Situl Natura 2000 din Munții Țarcu a fost prezentat ca unul din exemplele negative din Uniunea Europeană, în care ariile naturale sunt protejate doar pe hârtie, în realitate existând presiuni asupra custozilor pentru autorizarea anumitor proiectelor și probleme privind management-ul. 

Practic, mai mult de jumătate din ariile naturale protejate din Europa sunt protejate doar pe hârtie din cauza unor întârzieri și probleme de aplicare a legislației la nivel național, informează WWF-România. Un studiu lansat acum câteva zile de WWF la nivel european oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor probleme de pe teren, precum și soluții pentru a le repara, în scopul de a fi luate în considerare de către Comisie la întocmirea unui plan de acțiune. În raport sunt arătate, de asemenea, beneficii clare pentru speciile sălbatice vulnerabile și pentru oameni și economiile locale acolo unde măsurile necesare au fost luate atât de Comisia Europeană, cât și de autoritățile din Statele membre.

Raportul include studii de caz – atât pozitive cât și negative – din mai multe țări europene, printre care și România, cu situl Natura 2000 Munții Țarcu.

„Cazul sitului Natura 2000 din Munții Țarcu a fost ales de experți pentru a exemplifica probleme sistemice pentru rețeaua Natura 2000 din România, respectiv probleme de independență și presiune asupra custozilor în procesul de autorizare a unor proiecte, de slabă coordonare administrativă de la nivel central și de management propriu-zis al sitului, aspecte ce conduc la periclitarea speciilor și habitatelor de interes comunitar. În contextul acestui vid de management și bună guvernanță, situl a fost și rămâne amenințat în continuare de construcția de microhidrocentrale pe râuri ce reprezintă ecosisteme valoroase. De-a lungul timpului, în Țarcu au mai fost constatate probleme legate de despăduriri, braconaj sau practici incorecte în gestionarea faunei sălbatice (carnivore mari), sau accesul cu vehicule motorizate tip enduro.

WWF derulează aici proiecte de conservare prin care se organizează intervenții concrete, programe de educație și de dezvoltare a ecoturismului, și cooperarea cu autoritățile de mediu responsabile pentru o atenuare a acestor probleme și re-valorizarea naturii ca motor de dezvoltare locală durabilă. În unele cazuri, precum proiectele de MHC-uri pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, a fost însă nevoie de apelarea la instanțele de judecată, unde acordurile pentru construirea acestor infrastructuri au fost anulate”, explică reprezentanții WWF-România.

Siturile Natura 2000 (de interes european) din România sunt în număr de 583, acoperind aproape un sfert din suprafața țării și suprapunându-se, în unele cazuri, cu alte tipuri de arii protejate de interes național, precum parcurile naționale și parcurile naturale.

Raportul prezintă și cazuri pozitive unde bunele practici aduc beneficii însemnate pentru viața sălbatică, comunitățile și economiile locale. O bună cooperare între autoritățile locale și mediul privat a transformat, de exemplu, zona tiroleză Lechtal din Austria într-un simbol al mândriei localnicilor și o destinație turistică bazată pe frumusețea naturii. Datorită presiunii Comisiei Europene și interdicțiilor în privința pescuitului cu plase în Finlanda, una dintre cele mai rare specii de focă din lume dă semne de recuperare. Iar în Italia, micii pescari sunt implicați în gestionarea ariei marine protejate Torre Guaceto, având venituri în creștere.

foto Munții Țarcu: Alin Drăgușin

Karina TINCUL

Tribunalul Caraş-Severin a decis anularea acordurilor de mediu emise de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, pentru construirea a patru microhidrocentrale pe râurile Bistra Mărului, Şucu şi Olteana din Munţii Ţarcu, arie naturală protejată de interes european.

Federația Coaliția Natura 2000 a solicitat în instanță, încă din luna august 2014, anularea acordurilor de mediu pentru construirea a 4 microhidrocentrale pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana. Reprezentanţii Natura 2000 susţin că acordurile de mediu au fost emise ilegal de către Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin în iunie 2014, cu ignorarea prevederilor Avizului de Mediu la Strategia Energetică a României 10938/2012 și ale avizului negativ al administratorului sitului Natura 2000 pentru aceste proiecte, care ar avea efecte negative asupra speciilor de faună acvatică și asupra habitatelor protejate din acest sit.

„Această decizie a instanței este pentru noi un semnal că legea poate și trebuie să fie respectată în România și în acest sector al avizării construcțiilor de microhidrocentrale și sperăm că și alte agenții de protecția mediului din țară să înțeleagă acest semnal. În același timp, este o probă a impactului pe care îl putem avea ca și organizații ale societății civile dacă acționam împreună cu determinare, folosind toate pârghiile pe care le avem la dispoziție, pentru a opri distrugerea naturii. Dincolo de problema eliberărilor abuzive şi ilegale a acordurilor de mediu necesare demarării acestor proiecte, un râu este un sistem viu, iar acest lucru nu este din păcate înțeles și respectat nici de cei care ar trebui să vegheze la protecția lui”, a declarat Luminița Tănasie pentru Federația Coalitia Natura 2000 România.

De la apă cristalină, la un amestec de noroi şi piatră

Ecologiştii susţin că cele patru microhidrocentrale care urmau să fie construite ar fi afectat o bogată faună de nevertebrate acvatice, precum și migrația peștilor pentru depunerea icrelor. Mai mult, s-ar distruge și habitatele de pe maluri, de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări, iar apa cristalină a râurilor și pârâurilor de munte ar deveni un amestec de noroi și piatră, în care orice formă de viață dispare.
Potrivit acestora, APM Caraș-Severin a stabilit în mod eronat că nu există impact semnificativ asupra biodiversității, iar emiterea acordurilor de mediu încalcă legislația UE transpusă la nivel național, deoarece nu se îndeplinesc condițiile excepționale prevăzute la art. 6.3-6.4 din Directiva Habitate. Conform acestora, singura situație în care ar fi putut fi permisă construirea acestor proiecte susceptibile de a afecta în mod semnificativ situl Natura 2000 Munții Țarcu ar fi fost dacă microhidrocentralele în cauză reprezentau proiecte de interes public major, caz în care ar fi trebuit urmată procedura notificării Comisiei Europene și așteptarea unei opinii în acest sens.

Federația Coaliția Natura2000 a solicitat în instanță și anularea Deciziei Etapei de Încadrare care stă la baza avizării construcției de microhidrocentrale de către Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, pe Râul Alb în Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului și situl Natura 2000 Strei Hațeg. Cazul este pe rolul instanței Tribunalului Deva.

Diana RADU

foto: tarcu.ro