean Timișoara- prezentare prof. Angelica Herac,  referent de specialitate CJCPCT C-S ‒ „Portul tradițional din Banatul de Câmpie. Găteala capului“, drd. Marius Matei/ muzeograf Muzeul Satului Bănățean Timișoara
6. Claudiu Glăvan, „Semiologia costumului tradițional din Banatul de câmpie de la sfârșitul secolului al XIX –le și începutul secolului XX“
7. Iudit Călinescu ‒ „Comunitate istorică și diaspora la românii din Ungaria“
8. Carmen Neumann, muzeograf Muzeul de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș ‒ „Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei în zona etnografică Valea Timișului“
9. Florina Fara, muzeograf Muzeul de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș și Ana Șoșoi, muzeograf la Muzeul de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș ‒ „ Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie din localitatea Valea Timișului“
10. dr. Constantin Tufan Stan, Lugoj ‒„Corale cărășene la Expoziția Generală Jubiliară din București“
11. Victor Simu – „Revista Maramorac, prima revista a românilor din acest sat“
12. Adela Lungu-Schindler, redactor revista „Nedeia“ ‒ „Poeții țărani din Slatina Nera“
13. Rosemarie Cocoana ‒ „Ghidul – Conexiuni interculturale – tineriiî și redescoperă moștenirea culturală“
14. Petru Erimescu, prof. Aurelia Erimescu ‒ „Tradițiile și obiceiurile Crainei Bănățene ieri și azi“
15. Dr. Valentina Fiștea-Homescu ‒ „Fenomenul literaturii dialectale în Banat“
16. Ion Reșinariu, poet ‒ „Satul ‒ piatră de temelie a culturii și civilizației românești“
17. Mihai Chiper, redactor – șef revista „Arcadia“ Anina ‒ „Tradiție și cultură în vechiul ținut Steierdorf – Anina“
18. Mircea Suchici, instrumentist solist, compozitor și dirijor, Șef Partidă Violoncel Filarmonica Craiova ‒ „Folclorul ca o poveste-suită solo pentru violoncel – Brâncușiana“.

 Elena FRANȚ

Cea de-a IV-a ediție a Colocviilor Internaționale ale revistei „Nedeia” ‒ Banatul Viu la 2018 este în plină desfășurare în stațiune Băile Herculane. Evenimentul, organizat de Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS), în parteneriat cu Centrul Cultural „Nichita Stănescu” Drobeta Turnu Severin/Mehedinți, se derulează anul aceasta sub semnul Centenarului, având ca tema „Identitate culturală în Anul Centenarului – trecut şi prezent”.

În deschiderea manifestării, ce a avut loc marți, în sala de conferințe a Hotelului Golden Spirit, au luat cuvântul: prefectul județului Caraș-Severin, Matei Lupu, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, Ioan Benga, managerul Centrului Cultural „Nichita Stănescu” Drobeta Turnu Severin/Mehedinți, Emilia Mihăilescu, directorul Centrului Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial Chișinău/Republica Moldova, Diana Dicusari, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, Amelia Etegan, redactorul-șef al revistei Nedeia, Angelica Herac ‒ referent de specialitate CJCPCT CS și redactorul revistei Nedeia, Adela Lungu-Schindler.

Prima secțiune a colocviilor fost moderată de dr. Dacian Rancu de la Muzeul Banatului Montan Reșița iar comunicările susținute au fost deosebit de interesante, bine documentate și în totalitate au reușit să obțină feedbackul sălii, stârnind discuții constructive. Personalitățile culturale prezente s-au declarat mulțumite de nivelul organizării evenimentului propunând multiple parteneriate între Instituțiile participante.

Iată lista comunicărilor prezentate în cadrul primei zile a Colocviilor Internaționale ale revistei „Nedeia”:

• LiaLungu, jurnalist/SUA ‒ Cântec și descântec de noroc la intrarea în lume
• Cornel Boteanu ‒ Nil Dorobanțu, «Călugărul desculț» din satul Crainici, comuna Bala
• univ.dr. ElianaAlinaPopeți (Univ. de Vest Timișoara) ‒ Colecțiile private identificate în proiectul HerA. O formă de patrimonializare
• Diana Mihuț (Univ. de Vest Timișoara) ‒ Colecțiile private identificate în proiectul HerA. O formă de prezentare“
• MădălinaIacob (Univ. de Vest Timișoara) ‒ „Muzeul de nișă. Între memoria locală și cea națională”
• Florentina Pleniceanu/Muzeul Porților de Fier, Drobeta Turnu Severin, Mehedinți ‒ Satul tradițional – o licență poetică azi
• Mihaela Popescu, Bruxelles/Belgia/Asociația Agora for Life ‒ Moștenirea românească culturală în Belgia
• Florin Olteanu/Centrul de Documentare și Informare al Autoguvernării peȚară a Românilor din Ungaria ‒ Reprezentanți ai comunităților române din Ungaria participanți la făurirea Marii Uniri de la 1918
• Constanța Marcu ‒ Un bulgăre de pământ la zidirea Unirii celei Mari
• Dumitru Jompan, Aurelia Jompan ‒ Rolul rapsodului popular

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157699813704292″]

Cea de-a doua zi a colocviilor s-a bucurat de o prezență la fel de numeroasă și valoroasă.

Prima parte a lucrărilor a fost moderată de dr. Adrian Deheleanu de la Muzeul Național al Banatului Timișoara iar personalitățile care au conferențiat au expus materiale foarte interesante, din diverse perspective ale culturii tradiționale.

Participanții au subliniat necesitatea unor astfel de întâlniri între specialiști având în vedere că identitatea culturală pleacă de la local spre național și, prin urmare, trebuiesc valorificate și promovate îndeosebi valorile culturale specifice fiecărei zone pentru a reuși cunoașterea și impunerea acestora.

Iată lista comunicărilor prezentate în cadrul cele deia doua zile a Colocviilor Internaționale ale revistei „Nedeia“ ‒ Banatul Viu la 2018 având tema „Identitatea culturală în anul Centenarului‒ trecut și prezent“:

• Maria Frențiu ‒ „O modalitate de a promova identitatea culturală și națională ‒ Societatea de lectură“
• Diana Dicusari/director general Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial ‒ Patrimoniul cultural naționalîn Republica Moldova, trecut , prezent și viitor
• Referent etnolog Corina Isabella Csiszar, referent muzicolog Florin Avram/CJCPCT Maramureș‒ Ruga la țarină, film etnografic
• Mărioara Sfera, studentă Ionela Sfera ‒ Valori prețioase în viața culturală şi socială la bănățenii din jurul oraşului Vârşeț
• Dacian Rancu, Muzeul Banatului Montan Reșița ‒ Colecțiile muzeale din Valea Almăjului
• Gheorghe Rancu ‒ Preoți militari bănățeni pe frontul Marelui Război
• Doru Ilana ‒ Străbunicul şi bunicul în Bătaia a Mare
• Iacob Voia, SlatinaNera ‒ Caraş-Severinul în vremea Primului Război Mondial şi a Marii Uniri. 1900-1925
• VasileBarbu, preș. SLA „Tibiscus” Uzdin/Serbia ‒ Procese culturale românești în provincia Voivodina
• Mihaela Martin, Universitatea „EftimieMurgu“ Reșița ‒ Sentimentul depărtării reflectat în câteva cărți poștale din prizonieratul rusesc
• Costel Simedrea ‒ 5 minute de poezie tradițională în „jungla” post-modernă
• Petru Erimescu ‒ Av. Ioan Gheorghe Jurchescu

Partea a doua, moderată de prof. Angelica Herac, redactorul-șef al revistei Nedeia și referent de specialitate în cadrul CJCPCT CS a cuprins comunicări ce au generat discuții rodnice și proiecte de substanță:

• Pavel Panduru ‒ Contribuția almăjenilor la Marea Unire
• Adela Lungu-Schindler ‒ Lindenfeld, trecut şi prezent
• Adrian Deheleanu, muzeograf Muzeul Național al Banatului Timișoara ‒ România în anii Primului Război Mondial. Mișcarea națională din Țara Carașului în anul 1918
• Iudith Călinescu ‒Banatul de dincolo de granițe: Bătania ‒ o localitate românească din Ungaria
• Dr. Gheorghe Secheșan ‒ Unitate în diversitate: motivul trecerii în basmul Prâslea cel voinic și merele de aur ‒ variante
• Gabriela Bica ‒ Preoţii Ioan Bogoeviciu şi Pavel Şandru, luptători pentru drepturile românilor bănăţeni
• Dan Obersterescu ‒ Biserica de lemn din satul Calina, comuna Ticvaniu Mare, județul Caraș-Severin
• dr. Maria Hadiji, Muzeul Satului Bănățean Timișoara ‒ Podoabe festive din argint prezente în colecțiile Muzeului Satului Bănățean Timișoara
• Mihai Vlădia ‒ Eftimie Murgu și dr. Ion Sîrbu
• Simion Dănilă ‒ Identitatea culturală prin prisma localismului educativ
• Valentina Homescu ‒ Literatura dialectală bănățeană ‒ concept și periodizare
• Mircea Cîmpeanu ‒ 100 de ani de la primele fonograme cu muzică românească
• Grigore Sâmboan ‒ Memorii dăltuite în piatră, cioplitorul Ioan Rațiu din Podeni

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157702918160124″]

Diana RADU

Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS) în parteneriat cu Centrul Cultural „Nichita Stănescu“ Drobeta Turnu Severin din județul Mehedinți, organizează în perioada 30 octombrie – 2 noiembrie 2018, la Băile Herculane Colocviile Revistei „Nedeia“- Banatul Viu la 2018, ediţia a IV- a.

Manifestarea se derulează sub semnul Centenarului, marcându-l prin tema „Identitate culturală în Anul Centenarului – trecut şi prezent“. La acest eveniment participă personalităţi ale culturii locale, naţionale și internaționale.

Întreaga manifestare din ciclul dedicat Colocviilor Revistei Nedeia se va derula după următorul program:

  30 OCTOMBRIE-2 NOIEMBRIE 2018

  BĂILE HERCULANE

MARŢI, 30 OCTOMBRIE 2018, HOTEL GOLDEN SPIRIT (str. Castanilor, nr. 1)

                                   Cazarea invitaţilor, începând cu ora 12.00

Ora 16.00 – Sala de conferinţe

 Cuvântul de deschidereal oficialităţilor judeţului Caraş-Severin, organizatorilor ‒ Matei LUPU ‒ prefectul județului Caraș-Severin; Silviu-Florin HURDUZEU ‒  preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin; prof. Ioan BENGA ‒ manager Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin; jr. Emilia MIHILESCU –  manager Centrul Cultural „Nichita Stănescu“ Drobeta Turnu Severin/Mehedinți

• prezentarea invitaţilor: Angelica Herac – redactor-şef, revista Nedeia, CJCPCT CS

 Ora 16.30

 ‒ Sesiune de comunicări ‒ „Identitate culturală în Anul Centenarului ‒ trecut şi prezent“

Moderator: prof. Emilia Mihăilescu, manager Centrul Cultural „Nichita Stănescu“ Drobeta Turnu Severin/Mehedinți

1. Emilia Mihăilescu, manager Centrul Cultural „Nichita Stănescu“Drobeta Turnu Severin, Mehedinți
2. Lia Lungu, jurnalist/SUA/Timișoara ‒ Cântec și descântec de noroc la intrarea în Lume
3. Cornel Boteanu ‒ Nil Dorobanțu, «Călugărul desculț» din satul Crainici, comuna Bala
4. univ.dr. Eliana Alina Popeți (Univ. de Vest Timișoara) ‒ Colecțiile private identificate în proiectul HerA. O formă de patrimonializare
5. Diana Mihuț (Univ. de Vest Timișoara) ‒ Colecțiile private identificate în proiectul HerA. O formă de prezentare“
6. Mădălina Iacob (Univ. de Vest Timișoara) ‒ „Muzeul de nișă. Între memoria locală și cea națională“
7. Amelia Etegan, manager CJCPCT Dolj‒ „Păstrarea și promovarea valorilor identitare prin proiecte culturale“
8. Florentina Pleniceanu/Muzeul Porților de Fier, Drobeta Turnu Severin, Mehedinți ‒ Satul tradițional – o licență poetică azi
9. Mihaela Popescu, Bruxelles/Belgia/Asociația Agora for Life ‒ Moștenirea românească culturală în Belgia
10. Florin Olteanu/Centrul de Documentare și Informare al Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria ‒ Reprezentanți ai comunităților române din Ungaria participanți la făurirea Marii Uniri de la 1918
11. Constanța Marcu ‒ Un bulgăre de pământ la zidirea Unirii celei Mari
12. Costel Simedrea ‒ 5 minute de poezie tradițională în „jungla“ post-modernă
13. Simona Miclău ‒ Educația copiilor în localitateaPrigor
14. Petru Erimescu ‒ Av. Ioan Gheorghe Jurchescu
15. Dumitru Jompan, Aurelia Jompan ‒ Rolul rapsodului popular

   MIERCURI, 31 NOIEMBRIE 2018, HOTEL GOLDEN SPIRIT

 Ora 10.00 – Sala de conferinţe

 Partea I

‒ „Identitate culturală în Anul Centenarului ‒ trecut şi prezent“ ‒  comunicări

Moderator: prof. Angelica Herac, redactor-șef revista „Nedeia“

1. Maria Frențiu ‒ „O modalitate de a promova identitatea culturală și națională ‒ Societatea de lectură“
2. Diana Dicusari/director general Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial ‒ Patrimoniul cultural naționalîn Republica Moldova, trecut , prezentșiviitor
3. Mircea Taban ‒ Unsimbolcontroversat – zvastica
4. Referent etnologCorina Isabella Csiszar, referent muzicolog Florin Avram/CJCPCT Maramureș‒ Ruga la țarină, film etnografic
5. Mărioara Sfera, studentă Ionela Sfera ‒ Valoriprețioase in viața culturală şi socială la bănățenii din jurul oraşului Vârşeț
6. Dacian Rancu, Muzeul Banatului Montan Reșița ‒ Colecțiile muzeale din Valea Almăjului
7. Gheorghe Rancu ‒ Preoți militari bănățeni pe frontul Marelui Război
8. Mariana Dobzeu ‒ Meșteșugurile tradiționale, valori identitare pentru românii din Republica Moldova
9. Doru Ilana ‒ Străbunicul şi bunicul în Bătaia a Mare
10. Iacob Voia, SlatinaNera ‒ CaraşSeverinul în vremea Primului Război Mondial şi a Marii Uniri. 1900-1925
11. VasileBarbu, preș. SLA „Tibiscus“ Uzdin/Serbia ‒ Procese culturale româneștiîn provincial Voivodina
12. Mihaela Martin, Universitatea „EftimieMurgu“ Reșița ‒ Sentimentul depărtării reflectat în câteva cărți poștale din prizonieratul rusesc
13. Felicia Novacovici-Mioc ‒ Gheorghe Novacovici, Coriolan Steer, Ioan Scurtu și mesajul lor transmis nouă la 31 decembrie 1899 din Panteonul de la Țebea „Dormi în pace noi veghem“

 Partea a II-a

‒ „Identitate culturală în Anul Centenarului ‒ trecut şi prezent“ ‒ comunicări

Moderator: dr. Adrian Deheleanu, muzeograf MuzeulNațional al BanatuluiTimișoara

1. Pavel Panduru ‒ Contribuția almăjenilor la Marea Unire
2. Adela Lungu-Schindler ‒ Lindenfeld, trecutşi present
3. Adrian Deheleanu, muzeograf Muzeul Național al BanatuluiTimișoara ‒ România în anii Primului Război Mondial. Mișcareanațională din ȚaraCarașuluiînanul 1918
4. Iudith Călinescu ‒Banatul dedincolo de granițe: Bătania ‒ o localitate românească din Ungaria
5. Dr. Gheorghe Secheșan ‒ Unitate în diversitate: motivul trecerii în basmul Prâslea cel voinic și merele de aur ‒ variante
6. Gabriela Bica ‒ Preoţii Ioan Bogoeviciu şi Pavel Şandru, luptători pentru drepturile românilor bănăţeni
7. Dan Obersterescu ‒ Biserica de lemn din satul Calina, comuna Ticvaniu Mare, județul Caraș-Severin
8. Mihai Vlădia ‒ Eftimie Murgu și dr. Ion Sîrbu
9. Andrei Milin, Muzeul Satului Bănățean Timișoara ‒ Promovarea identității prin activități muzeale
10. BorcoIlin, Muzeul Satului Bănățean Timișoara/MSBT ‒ Al cincileaanotimp – marketing cultural la MSBT
11. Camelia Burghele ‒ Identitatesimemorie. Studiu de caz pe un sat sălăjean
12. dr. Maria Hadiji, Muzeul Satului Bănățean Timișoara ‒ Podoabe festive din argint prezente în colecțiile Muzeului Satului Bănățean Timișoara
13. Simion Dănilă ‒ Identitatea culturală prin prisma localismului educativ
14. Valentina Homescu ‒ Literatura dialectală bănățeană ‒ concept și periodizare
15. Simion Dragalina ‒ Jocul popular, element identitar
16. Mircea Cîmpeanu ‒ 100 de ani de la primele fonograme cu muzică românească
17. Grigore Sâmboan ‒ Memorii dăltuite în piatră, cioplitorul Ioan Rațiu din Podeni

                           JOI, 1 NOIEMBRIE 2018, HOTEL GOLDEN SPIRIT

Ora 9.30 – plecare în excursie documentară pe traseul Băile Herculane ‒ Porțile de Fier ‒ Drobeta Turnu Severin și retur

Sergiu TABAN