Problema gunoaielor menajere din comunitățile cărășene este departe de a fi rezolvată. Cum în ultima perioadă, managementul deșeurilor municipale în Caraș-Severin a devenit o problemă, la care mulți edili nu îi dădeau prea mare importanță, nu numai că riscăm o măsură de infringement pe capitolul de Mediu, dar este posibil, ca în perioada următoare, să ne întoarcem undeva în anii 2000, când, în comunitățile din Banatul Montan, deșeurile menajere erau la tot pasul.

Citește și: Bine ați venit în Berliște! Patria gunoaielor, bălăriilor și a nepăsării administrative

Una dintre aceste comunități în care gropile neconforme par să devină o obișnuință, deși în 2012 am raportat Comisiei Europene că toate au fost închise, este comuna Berliște. Comunitatea din comuna din Valea Carașului, păstorită cu vorbe frumoase, chiar pompoase la un moment dat, de către edilul Nicolae Orăvicean, pare a se obișnui cu ideea de a depozita gunoiul menajer pe unde apucă. Pe la marginea localităților, prin vecinătatea râului Vecinic, peste tot și contrar legilor în vigoare. Nici edilul nu pare a socoti prea mult măsurile trasate de comisarii Gărzii de Mediu. Doar el e șeful în comună! Cum să vină cei de la Reșița să-i dea sfaturi sociologului de renume mondial cu o vastă experiență în ale vorbelor.

Citește și: La Berliște, rămâne cum am stabilit! Gunoaie, bălării și nepăsare!

Altfel, comisarii riscă plângeri penale, chiar de la Orăvicean. Cel puțin asta reiese din discuțiile cu cei de la Garda de Mediu, care au amendat în două rânduri UAT Berliște. Degeaba însă, pentru că gunoaiele menajere tot la gropile neconforme ajung și, ca lucrurile să fie înțelese și de cei de la mediu, edilul-șef a deschis o groapă unde gunoaiele colectate de prin comună, acolo unde ajunge mașina, să fie depozitate la ieșirea din localitatea Berliște, pe un teren viran. Și cred că știe și de ce face asta, întrucât, cu o platformă program în campania electorală, din care reieșea că cei din comuna Berliște vor rivaliza peste patru ani cu comunitățile bogate din vestul Europei, chiar și cu cele de peste ocean, Orăvicean trebuie să le arate oamenilor că n-a mințit.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157687870448793″]

Mai pe românește, Orăvicean le promitea consătenilor săi că vor umbla câinii cu covrigi în coadă pe străzile prăfuite ale comunei, dacă aceștia îi vor da votul. Cum în comună, de aproape un an și jumătate, nu s-a întâmplat nimic notabil, cel mai probabil câinii ce trag la resturile din groapa de gunoi amenajată ad-hoc sunt imaginea figurii de stil folosite mai sus în text. Covrigii vor veni și ei, imediat ce Bardeau va aloca grâul din arendă și el va lua drumul morilor de prin Timiș, pentru făina izbăvitoare și aducătoare de atâta nevoie de mai bine a unor locuitori ce au fost lăsați în voia sorții de mai toate administrațiile de la Revoluție încoace.

Citește și: „Pârjoliți ogoarele! Otrăviți fântânile!” Conservați alegătorul până la alegerile următoare!

John GAVRILESCU

Mai mult de jumătate din autoturismele verificate de lucrătorii Registrului Auto Român (RAR) în judeţul Caraş-Severin în cursul anului 2015 au fost declarate neconforme din punct de vedere al legislaţiei rutiere.

Inspectorii reprezentanţei judeţene a RAR au verificat în cursul anului trecut un număr de 962 autototurisme. Mai mult de jumătate dintre acestea, mai exact 53,53 la sută, au fost declarate ca fiind neconforme. Mai grav este faptul că, 19 maşini din totalul celor verificate au fost trecute la categoria „pericol iminent de accident”, din cauza defecţiunilor mari pe care le aveau.

30 la sută din vehiculele verificate aveau deficienţe din puncte de vedere al siguranţei rutiere, ceea ce înseamnă proasta funcționare a instalației electrice de iluminare și semnalizare, defecțiuni ale sistemului de frânare, starea necorespunzătoare a șasiului, caroseriei sau pneurilor, jocuri anormale în mecanismul de direcție. La alte aproape 100 de maşini din totalul celor controlate au fost constatate valori ale emisiilor de CO2 peste limitele admise.

În urma verificărilor, un sfert dintre şoferii depistaţi că circulă cu maşini care pun în pericol siguranţa participanţilor la trafic au rămas fără cartea de identitate a vehiculului.

În ceea ce priveşte numărul maşinilor înmatriculate în cursul anului anterior, acesta a crescut cu 17,5 faţă de 2014, fiind eliberate aproape 4600 de cărţi de identitate a vehiculelor.

Diana RADU