Într-un cadru emblematic pentru Reșița, Alianța USR PLUS Caraș-Severin și-a lansat astăzi candidații la Primăria Reșița și președinția Consiliului Județean Caraș-Severin. Propunerile alianței sunt chiar cei doi președinți USR și PLUS, mai exact Andrei Plujar pentru Consiliul Județean, iar Daniel Toma va candida pentru fotoliul de primar al capitalei Banatului Montan. Măsurile privind distanțarea socială i-au determinat pe cei din alianța politică să își organizeze lansarea candidaților la Muzeul de Locomotive.

După 4 ani de când a făcut pasul către USR, Andrei Plujar se bucură de suportul celor din alianță pentru candidatura la funcția de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin. Candidatul a punctat câteva din obiectivele privind schimbarea județului pe care și le propune într-un posibil mandat în fruntea forului județean.

„Prima noastră propunere este o administrație curată și profesionistă, o administrație în care să se regăsească „fără penali în funcții publice” și fără pile și relații în CJ, o administrație publică prin care posturile să fie ocupate prin concursuri reale, de oameni competenți. Totodată ne dorim o administrație publică îndreptată spre digitalizare, îndreptată spre nevoile cetățenilor, o administrație publică curată”, a declarat Andrei Plujar.

În Caraș-Severin, filialele locale ale USR depășesc numărul de 50, împreună cu cei de la PLUS sperând ca până la ultima dată de depunere a candidaturilor, să aibă candidați în peste 90% din UAT-urile din județ.

Daniel Toma, candidatul propus de Alianța USR PLUS pentru Primăria Reșița, de 14 ani director general al unei societăți comerciale ce activează în domeniul gestionării deșeurilor periculoase susține că prin activitatea firmei pe care o conduce a adus un câștig mediului din Caraș-Severin, inclusiv în Reșița.

„Candidez la Primăria municipiului Reșița pentru că îmi iubesc orașul. Vreau să particip la dezvoltarea economică a acestui oraș pentru ca oamenii să rămână aici, acasă, fie că despre părinți care muncesc în Austria, Spania, Germania sau tineri care an de an părăsesc orașul și se îndreaptă spre centre universitare mari ca Timișoara sau din alte orașe trebuie să îi facem cumva pentru ca toți să revină și să-și găsească un rost în acest oraș”, a declarat Daniel Toma, președintele organizației PLUS.

Reșița are nevoie de dezvoltare economică, iar industria trebuie să fie pilonul esențial care să contribuie la mișcarea economică a orașului, crede Toma, iar pentru a ajunge la o economie durabilă e nevoie de oameni competenți, de oameni cu viziune pentru o dezvoltare în adevăratul sens al cuvântului. Daniel Toma își propune printre altele să dezvolte infrastructura de business a orașului.

Lorena POENARU

Ziua de astăzi este una decisivă pentru viitorul muzeului de locomotive din oraș. Cu toate certitudinile apărute până acum cu privire la siguranța în care se află muzeul, ziua de marți aduce totuși o nouă licitație pentru vânzarea uneia dintre locomotivele lui Chebuțiu.

Primăria are de gând să o cumpere dar autoritățile locale sunt de părere că aceasta nu este o soluție viabilă, având în vedere faptul că există riscul ca fiecare locomotivă în parte să ajungă să fie scoasă la vânzare, iar municipalitatea va fi, inevitabil, nevoită să le cumpere pe fiecare în parte.

Tocmai de aceea, primarul Popa a stabilit astăzi o întâlnire la Timișoara cu Lăcrimioara Chebuțiu pentru a negocia semnarea unui protocol care să plaseze muzeul de locomotive în proprietatea Primăriei Reșița.

În acest sens, Primăria ar fi nevoită inițial să plătească spre Hydro Engineering o datorie de 170.000 de lei, care datează încă din toamna anului 2012, atunci când s-a organizat o festivitate grandioasă pentru sărbătorirea a 140 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur și 40 de ani de la inaugurarea muzeului de locomotive.

Abia după plata acestei datorii, ar urma ca familia Chebuțiu să cedeze orașului muzeul din Triaj.

„Marți, 9 august, este organizată o nouă licitație, asta cu toate că DNA ne-a informat că a suspendat acest demers de a se vinde o anumită lomotivă din muzeu. Eu am vorbit cu acel executor de la Moldova Nouă și dânsul, dar și juriștii, mi-au confirmat că pot face totuși această licitație. În consecință, am contactat-o ieri pe Lăcrimioara Chebuțiu care este președinta fundației ce se ocupă cu locomotivele și am întrebat dacă dorește să facă un gest de mărinimie, un gest corect  față de oraș.

Noi, Primăria, ne asumăm să îi plătit acea datorie de 170.000 de lei către, culmea, o firmă tot a lor, Hydro Engineering, dar să ne facă un protocol prin care ne cedează acest parc de locomotive nouă, Primăriei. Pentru că altfel, degeaba plătesc eu marți o locomotivă și peste două luni va trebui să plătesc o alta până ajung să le plătesc pe toate bucată cu bucată. Doamna Chebuțiu mi-a spus că este de acord să ne întâlnim astăzi cu avocații și să încercăm semnarea unui protocol prin care în cazul în care noi plătim acea sumă, dânși să ne cedeze locomotivele din muzeu”, a explicat Ioan Popa.

Alexandra JURCA

Reșițenii au luat foc când au auzit că Muzeul de locomotive din zona Triaj, aflat în posesia Fundației UDR administrată de familia Chebuțiu, se află sub sechestru și riscă să fie înstrăinat.

Reprezentanții fundației vin însă să lămurească situația. Se pare că muzeul este în afara oricărui pericol, sechestrul fiind valabil doar pentru o singură locomotivă, Reşiţa – 150.038, pe care în momentul de față o mai salvează doar faptul că este monument istoric. Astfel, și dacă va fi înstrăinată, locomotiva nu poate fi distrusă.

Reprezentanții Fundației susțin chiar că valurile făcute la nivel local în ceea ce privește decizia judecătorească sunt pripite, la fel ca măsura sechestrului. Și asta pentru că executorul judecătoresc ar fi decis înainte ca procesul să fie încheiat și ca fundația în cauză să își epuizeze și ultima cale de atac în acest caz.

Dacă se vinde, Crina e dispus să cumpere!

Întrebat despre problema sechestrului, pe atunci vehiculat ca fiind asupra întregului muzeu de locomotive, viceprimarul Ioan Crina a susținut în plenul ședinței de Consiliu Local că nu va permite niciodată ca aceste monumente istorice să fie înstrăinate.

Viceprimarul a menționat că locomotivele trebuie păstrate în patrimoniul Reșiței și că dacă se va pune vreodată problema vinderii acestora, autoritățile locale nu vor sta nicio clipă pe gânduri pentru a le cumpăra.

„Asociația respectivă am înțeles că a primit niște bani de la Hydro Engineering și acum efectiv lichidatorul și Tribunalul au decis ca acei bani să se întoarcă înapoi, astfel că au fost puși sub sechestru. Locomotivele de acolo sunt monument istoric. Întotdeauna când se pune problema transferării unui monument istoric dintr-o parte în alta dreptul de preempțiune este al Primăriei.

Noi am atacat transferul de la UCMR la asociație. În niciun caz nu pot vinde sau transfera acest muzeu în altă parte fără exprimarea dreptului nostru de preempțiune. Până la licitației vom fi sigur informați, nu se pune problema să nu intervenim pentru a aduce acest muzeu în patrimoniul orașului, dacă este posibil. Dacă se va ajunge la vânzăre, vom veni în fața Consiliului Local și îl vom cumpăra. Nu intră în discuție să nu intervenim în acest sens”, explică Ioan Crina.

Reamintim că soții Chebuțiu, alături de un alt fost director al UCM Reșița, Adrian Preda, au fost implicați în ultimii ani în numeroase procese. Adrian Chebuțiu și Adrian Preda au fost de altfel deja condamnați la câte cinci ani de închisoare cu executare în dosarul privind rambursări ilegale de TVA. Într-un alt proces, cei doi au fost trimiși în judecată pentru devalizarea uzinei reșițene, prin intermediul SC Hydro Engineering.

Societate care la un moment dat a acordat, se pare, un credit de aproape 185.000 de lei, Fundației UDR. Iar cum respectiva fundație, administrată de Lăcrimiora Chebuțiu, nu a achitat respectivul credit, una dintre locomotive a fost pusă sub sechestru, existând riscul de a fi scoasă la vânzare.

Alexandra JURCA

Muzeul locomotivelor cu abur din Reșița, un obiectiv emblematic pentru municipiul de pe Bârzava, care a ajuns pe mâna fostului director al UCM Reșița, Adrian Chebuțiu, a fost pus sub sechestru. Totul pentru suma de 185.000 de lei. 

Muzeul este inclus pe lista monumentelor istorice din România, el fiind înființat în anul 1972. De-a lungul timpului, au existat mai multe discuții între UCM Reșița, proprietara celor mai multe dintre locomotivele expuse în muzeu, și administrația publică locală, privind o posibilă preluare a obiectivului. În anul 2002 a fost încheiată chiar o convenție între cele două părți prin care locomotivele au fost date în administrarea Primăriei Reșița pâ­nă în 2006, cu posibilitatea de prelun­gire a înțelegerii. Cu toate acestea, muzeul, considerat reprezentativ nu doar pentru istoria uzinei reșițene ci și a orașului de pe Bârzava, a ajuns în patrimoniul Fundaţiei Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa (UDR), fundație condusă de nimeni alta decât soția lui Adrian Chebuțiu, Lăcrimioara.

Soții Chebuțiu, alături de un alt fost director al UCM Reșița, Adrian Preda, au fost implicați în ultimii ani în numeroase procese. Adrian Chebuțiu și Adrian Preda au fost de altfel deja condamnați la câte cinci ani de închisoare cu executare în dosarul privind rambursări ilegale de TVA. Într-un alt proces, cei doi au fost trimiși în judecată pentru devalizarea uzinei reșițene, prin intermediul SC Hydro Engineering. Societate care la un momentdat a acordat, se pare, un credit de aproape 185.000 de lei, Fundației UDR. Iar cum respectiva fundație, administrată de Lăcrimiora Chebuțiu, nu a achitat respectivul credit, muzeul a fost pus sub sechestru, existând riscul de a fi scos la vânzare.

Înființat în anul 1972, muzeul, situat în zona Triaj a municipiului Reșița, a fost amenajat la aniversarea unui secol de fabricare a locomotivelor cu abur la Reșița. Parcul are expuse 16 locomotive din diverse epoci de construcție, dintre care cele mai multe sunt produse la Reșița.

Diana RADU

Zona verde din Triaj, în apropierea Muzeului de Locomotive, a fost împrejmuită dintr-o dată la sfârșitul săptămânii trecute, declanșând nemulțumirea reșițenilor consternați de semnul imens pe care scrie PROPRIETATE PRIVATĂ amplasat pe spațiul care era cândva plin de pomi și iarbă.

Se pare că suprafața de teren care deservea până nu demult ca și parc verde, a intrat în proprietatea unei firme timișorene, SC Pro Samac Construct SRL, care are de gând ridicarea unei stații de carburant în locul vegetației.

Nici asociațiile de mediu nu s-au lăsat intimidate de gardul înalt cu care a fost împrejmuită zona, sau de pomii căzuți deja la pământ pentru a face loc pompelor de benzină și motorină. Acestea acuză încălcări grave ale legislației în vigoare, așa că încearcă să lămurească situația cu autoritățile locale, de la care au și plecat avizele de construcție, cărora le-au trimis o scrisoare deschisă cu mai multe solicitări.

„Vă aducem la cunoștință posibile grave încălcări ale legislației în vigoare și afectarea iremediabilă a mediului, a vieții locuitorilor din zona Triaj, a comunității reșițene și nu în ultimul rând, a muzeului de locomotive, obiectiv turistic și cultural, un adevărat simbol al municipiului.

Vineri, în data de 13 noiembrie 2015 am observat o intensă activitate de împrejmuire a unei părți a spațiului verde din zona Triaj, și anume, a parcului aflat în imediata apropiere a muzeului de locomotive. În plus, pe parcursul acestui sfârșit de săptămână, în interiorul zonei verzi, au fost instalate containere, a fost parcat un excavator, a fost deja afectat solul și vegetația din acest perimetru”, susține Andrei Szabo, președintele Asociației Euroland Banat.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157661321853651″]

Reprezentanții Euroland Banat, alături de WWF România, Asociația Prietenii Munților, Asociația Speologică Exploratorii, Asociația Cogito, Fundația Activity și Bike Attack Reșița cer municipalității reșițene verificarea legalității investitorului, asta în condiția în care spațiul verde pe care s-au început lucrările se află în imediata apropiere a Muzeului de Locomotive, înregistrat ca și obiect de patrimoniu național.

„Vă readucem la cunoștință faptul că Muzeul de Locomotive este înregistrat ca obiectiv de patrimoniu național în lista monumentelor istorice, are o valoare inestimabilă și reprezintă o adevărată emblemă atât a Reșiței, a județului, a Banatului, cât și a țării.

În situația în care lucrările începute în zona menționată nu îndeplinesc condițiile legale, în baza prerogativelor ce vă revin, vă rugăm să interveniți, să dispuneți încetarea imediată a oricăror activități ce au loc în acel parc din vecinătatea muzeului, să luați măsurile legale ce se impun, inclusiv amenzi drastice aplicate persoanelor private sau instituțiilor publice vinovate de agresarea patrimoniului cultural, natural și urban al Reșiței, și obligarea persoanei sau persoanelor fizice sau juridice responsabile, la repararea imediată și efectivă a zonei afectate”, a mai adăugat președintele Euroland Banat.

Mai mult, asociațiile cer ca dacă investitorul care se ocupă de stația de carburant ce va fi construită în locul acelui parc are toate documentele în conformitate cu prevederile legale, să le fie prezentate și reșițenilor aceste acte.

„Dacă aceste activități demarate în spațiul verde de lângă Muzeul de Locomotive se bazează pe un demers legal – despre care comunitatea nu a fost înștiințată – în temeiul legii privind liberul acces la informații de interes public, vă rugăm să ne comunicați următoarele: PUZ-ul din zona menționată și tipul de intervenții, investiții aprobate; o copie a certificatului de urbanism, a autorizației de construcție și a tuturor documentelor de avizare a lucrărilor respective, depuse la dosar de către solicitant și emise de Primăria Reșița; statutul juridic și urbanistic al spațiilor verzi din zona Triaj”, menționează Andrei Szabo.

Reprezentanții Primăriei vin să lămurească problema și susțin că zona a intrat în proprietatea investitorului după o dezbatere publică, lucrările fiind în deplină legalitate.

„La solicitarea SC Lukoil România SRL a fost eliberată autorizaţia de construire nr. 240/04.11.2015 pentru construire staţie distribuţie carburanţi şi racord apă-canal pe un spaţiu neamenajat, aflat în proprietate privată.

Termenul de execuţie a lucrărilor este de un an, începând din 09.11.2015 până în 09.11.2016.

Precizăm că autorizaţia a fost eliberată în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal pentru zonă comercială, staţie carburanţi şi servicii în municipiul Reşiţa, str. Timişoarei, care a fost aprobat prin HCL nr. 319/18.11.2014”.

Alexandra JURCA

O monografie a patrimoniului cultural din Banat, în care sunt surprinse elemente culturale din România și Serbia, este principalul rezultat al proiectului transfrontalier „Patrimoniul cultural bănățean – un patrimoniu european”, proiect în valoare de peste 200.000 de euro, implementat prin intermediul Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră Romania – Republica Serbia. Prin acest proiect, cei trei parteneri, Universitatea Eftimie Murgu, Consiliul Județean Caraș-Severin și Institutul pentru Protecția Monumentelor Culturale din Pancevo și-au propus să aducă o contribuție importantă la eforturile oamenilor de cultură de a proteja patrimoniul cultural bănățean. 

„Ocrotirea patrimoniului cultural al omenirii nu constituie doar o problemă a specialiștilor în domeniu, ea este o obligație morală a fiecărui locuitor al planetei noastre, cauză supremă a înseși supraviețuirii civilizației”, precizează autorii monografiei.

70 de monumente din Banat, majoritate din Banatul Sârbesc, sunt cuprinse în această monografie, unele dintre ele fiind mai puțin cunoscute publicului și aflându-se, din păcate, într-o avansată stare de degradare. Prin realizarea monografiei, autorii au dorit și să atragă atenția asupra faptului că în cele două regiuni ale Banatului se regăsesc obiective care prin modul în care au fost gândite și realizate reprezintă mărturii autentice ale trecutului cultural comun din acest spațiu geografic.

Monografia a fost prezentată recent la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița, cu ocazia încheierii proiectului, reprezentantul partenerului sârb, Miodrag Mladenovic, precizând atunci pentru presa din Reșița: „Această conferință reprezintă de fapt capătul unui drum pe care am plecat împreună, acum câțiva ani. Se spune că pe un drum de o mie de mile cel mai important este primul pas, eu cred că am făcut cu acest proiect acest prim pas, și îmi doresc să vedeți monografia pe care am făcut-o împreună și care are 300 de pagini, care de fapt reprezintă o călătorie foarte interesantă prin Banatul Sârbesc și Banatul Românesc, și până la urmă cred că ne arată tuturor care sunt cele mai frumoase monumente care le avem de o parte și de cealaltă a graniței”.

Monografia, un volum de dimensiuni impresionante, realizată în condiții grafice deosebite, a avut un tiraj de 3.000 de exemplare, și a fost scris în 3 limbi: română, sârbă și engleză. Printre obiectivele culturale, istorice sau religioase din Banatul de Munte, prezentate în volum se regăsesc: calea ferată Oravița – Baziaș, Cazinoul din Băile Herculane, Muzeul de locomotive din Reșița, castrele de la Vărădia, Pojejena, Mehadia, Zăvoi și Berzovia, bisericile din Oravița, Sasca Montană, Baziaș, Lăpușnicul Mare, Bănia, Bozovici, Bocșa, Câlnic,  catedrala din Caransebeș.

Karina TINCUL