Străjuită de Masivul Semenic la nord, lanțul muntos al Aninei și Munții Almăjului la sud, Valea Almăjului a fost denumită astfel din vechime, fiind amintită cu acest nume în izvoarele scrise ale evului mediu. În aceste locuri romanii au exploatat aur, atât prin guri de exploatare, cât și prin cernerea nisipului din râuri și pârâuri. Urme ale antichității sunt cetatea dacică de la Grădiştea-Dalboşeţ, villa rustica de la Dragomireana-Dalboşeţ, cetatea romană de lângă cimitirul catolic din Bozovici, o piatră funerară la Ogei-Prigor, alta lângă Dragomireana-Dalboşeţ, o piatră cu inscripție latină în locul denumit „cetate” la Bozovici, o mare lespede de piatră și un suport de treaptă din piatră la Comoara-Prilipeț, sarcofage din piatră și monede tot acolo, dar și în alte locuri, citim în cartea lui Liviu Smeu, Contribuții la istoria Almăjului.

Frumusețea de pe Valea Almăjului este suplinită de nenumăratele legende care circulă printre localnici. Acestea povestesc despre uriași care ar fi viețuit prin aceste părți, despre o cetate care nu a fost însă nici până acum găsită, dar, care ar avea sub zidurile sale îngropată o comoară, sau despre haiducii care și-ar fi ascuns grămezile de galbeni în Munții Almăjului. Comorile acestui minunat loc din Banatul rural, sunt munții cu pante domoale, pajiștile încântătoare, râurile curajoase care sapă cu determinare în stânca îndârjită, lacurile în care soarele se oglindește fără stânjeneală, cascadele plângătoare și pădurile întinse.

În Valea Almăjului, la Paralela 45,  descoperim una dintre minunile Văii Almăjului, Cascada Bigăr. Siteul “The World Geography” a alcătuit în anul 2013 o listă cu cele mai impresionante cascade din lume și o plasează pe aceasta pe primul loc. Frumusețea acesteia ne demonstrează pentru a nu știu câta oară, că natura nu lucrează cu jumătăți de măsură. Firul apei creează un adevărat spectacol mângâind cu patos pragul stâncos care îi iese în cale. Forma pe care o are aceasta, aceea a unei sălcii plângătoare, îți trezește sâmburele imaginației.Legendele care circulă în zonă îndeamnă îndrăgostiții să bea apă din cascadă pentru a avea parte de iubire veșnică.

Puțin mai încolo, în locul de baștină al pașoptistului Eftimie Murgu, descoperim o altă minune a zonei: Morile de apă de la Rudăria. Prin anul 1874 aici existau circa 51 de mori, dar de-a lungul anilor, inundațiile au distrus o mare parte din ele. Cele rămase, au fost refăcute și întreținute de localnici, aceștia mândrindu-se cu făina măcinată aici. Se spune că tehnica folosită, fiind una specială, dă un gust aparte făinii.

Dacă la toate acestea mai adăugăm, dansurile , portul popular, fanfarele, bucuria și ospitalitatea almăjenilor, se creionează un portret perfect al unei zone încărcate de istorie, tradiții și frumuseți naturale. O minune a naturii ce nu poate fi descrisă în cuvine, ci străbătută la pas domol, sub coroana multicoloră a copacilor apăsați de toamnă. Frumuseți aflate la doi pași de noi, dar ignorate din dorința de teribilism, de călătorii peste hotare, spre locuri promovate poate mai bine decât ale noastre; cu drumuri poate mai bune ca ale noastre, dar niciodată mai frumoase ca ale noastre.

Dan AGACHE

Ecologiștii din PER Bocșa s-au adunat cu mic cu mare și au făcut voluntar o acțiune de ecologizare a spațiului de lângă drumul județean ce duce spre Ocna de Fier.

„Prin acțiunea de ecologizare a drumului Bocșa-Ocna de Fier, în zona Mănăstirea Sf. Ilie, derulată de către Organizația Bocșa a Partidului Ecologist Român, ne dorim să tragem un semnal de alarmă și în același timp să apelăm la spiritul civic al cetățenilor ce tranzitează această zonă, și nu numai, să fie mult mai conștienți și să gândească înainte de a face un gest necugetat de a arunca tot felul de gunoaie pe marginea drumului. Aici nu mai este vorba de vina exclusivă a administrației locale, care eventual poate doar să aplice sancțiuni celor în cauză sau să monteze niște coșuri de gunoi unde locația o permite, ci ține strict de comportamentul și bunul simț al fiecăruia dintre noi”, spune Daniel Nechita, liderul PER Bocșa.

Pe această cale, organizația PER Bocșa dorește să atragă atenția asupra faptului că toți cetățenii sunt datori să protejeze natura și mediul înconjurător, „iar acest lucru ține doar de fiecare dintre noi și poate pleca de la aceste fapte mărunte și simplu de îndeplinit, precum aruncarea gunoaielor doar în locuri special amenajate. Dacă ne dorim să lăsăm o moștenire copiilor noștri, considerăm că aceasta este una dintre cele mai de preț pe care o putem lăsa: o natură curată. Și că noi, cetățenii, trebuie să devenim parteneri ai autorităților locale și să nu mai aruncăm gunoaie la întâmplare”.

Lorena POENARU

Timpul petrecut în mijlocul naturii are numeroase beneficii asupra sănătății, este un lucru cunoscut. Nimic nu ne ajută mai mult să ne încărcăm bateriile și să ne revenim după oboseala și stresul cotidian, ca o ieșire în aer liber. Iar la acest capitolul, Banatul Montan este cu adevărat binecuvântat și nu duce lipsă de locuri pe care să le vizităm și în mijlocul cărora să ne revenim după o săptămână de muncă. Există câte ceva pentru fiecare, de la cei care preferă să fie activi, să facă o excursie pe cărări de munte sau o plimbare prin pădure, până la cei care iubesc să se relaxe pe marginea unei apei, la un picnic sau grătar. Iar cei cărora le place o plimbare cu bicicleta au la dispoziție nenumărate variante și trasee, de la cele ușoare și accesibile pentru întreaga familie, până la cele mai grele, potrivite pentru cei care au puțină condiție fizică.

Conform realizatorilor ghidului Banatul Montan, cele mai apreciate și căutate cinci zone din Caraș-Severin pentru mountainbike, unde atât începătorii, cât și avansații pot găsi un traseu pe placul lor, sunt:

• Zona Văliug – Semenic – Gărâna – Brebu Nou
• Zona Gârnic – Ravenska – Bigăr – Eibenthal
• Zona Sasca Montană
• Zona Poiana Mărului
• Zona Reșița

„Pentru fiecare zonă, poți avea un ghid de mountainbike, ce să îți facă un traseu perfect. Cei de la Romountainbike (Cătălin Gavrilă) fac așa ceva și oferă și biciclete de închiriat. Sau, poți să iei hărțile de cicloturism ale zonei și să mergi pe cont propriu: goo.gl/Q6psx7. Există și o aplicație web a zonei https://app.banatul-montan.ro/ , unde găsești mai multe trasee de cicloturism”, recomandă autorii ghidului, care vorbesc și despre fiecare din cele cinci zone în parte:

Zona Văliug – Semenic – Gărâna – Brebu Nou este favorita pasionaților și oferă cele mai multe trasee. Sunt zeci de drumuri forestiere și poteci ce leagă cele patru localități.

Zona Gârnic – Ravenska – Bigăr – Eibenthal este zona satelor de pemi din Banatul Montan, cu o frumoasă tradiție și cu multe peisaje ce îți taie răsuflarea. Satele au mai multe drumuri de căruță, numai bune pentru mountainbike, dar și poteci ce coboară până la Dunăre.

Zona Sasca este poate cea mai ușoară zona de mountainbike din Banatul Montan, deorece traseele nu urcă la altitudini foarte mari. Sunt recomandate traseele spre Cetatea Beiului, Lacul Ochiul Bei, Cascadele Beușnita, Cascada Șusara, dar și o vizită la satul Cărbunari.

Citește și Descoperă Banatul Montan! Cinci cascade din Caraș-Severin, pe care le putem vedea într-o singură zi

Zona Poiana Mărului este cea mai dificila zona de mountainbike din Banatul Montan, deoarece localitatea este înconjurată de Munții Țarcu, ce au o altitudine de peste 2000m. Aproape toate traseele includ porțiuni serioase de push-bike. Totuși, 3 trasee (Valea Șucului, Valea Bistra Mărului și traseul din jurul lacului) sunt mai ușoare și necesita doar o condiție fizica medie.

Zona Reșița a devenit foarte apreciată pentru mountainbike, după ce asociația Bike Attack Reșița a realizat 8 poteci în jurul orașului pentru Cupa Națională de Enduro. Ca alternativă, pentru cei ce sunt la început, cei de la ghidul Banatului Montan recomandă o plimbare până la lacul Secu sau până la Peștera Comarnic, pe ruta ce trece prin satul Iabalcea.

foto: Bike Attack Reșița

 Citește și Descoperă Banatul Montan! Vizitează cea mai frumoasă vale din România, unde se respiră un aer la fel de pur ca cel din Alpii elveţieni

Karina TINCUL

Câțiva tineri reșiteni îndrăgostiți de natura și motivați de dorința de a arăta lumii bogățiile Banatului Montan au realizat un top al celor mai frumoase locuri din Caraș-Severin pe care le promovează printr-un clip video.

Tinerii au mai realizat clipuri de promovare a frumuseților locurilor sau a unor obiective valoroase din Banatul montan, prin acesta din urmă dorindu-și să atragă atenția asupra spectacolului pe care îl oferă punctele forte ale regiunii.

„Peste tot pe unde am mai umblat, prin alte părți ale țării și prin străinătate, cumva ești atras de acel Top 10 cu ce-i de văzut. În clip nu sunt numai 10 locuri, că ar fi fost poate banal numai 10, sunt de fapt obiective care mai au pe lângă ele alte câteva locuri foarte importante de văzut, cum ar fi de exemplu Cheile Nerei: Ochiul Bei, Cascada Beușnița, din apropierea respectivului obiectiv. La Valea Cernei, am prezentat atât Băile Herculane, cât și scările de la Ineleț, pentru că Valea Cernei în întregime este un spectacol”, ne-a comunicat Georgian Popovici, unul din tinerii implicați în realizarea topului video.

Deși tinerii reșițeni și-au dorit să realizeze un top corect, ei sunt de părere că ordinea în care apar în videoclip obiectivele promovate, este una subiectivă.

„Ordinea obiectivelor așezate în acest top este cumva subiectivă, pentru că fiecare persoană poate oferi o altă ordine, mai ales la primele 3-4 obiective, pentru că depinde de preferințele fiecărui om în parte, dar noi așa am con siderat că ar merita să le așezăm în acest top.

Topul este lăsat la discuții, primele trei-patru obiective pot fi puse în orice ordine pentru că unora le plac călătoriile și atunci preferă calea ferată Oravița-Anina, alții sunt pasionați de drumeții și ar alege spre exemplu Ochiul Bei, alții ar alege Munții Cernei. Dar noi vrem să arătăm oamenilor că oricare din aceste 10 obiective din top dacă merg să le vadă nu o să regrete”, a mai spus Georgian Popovici.

Tinerii cred că este mai important ca niciodată, “să consumăm” local. Astfel, vom descoperi locuri minunate foarte aproape de noi, ne vom îndrăgosti fără limită de frumusețea naturii și îi vom susține pe cei ce fac lucruri de calitate să supraviețuiesc și să meargă mai departe!

„Am ajuns să vizitez o țară, am fost în Norvegia cu trei ani în urmă, numai datorită unui video. Am văzut o scenă foarte spectaculoasă cu niște stânci undeva deasupra mării și m-am dus să le văd. Așa vreau să atragem vizitatori și la noi, mai ales acum, după această perioadă, oamenii vor putea merge în excursii doar la noi. Avem foarte multe locuri care merită să fie descoperite!”, a spus Georgian Popovici.

Chiar dacă acum nu putem ieși din case, acest top video ne poate destinde pentru câteva momente și încânta privirea în așteptarea zilelor când fiecare vom putea să ne bucurăm real de tot ce ne dăruiește din plin natura.

Lorena POENARU

Silviu Brucan spunea că ne vor trebui 20 de ani să ne vină mintea la cap. Era optimist, prea optimist. Au trecut mai bine de 30 de atunci și tot degeaba. Clamăm în gura mare că vrem o țară ca afară. Desigur e un ideal și mulți dintre noi au văzut cu ochii lor cum se păstrează curățenia afară; cum există acel spirit civic care nu permite unei localități să arate precum o cocină de porci. Cu toate acestea noi, fiecare dintre noi, iertată-mi fie generalizarea, nu facem nimic, sau aproape nimic, pentru a păstra ce avem.
Norocul nostru e că din când în când, mai vine un ONG, o grupă de copii, ori cine știe ce asociație de mediu și face câte o acțiune de colectare a gunoaielor de peste tot. Zeci, sute de saci, zeci, sute de Kg de mizerie, de nesimțire, de umilință până la urmă pentru cei care chiar vor o țară ca afară. Prea arată localitățile noastre, indiferent dacă vorbim de sate ori de orașe, precum o groapă de gunoi.

Poate că au dreptate să se comporte așa, din moment ce mai marii localităților permit importul de gunoaie, multe dintre ele toxice; poate că au dreptate să nu păstreze mediul curat când mai marii țării permit tăierea ilegală a pădurilor într-un ritm infernal, fără să schițeze un control, o amendă, un zăngănit de cătușe; poate e normal să ne comportăm așa când mai marii instituțiilor abilitate să verifice, se fac că plouă când e vorba de degradarea mediului.
Dar noi, noi ce facem? Dacă spuneți nimic, ar fi un răspuns ideal. Pentru că nimic, înseamnă să nu facem nici mizerie; să nu degradăm mediul înconjurător. Din păcate nu facem nimic din a respecta ceea ce mama natură ne-a dat, nu mișcăm un deget în păstrarea unui mediu curat, civilizat, pentru a ne bucura tot noi de el; nu facem nimic atunci când tovarășul nostru aruncă mizeria pe jos. Adevărul e că ți-e și puțin teamă când dai de un grup de tineri, frumoși și liberi, adunați ciorchine pe lângă o bancă, pe care desigur s-au urcat cu picioarele să nu-și murdărească blugii de firmă și să li se observe mai bine converșii, care sparg semințe. Tradiționalele bomboane țărănești se transformă rapid într-un covor de resturi, peste care vor călca agale și ei și noi.
Ce fac organele abilitate? Unde sunt polițiștii locali? Unde sunt chitanțierele cu amenzi care au introdus și păstrează democrația în țările civilizate? Îmi amintesc de pe vremea când eram elev de liceu și mai treceam strada prin loc nepermis, călcând vrând, nevrând pe spațiul verde. După colț, ori după pom, mă aștepta un nenea milițian, cu un târnăcop în mână, care mă întorcea din drum și-mi dădea o condamnare de 10 minute la săpat. Scurt și fără comentarii. Acum lezezi drepturile tânărului; îi afectezi psihicul, îl umilești punându-l să facă activități denigratoare personalității sale…mă lași. Mulți dintre ei nu știu să se șteargă bine la dorsal și vin cu aere emancipate, de parcă ei sunt cei care au inventat mersul pe jos și apa de ploaie, dar nu sunt în stare să folosească un coș de gunoi.

Mai vrem colectare selectivă; mai vrem un mediu sănătos și prietenos cu omul, mai vrem o țară ca afară? Mai vrem, dar nu vom avea. Nu vom avea atâta timp cât organele abilitate nu-și vor face treaba, de la aplicarea unei amenzi până la stoparea defrișărilor ilegale și stoparea importurilor de deșeuri, nu vom avea până când fiecare dintre noi nu va înțelege explicit că nimeni nu e dator să facă curat în urma noastră, dacă noi suntem nesimțiți.
Aș vrea să văd mai multe persoane condamnate la muncă în folosul comunității. Să dea cu mătura, cu grebla, cu târnăcopul pentru abateri care se pot pedepsi cu așa ceva. Nu mă încălzește cu nimic dacă fură, statul nu recuperează nimic, sau mai nimic din hoția lor și-i condamnă la câțiva ani de închisoare în care va sta tot pe banii mei, ai tăi, ai noștri.

M-am săturat să trebuiască să vină să strângă cineva după noi, când am putea să fim puțin mai civilizați și să păstrăm ceea ce avem. Dar nu avem din păcate. Nu avem respect față de muncă, nu avem educație, nu avem bun simț. Și ne place la nebunie să spunem, cu voce tare sau mai șoptit, „Să vină primăria să facă, că d-aia-i plătim“. Ar trebui să ne fie rușine, dar nici din asta nu avem. Păcat.

Dan AGACHE

Ivy este o pisică deosebită, plină de energie, foarte jucăușă și iubitoare, inteligentă, dar și extrem de curioasă.

Povestea pisicii bengaleze a început în ziua în care stăpâna ei a primit-o cadou, de ziua ei, de la nașii de cununie. A numit-o Ivy și a devenit repede membru familiei, însoțindu-i pe aceștia peste tot.

Ivy iubește aventurile și apa, îi place să se cațere peste tot și cât mai la înălțime, îi plac plimbările cu mașina și locurile sălbatice.

La insistențele unor prieteni, stăpâna acesteia i-a făcut un cont de Instagram și a început să posteze acolo aventurile și viața ei de aproape zi cu zi. A strâns destul de repede un număr mare de prieteni care îi apreciază spiritul voiajor. A câștigat și câteva concursuri în comunitatea animalelor de pe Instagram și este apreciată pentru pozele ei din natură.

„Prin intermediul ei, deoarece cei mai mulți urmăritori sunt din alte țări, am dori să promovăm cât putem de bine Banatul și România. Mergând cu ea prin diverse locuri, știute sau mai puțin știute, arătăm frumusețea țării noastre.

Tot prin intermediul acesta dorim să arătăm că și pisicile pot merge în lesă, pot fi foarte docile și pot merge după și cu stăpânul peste tot”, povestește deținătoarea pisicii.

Prin energia și pofta ei de viață, Ivy i-a molipsit și pe stăpânii ei, făcându-i și pe aceștia tot mai dornici de ieșiri și plimbări în natură.

Dacă doriți să o vedeți și să-i urmăriți aventurile, pe Ivy o găsiți pe Instagram@iamdivaivy.

Elena FRANȚ

Oravița a găzduit prima ediție a concursului de atletism montan Wolf`s Run la care au participat 200 de copii. Într-un loc pitoresc, la 10 kilometri de Oravița, elevi de la Liceul Teoretic „General Dragalina” s-au întrecut într-o competiție sportivă care se vrea să devină tradiție.

Astfel, în Poiana de la Cantonul Lupului, pe un traseu prin pădure și o tematică ce aduce în prim plan personajele din „Scufița Roșie”, copiii s-au aventurat într-o întrecere sportivă atipică, dedicată zilei lor.

„Avem natura de partea noastră. Dumnezeu a fost bun astăzi cu noi, pentru că ieri după-masă la ora 4 și jumătate nu puteai să ieși afară că a plouat foarte tare și astăzi de dimineață ne-am trezit cu soarele pe cer, spre bucuria copiilor și a mea. Sincer, am avut emoții mari, mi-am dorit foarte mult să reușesc să fac concursul acesta! Este un concurs atipic pentru ceea ce se întâmplă, dar cred că din acest an în zona noastră, în zona Oravița, se vor mai desfășura astfel de concursuri”, a spus profesorul de sport de la Liceul Teoretic „General Dragalina” din Oravița , Cosmin Ciorman.

Concursul Wolf`s Run este dedicat zilei de 1 Iunie- Ziua Internațională a Copilului, iar obiectivul principal al competiției montane este unul de suflet, acela de a-i face pe copii să se bucure de natură, de viață, de întâlnire între prieteni, de aventură.
Nu a existat nicio pregătire prealabilă a copiilor, traseul pe care s-a desfășurat concursul fiind unul surpriză pentru participanți, iar concurenții s-au descurcat de minune, ajungând cu toții la finish.

„Aveam emoții pentru că terenul nu este unul de asfalt, e pădure, s-a urcat și s-a coborât pe o potecuță prin pădure, 1240 m lungime, dar este un traseu plăcut”, a precizat profesorul de sport.

Pentru anul viitor se dorește ca acest concurs să crească și organizarea lui să fie una complexă.

„Cred că vom crește acest concurs, de la o etapă la alta să fim mai buni, acum a fost un început, anul viitor va fi cu siguranță unul mai frumos, dacă nu în toamnă va fi un concurs deschis pentru publicul larg, pe categorii de vârstă, cu o lungime mai serioasă, cred că îl vom dezvolta”, a mai spus profesorul Ciorman.

Aceste manifestări sportive se desfășoară în cadrul clubului liceului, ”I heart sport”, care din 2012 a început să organizeze concursuri de atletism montan, având ca obiectiv promovarea sportului în rândul tinerilor. Sportivii clubului au câștigat primul loc, doi ani consecutiv, la competiții la care au fost prezenți concurenți din întreaga țară.
Efortul competițional al copiilor a fost răsplătit la final cu medalii și tricouri. Organizatorii competiției au fost Liceul Teoretic ”General Dragalina”, Primăria Oravița și asociații sportive.

Elena FRANȚ

Soarele s-a transformat, de aproape două luni, din cel mai bun prieten al bronzului perfect și al plimbărilor în aer liber, în cel mai mare dușman. Țara fierbe, iar pentru bănățeni drumul spre mare e mult prea lung. Noroc că natura a dat din belșug canioane și văi muntoase, numai bune de ascuns în fața caniculei.

Variantele sunt multe, dar cei mai mulți cărășeni, și nu numai, care vor să scape de asfaltul topit din orașe, ajung mereu și mereu pe aceleași rute. Cum drumul spre obiective ca și Cascada Bigăr e deja bătătorit, iar canicula din oraș e înlocuită cu înghesuială în loc de relaxare, sunt mulți care caută locuri cât mai izolate și răcoroase, care totuși să le pună inima în gât cu frumusețea lor.

Descrierea de mai sus este îndeplinită perfect de Cheile Gârliștei din Caraș-Severin. Printre cele mai sălbatice din țară, cheile se ascund bine între Anina și localitatea Gârliște. Trebuie făcut slalom printre abundența de verdeață, dar după perdelele de pomi și crengi, cine caută cu atenție, dă cu ochii de peisaje fantastice.

Cheile Gârliștei se întind pe o suprafață de 9 kilometri și au o altitudine maximă de 690 de metri. Traseul începe fie de la ieșirea din Anina, terminandu-se cu aproximativ 1 kilometru înainte de a intra în satul Gârliște, fie invers, în funcție de preferințe.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157654262076293″]

Având porțiuni foarte sălbatice, cu pereți calcaroși acoperiți cu vegetație ce se ridică chiar din apa pârâului, Cheile Gârliștei impresionează prin versanții calcaroși abrupți, dar și prin turnurile și hornurile calcaroase.

Pe alocuri, pereții calcaroși se strâng, se înalţă şi se împodobesc cu turnuri şi găuri de peşteri, iar apa formează cascade zgomotoase şi răcoritoare. De asemenea, arcadele și tunelurile tăiate prin miezul stâncilor împodobesc peisajul, iar ochiurile învolburate de apă îi vor ademeni pe călători să-și arunce rucsacii într-un colț de umbră și să se bălăcească în apa rece ca gheața.

Traseul e lejer, dar sunt și porțiuni unde un singur lanț te ține deasupra apei, asta pentru ca iubitorii de senzații tari să nu se plictisească prea tare. Turiștii trebuie să urmeze punctul roșu pentru a nu se abate de la traseu, dar e greu să te pierzi având în vedere că minunatele chei șerpuiesc de-o parte și de alta a apei, astfel că pașii călătorului vor fi mereu la doar câțiva metri de cursul râului.

Drumul merge practic pe vechiul terasament de cale ferată forestieră, care lega mai demult Anina de satul Gârlişte, direct prin chei.

Pentru mers domol, cheile pot fi parcurse în mai puțin de trei ore și jumătate, dar timpul va deveni neinteresant în marea de versanți abrupți și calcaroși care-ți taie răsuflarea și te fac să nu mai vrei să pui piciorul în civilizație.

Ca și „must see” pe harta oricărui drumeț care pornește spre Cheile Gârliștei trebuie trecute câteva obiective ce nu trebuie ratate. Printre acestea se numără Cleantul Cerbilor , la baza căruia se găsesc căteva peșteri, Peștera Galațiului, sau Peștera cu Apă, aceasta fiind cea mai lungă peșteră din chei.

Alexandra JURCA

Foto: Turism in Anina, Florin Jarcu, Mihai Bala, Iosif Chiran, Dragos Balteanu

Ziua de 30 iunie a fost plină pentru liceenii cărășeni. Aceștia au avut parte de cinci zile de activităţi în natură cu activități, dezbateri și concursuri inedite.

Elevii au putut observa specii și au putut învăța şi dezbate la foc de tabără teme actuale cu privire la protecția medului. Cântecele, voia bună, dar şi aventură în natură au fost elementele principale ale întâlnirii.

 „Am avut parte de cinci zile în care am descoperit împreună frumuseţea şi importanţa naturii din jurul nostru. Aşa am putea descrie în câteva cuvinte tabăra Activi pentru protejarea naturii sălbatice din Carpaţi organizata de WWF-România în perioada 22-26 iunie 2015, în Carpații Meridionali”, a explicat Cătălin Gavrilă, Specialist comunicare WWF-România.

În cadrul taberei, 30 de tineri au avut parte de expediții pe Cheile Carașului, activități de aventură (cățărare, rapel, speologie) și de observare a păsărilor și mamiferelor, de prezentări realizate de specialiştii WWF pe teme precum viaţa acvatică, animalele specifice parcului național Semenic – Cheile Carașului, dar și dezbateri pe tema deșeurilor și a impactului lor pe termen lung asupra ecosistemelor. De asemenea, au participat la ateliere experienţiale de observare a vieții acvatice și de confecţionare de cuiburi pentru păsări.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157653016894224″]

Tabăra s-a încheiat prin stabilirea misiunii și a activităților celor cinci cluburi de rangeri pentru sălbăticie care vor fi organizate în cele cinci licee partenere: Colegiul Naţional “Traian Lalescu” Reşiţa (CS) din Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului, Liceul “Mathias Hammer” Anina (CS), din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa,  Liceul “Hercules” Băile Herculane (CS) in Parcul Național Domogled – Valea Cernei, Liceul “Traian Lalescu” Orşova (MH) din Parcul Natural Porţile de Fier, Liceul “Mircea Eliade” Lupeni (HD) din  Parcul Naţional Retezat.

„Prin acest proiect ne-am propus să facilităm accesul la informaţii şi să creăm un cadru nonformal de învăţare prin care tinerii liceeni, să observe ce beneficii le poate oferi natura şi să se dezvolte ca lideri şi cetăţeni activi. Educarea și informarea tinerilor din imediata apropiere a zonelor de sălbăticie este foarte importantă pentru a avea un impact pe termen lung în conservarea naturii”, spune Raluca Crista managerul proiectului.

Participanții la tabăra provin din zonele ariilor protejate Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, Parcul Național Retezat, Parcul Național Domogled – Valea Cernei și Parcul Natural Porțile de Fier . Tabăra “Activi pentru protejarea naturii sălbatice din Carpaţi“ face parte din seria de tabere organizate în proiectul “Sălbăticia din Carpaţi, bogăţie pentru oameni” cheltuielile fiind suportate de către organizatori, respectiv WWF prin programul de Cooperare Elvețiano-Român.

 Alexandra JURCA

Cu prilejul Zilei Mondiale a Mediului, autoritățile care se ocupă cu protecția naturii la nivel de județ au organizat o acţiune de informare asupra importanţei colectării selective de deşeuri şi a reciclării acestora.

Sub genericul „Lumea pe care ne-o dorim”, activitatea derulată astăzi a reunit elevi de clasele I-IV în Centrul Civic al municipiului unde învățăceii au fost familiarizați cu ceea ce presupune reciclarea și colectarea selectivă a deșeurilor.

„Înarmați” cu pancarde care militează pentru protejarea naturii, micuții au avut ocazia și să învețe cum să reutilizeze obiectele cu care intra în contact zi de zi, și care ajung de cele mai multe ori la gunoi.

La activitate au participat elevi de la  Colegiul Naţional Mircea Eliade, Traian Lalescu şi Şcoala Gimnazială Mihai Peia.

„Astăzi am organizat, cu ocazia Zilei Internaționale a Mediului, o activitate cu elevi din diverse școli din Reșița. Vrem un mediu mai curat, mai sănătos, pentru că de noi depinde modul în care trăim. La activitate au participat elevi din clasele 1-4, pentru că educația trebuie să înceapă de la cei mici, ei transmit cel mai ușor și bine spre cei mari ce anume trebuie să facem pentru a avea un mediu înconjurător sănătos”, a explicat Mirela Ianoși, purtător de cuvânt al Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin.

Activitatea de astăzi a fost organizată de APM Caraș-Severin, în parteneriat cu RoRec, Garda de Mediu și autoritățile locale din municipiu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157654007038685″]

Alexandra JURCA