După vizita din noiembrie în municipiul Reșița a ambasadorului Statelor Unite la București, Hans Klemm, o altă vizită diplomatică, cu o semnificație la fel de importantă, se va produce la poalele Semenicului.

Excelența Sa, Paul BRUMMEL, întâiul reprezentant al Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în România va sosi joi, 29 martie, la Reșița, la invitația primarului municipiului, Ioan Popa.

Ambasadorul Paul Brummel va vizita obiective de interes atât la Reșița, cât și împrejurimile orașului supranumit de înaintași, pe bună dreptate, „leagănul industriei românești“, dată fiind istoria industrială a localității, din anul 1771 și până astăzi.

Ambasadorul Marii Britanii la București și primarul Reșiței vor susține o conferință de presă vineri, oferind mai multe detalii despre scopul vizitei înaltului demnitar.

La finalul anului trecut, Excelența Sa, domnul Paul Brummel aprecia că țara noastră este printre puținele țări care și-au respectat angajamentul față de NATO, prin alocarea a 2 la sută din PIB în domeniul apărării.

„Este vital să investim în această relație, iar acest an a fost un punct de referință pentru cooperarea noastră în acest domeniu. Peste 1.000 de trupe britanice au participat la exercițiul NATO din 2017“, preciza reprezentantul coroanei britanice în România, ambasadorul Paul Brummel.

Sergiu TABAN

Anul acesta se împlinesc 11 ani de la aderarea României la NATO, eveniment ce a avut loc în anul 2004, după un prim eșec în anul 1997. Apartenența țării noastre la această structură este deosebit de importantă, în special în această perioadă, având în vedere evoluția relațiilor internaționale și creșterea riscurilor în ceea ce privește securitatea și pacea în Europa, este de părere deputatul de Caraș-Severin, Ioan Benga, secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. 

„Semnificaţia şi importanţa acestui moment ne apar cu atât mai evidente astăzi, când constatăm că ameninţări de securitate pe care le consideram demult depăşite în plan european, cum ar fi anexarea Crimeei de către Rusia, prin încălcarea dreptului internaţional, revin în prim-planul actualităţii. Aceste evoluţii îngrijorătoare, pe care România le condamnă cu fermitate, vin să reconfirme validitatea premiselor care au stat la baza aderării ţării noastre la NATO”, precizează Ioan Benga, prin intermediul unui comunicat de presă.

Aniversarea a 11 ani de la aderarea României la NATO coincide cu aniversarea înfiinţării Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Alianţa Nord Atlantică a fost stabilită în anul 1949, prin Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington, pe 4 aprilie 1949, între SUA și mai multe state europene. În prezent, alianța cuprinde 28 de state din Europa și America de Nord. „În ultimii 11 ani, România a crescut împreună cu Alianţa, participând în mod activ şi direct la transformarea acesteia într-o organizaţie capabilă să facă faţă cu succes provocărilor de securitate ale începutului de mileniu. România pledează pentru politica uşilor deschise a NATO, considerând deosebit de importantă continuarea extinderii Alianţei în zona Balcanilor de Vest şi în regiunea extinsă a Mării Negre”, este de părere deputatul Ioan Benga.

Deputatul cărășean s-a arătat preocupat de contextul geopolitic actual, marcat de riscuri emergente care au un impact negativ asupra situaţiei globale de securitate. ”România a promovat şi va continua să promoveze în cadrul NATO, în strânsă legătură cu statele aliate şi cu cele partenere, în special din vecinătatea imediată, atât propriile interese în materie de securitate energetică, cât şi interesele Europei”, se mai arată în comunicatul de presă.

Autorităţile române s-au îndreptat, imediat după Revoluţie, către NATO, iniţiind relaţii diplomatice în 1990, pentru ca în 1993 preşedintele de atunci, Ion Iliescu, să-i transmită oficial Secretarulului general dorinţa României de a adera, eveniment care va avea loc abia în 2004. La 29 martie 2004, România a aderat la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO.

Karina TINCUL

Liderii NATO au aprobat înfiinţarea unor comandamente care vor avea rolul de a coordona un răspuns rapid al Alianţei la o eventuală ameninţare la adresa statelor membre. Unul dintre aceste comandamente va fi amplasat pe teritoriul României. 

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat că NATO a aprobat menţinerea unei prezenţe continue aeriene, terestre şi navale în partea estică a Alianţei, unde va exista un comandament special. Rasmussen, a anunţat crearea unei forţe rapide de intervenţie a NATO, formată din mii de militari care pot interveni în câteva zile în orice zonă, “pentru a susţine aliaţii”, scrie Mediafax.

Potrivit lui Rassmusen, decizia din cadrul Summit-ului NATO reprezintă un mesaj, şi anume că NATO îşi protejează toţi aliaţii, în orice moment. El a mai spus că în contextul în care Rusia atacă Ucraina, NATO trebuie să fie pregătită pentru a lua măsurile pentru a proteja aliaţii.

În prezent, există nouă cartiere generale pentru forţa terestră de reacţie rapidă a NATO. Acestea sunt amplasate la Gloucester, în Marea Britanie, la Münster în Germania, lângă Milano, în Italia, la Valencia, în Spania, lângă Istanbul, în Turcia, la Strasbourg şi Lille, în Franţa, la Salonic, în Grecia şi la Szczecin, în Polonia.

Forţa navală de reacţie rapidă este constituită din cinci comandamente, care stau la dispoziţia NATO prin rotaţie. Acestea sunt Cartierul general al Forţelor Marine Italiene, Cartierul General al Forţelor Navale Spaniole, Cartierul General al Forţelor Navale Franceze, Cartierul General al Forţelor Navale Britanice şi Cartierul General al Forţelor Navale NATO de la Lisabona, în Portugalia.

Forţa aeriană de reacţie rapidă a NATO este asigurată, prin rotaţie, de către Franţa, Marea Britanie şi Germania.

NATO pregăteşte măsuri pentru apărarea Ucrainei în disputa cu Rusia şi trebuie să se adapteze la faptul că Moscova consideră Alianţa Nord-Atlantică un adversar, afirmă secretarul general al organizaţiei, Anders Fogh Rasmussen, într-un interviu acordat publicaţiei spaniole El Pais şi redat de mediafax.ro.  

“Agresiunea Rusiei în Ucraina a modificat dramatic sistemul de securitate în Europa. În ultimii 20 de ani, am încercat să atragem Rusia spre o cooperare constructivă. Însă acum este clar că Rusia ne consideră adversari. Trebuie să ne adaptăm la faptul că Rusia ne consideră de acum înainte adversari”, a declarat Rasmussen, precizând că NATO pregăteşte o serie de măsuri care includ asistenţa destinată Ucrainei pentru reformarea industriei apărării şi modernizarea armatei.

“Pe termen scurt, am sporit măsurile de securitate în ţările baltice, mobilizând nave în Marea Baltică şi în Marea Neagră, efectuând exerciţii militare în statele baltice şi în Polonia… Paşii ulteriori, dacă vor fi necesari, vor include actualizarea planurilor de apărare, exerciţii militare şi mobilizări adecvate de trupe”, a explicat Rasmussen.

Citeşte mai mult pe mediafax.ro!