Muzeul Banatului Montan din Reșița sărbătorește anul acesta o jumătate de veac de activitate ca instituție județeană, ocazie cu care săptămâna viitoare vor fi organizate mai multe evenimente culturale care să evidențieze activitatea muzeală din municipiul de pe Bârzava.

Muzeul reșițean a apărut practic după mijlocul secolului trecut. El s-a înfiripat din inițiativa societății civile locale din orașul industrial Reșița.. În anul 1957 s-a constituit un „Comitet pentru înființarea muzeului”, în cadrul Uzinei Constructoare de Mașini din Reșița, iar ulterior, în urma unor donații, s-a constituit și prima expoziție a muzeului reșițean, rememorează actualul director al instituției, Flavius Bozu:

„Ulterior, în 1962, Muzeu a fost recunoscut și de către Ministerul Învățământului și Culturii din România, cum se numea la momentul respectiv , iar primul director al muzeului reșițean a fost profesorul Octavian Răuț. El a inițiat de altminteri și primele cercetări arheologice ale muzeului, la castrul roman de la Berzovia și la ferma romană de la Ramna”.

După reorganizarea administrativă, pe județe a României, în anul 1968 muzeul reșițean a devenit Muzeul de Istorie al județului Caraș-Severin. S-a constituit astfel o instituție care derula activitatea de cercetare și conservare a patrimoniului cultural pentru un spațiu geografic și administrativ de circa 9.000 km2.

„Ulterior, drumului muzeului a fost unul ascendent. Până în prezent s-au desfășurat foarte multe cercetări arheologice care au îmbogățit de-a lungul timpului patrimoniul Muzeului Județean, cum s-a numit pentru o bună perioadă de timp. În 1997, el și-a schimbat titulatura devenind Muzeul Banatului Montan, așa cum este cunoscut astăzi.

Industrializarea în forță a orașului în perioada de dinainte de 1989 a marcat să spunem într-un fel nefericit destinele muzeului. El a fost nevoit să își mute patrimoniul în mai multe locații, începând cu 1976 până în 1987 când a fost finalizată construcția în care ne desfășurăm astăzi activitatea.

Prima expoziție cu caracter permanent care a ocupat cele patru săli de expoziție ale muzeului a fost inaugurată în anul 2000, iar acum suntem mândri să avem o expoziție permanentă care este dedicată industrializării Banatului de Munte”, a mai precizat Flavius Bozu.

Seria de activități dedicate muzeului reșițean debutează luni, 14 mai, la ora 10:00, cu o dezbatere publică cu tema „Patrimoniul cultural bănățean, încotro?”, la care vor lua parte specialiști din domeniu din județele Caraș-Severin și Timiș.

„Este o întrebare pe care ar trebuie să ne-o adresăm zi de zi atât nouă, cât și celor care ne conduc, dar mai ales societății, pentru că fiecare locuitor al Reșiței și al județului Caraș-Severin trebuie să fie conștient de patrimoniul foarte bogat, din punct de vedere cultural și istoric pe care îl are județul nostru”, a adăugat Bozu.

Iată programul complet al manifestărilor derulate săptămâna viitoare la muzeul reșițean:

Luni, 14 mai, ORA 10:00:

ANUL EUROPEAN AL PATRIMONIULUI: Patrimoniul cultural bănățean, încotro?

Marți, 15 mai, ORA 14:00:

Vernisaj expoziție personală  de pictură Vasile Popovici

Miercuri, 16 mai, ORA 14:00

Vernisajul expoziţiei de etnografie Activităţi casnice feminine în gospodăriile ţărănești bănăţene: 100 de ani

Vineri, 18 mai, Ziua Internațională a muzeelor, ORA 14:00:

Prezentări de carte: Din activitatea editorială a Muzeului Banatului Montan 2017

Participă cercetători și specialiști din Reșița și Timișoara.

Sâmbătă, 19 mai, Ziua Internațională a muzeelor, ORA 18:00 – 02:00

Noaptea Muzeelor

Karina TINCUL

Muzeul Banatului Montan din Reșița va derula alături de Crucea Roșie, filiala Caraș-Severin, o campanie inedită, prin care se dorește aducerea unui zâmbet pe fețele copiilor mai puțin norocoși. Inițiatorii și-au propus strângerea unui număr cât mai mare de jucării și donarea acestora micuților din județ, chiar de ziua lor, 1 iunie.

Mai exact, este vorba de o campanie derulată sub titlul de „Jucării la muzeu”, prin intermediul căreia toți cei care vor vizita muzeul din Reșița începând cu data de 28 martie sunt rugați să aducă cu ei o jucărie pe care să o doneze pentru cei nevoiași.

„Se face curățenia de primăvară în sertarele copiilor și ale copilăriei? Se adună amintiri din alte vremuri? Pentru a le repune în valoare dar şi pentru a aduce zâmbete şi energie pozitivă, Muzeul Banatului Montan din Reșița împreună cu Crucea Roșie, filiala Caraș-Severin propun publicului vizitator campania de strângere de jucării „Jucării la muzeu” începând  din 28 martie 2018 şi până la finalul lunii mai. Astfel, micii vizitatori dar și cei mari, sunt invitaţi să aducă o jucărie din propriul sertar atunci când vin să viziteze expozițiile noastre. Toate jucăriile vor ajunge, prin grija Crucii Roşii, în viaţa copiilor mai puţin norocoşi de Ziua Internaţională a Copilului, 1 Iunie”, explică purtătorul de cuvânt al muzeului din Reșița, Livia Magina.

Campania este asociată expoziţiei „Timpul jucăriilor. Muzeul jucăriilor la Reşiţa”.

Karina TINCUL

Cu regret anunţăm că profesor dr. Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului Banatului Montan din Reşiţa, a trecut în lumină în urma unei grele suferinţe, duminică, 11 martie 2018.

Născut în 26 ianuarie 1954 în satul Ilidia, judeţul Caraş-Severin, a absolvit cursurile Facultăţii de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, fiind apoi doctor în istorie al aceleiaşi instituţii, sub îndrumarea regretatului academician prof. dr. Nicolae Edroiu. Din anul 1990 a condus destinul muzeului reşiţean, făcând cunoscută în ţară şi peste hotare activitatea acestuia. Şi-a legat numele de istoria medievală a Banatului, în special de arheologia locurilor sacre, conducând săpături în cele mai importante situri ale Banatului de munte.

S-a implicat activ în viaţa ştiinţifică, fiind cunoscut pentru numeroasele studii şi cercetări de arheologie şi istorie medievală a Banatului. Profesor la universităţile din Oradea, Timişoara şi Reşiţa, a oferit îndrumare ştiinţifică în cadrul cursurilor de Istorie medievală precum şi în cadrul programelor de doctorat.

Ne exprimăm profundul regret pentru dispariţia sa şi transmitem condoleanţe familiei îndoliate!

Trupul neînsufleţit este depus la capela nr. 4 din cimitirul nr. 8 (str. Făgăraşului) iar slujba de înmormântare va avea loc marţi, 13 martie, ora 13.

Sit tibi terra levis! – transmit printr-un comunicat reprezentanții Muzeului Banatului Montan din Reșița.

Redacția publicației Reper 24 transmite condoleanțe familiei și colegilor de la Muzeul Banatului Montan din Reșița, la despărțirea definitivă de cel care a fost o personalitate a culturii cărășene, prof. dr. Dumitru Țeicu!

Sergiu TABAN

Sub tema generică „Întâlniri istorice… after dark”, Muzeul Banatului Montan din Reșița îi așteaptă astăzi pe reșițeni la cea de-a 13-a ediție a evenimentului european Noaptea Muzeelor, la care participă în acest an peste 100 de muzee din toată țara.

Evenimentul a evoluat în structură și abordare de la an la an, programele prezentate de muzee sunt din ce în ce mai diverse, tocmai pentru a face cultura cât mai accesibilă tuturor.

Organizată în fiecare an, această manifestare se desfășoară în 2017 pe parcursul acestei seri, de 20 mai.

„Invitația noastră se adresează deopotrivă celor mari și celor mici, deoarece începând cu ora 15 și până după miezul nopții vizitatorii au posibilitatea de a vizita atât expoziția permanentă cât și de a participa la diverse ateliere organizate pentru cei mici”, explică reprezentanții muzeului reșițean.

Activitățile vor începe încă de la ora 15 când se va da START-ul pentru atelierul de quilling dar și pentru atelierul de face-painting

De la ora 16,30 va avea loc „Întâlnirea cu chitara”, un moment muzical susținut de Cristian Buică, Marius Dobre și elevii Școlii de de arte și meserii „Ion Românu” Reșița

Ora 17 îi așteaptă pe reșițeni cu o „Întâlnire face-to-face cu…istoria”, ce presupune o prezentare de personaje istorice din secolul al XVIII-lea realizată de către actorii Teatrului de Vest Reșița

La ora 18 va avea loc vernisajul expoziției de pictură „Suferința viului” de Daniel Dăian.

Începând cu ora 17 publicul va avea posibilitatea să viziteze expoziția permanentă dedicată trecutului industrial al Banatului precum și expoziția de machete Laurențiu Radu.

Alexandra JURCA

Muzeul Banatului Montan din Reşiţa a găzduit marţi, 18 octombrie, vernisajul expoziţiei de fotografii şi documente dedicată împlinirii a 100 de ani de la moartea primului general roman care s-a jertfit pentru ţară în Primul Război Mondial, Generalul Ioan Dragalina, eroul care a văzut lumina zilei la Caransebeş.

La acţiunea organizată de Muzeul Judeţean din Reşiţa, în colaborare cu Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, cu sediul la Caransebeş, au luat parte conducători ai unor instituţii descentralizate din oraşul reşedinţă de judeţ, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, ai Ministerului Afacerilor Interne, cadre didactice şi un mare număr de elevi de la liceele reşiţene. Expoziţia conţine un procent mare de reproduceri ale unor fotografii, dar şi ale unor documente legate de generalii Ioan Dragalina şi David Praporgescu.

În discursul său, Dumitru Ţeicu, directorul muzeului reşiţean, a vorbit despre seria de manifestări dedicate primei conflagraţii mondiale, război care a generat modificări profunde în geografia Europei.

„Generalul Ioan Dragalina a fost un mare caracter. Fiindcă, în acele vremuri tulburi, în general ofiţerii superiori căutau să se îmbogăţească de pe urma războiului. Generalul Dragalina a murit sărac, dar demn. Oameni de mare caracter au fost şi politicienii din vremea sa – Ion I.C. Brătianu sau Vintilă Brătianu –, pentru că dincolo de interesele personale au pus interesele de stat. Cel mai frumos elogiu care i-a putut fi adus Generalului Dragalina au fost cuvintele lui Nicolae Iorga, atunci când, pe afetul de tun, rămăşiţele pământeşti ale eroului erau duse la cimitir:

„Astăzi, Bucureştii văd trecând convoiul aceluia care, în zvonul uşuratic de ieri al marelui oraş, era unul din muncitorii cei mai harnici şi mai bucuroşi pentru binele Patriei şi izbăvirea Neamului. Cu pietate, fiecare va privi ultimul lui drum… Mâine, când Banatul lui părintesc va fi carne din trupul României biruitoare, când departe, în Caransebeş, va flutura steagul sub care şi-a vărsat sângele, vor ridica pe locul unde el a fost dăruit Neamului statuie şi bronz, întru pomenirea curatei figuri de erou”, a mai spus Dumitru Ţeicu.

O scurtă trecere în revistă a vieţii şi activităţii Eroului de la Jiu a făcut cercetătorul ştiinţific Felician Velimirovici, de la Muzeul Banatului Montan. Astfel – a spus vorbitorul –, Ioan Dragalina s-a născut la Caransebeş, în 16 decembrie 1860.

A urmat Şcoala primară la Caransebeş, iar Şcoala de cadeţi la Timişoara. Şi-a continuat studiile la Academia Militară de la Viena, iar în 1884 a fost încadrat în Armata austro-ungară. În paralel, el a absolvit şi Şcoala de ingineri în geodezie. În 1887, a demisionat din Armata austro-ungară, a trecut graniţa şi a fost încadrat în Armata Română cu gradul de sublocotenent.

A fost avansat căpitan în 1893, maior în 1899, iar locotenent-colonel în 1908. În perioada 1908-1911, a fost comandantul Şcolii Militare de Infanterie din Bucureşti. La începutul Primului Război Mondial, avea gradul de general de brigadă şi comanda Comandamentul 3 Teritorial. În 1916, înainte de intrarea României în război de partea Aliaţilor, Ioan Dragalina a fost numit comandant al Diviziei I Infanterie, aflată la Drobeta Turnu Severin, trupele acesteia acoprind teritoriul de la izvoarele Argeşului, până la Calafat. „În dimineaţa zilei de 12 octombrie 1916, Generalul Dragalina a luat o maşină şi a plecat personal în Valea Jiului, în recunoaştere.

A fost sfătuit să nu se aventureze în sectorul de contact al celor două armate. A ajuns în primele linii şi a trecut podul din apropierea Mânăstirii Lainici, unde s-a spovedit şi s-a împărtăşit. La întoarcere, a fost prins într-un schimb de focuri, câteva gloanţe atingându-şi ţinta, generalul fiind rănit în braţul stâng şi în omoplat. A fost transportul la Postul sanitar din Gura Sudului, apoi la Târgu Jiu şi la Craiova, unde doctorii au decis să-i amputeze braţul.

Din ordinul regelui, care îl aprecia foarte mult, a fost transportat la Spitalul Regina Maria, din Bucureşti, apoi la Spitalul Militar. A murit în seara de 24 octombrie 1916, de septicemie. La funeraliile naţionale organizate cu prilejul înmormântării au participat Regele Ferdinand, primul-ministru Ion I.C. Brătianu, ministrul de Război, Vintilă I.C. Brătianu, Barbu Ştefănescu Delavrancea, ministrul Justiţiei, Mihail Cantacuzino, precum şi Take Ionescu, ministrul de Externe, şi Mareşalul Palatului, Henry Catargi, generali ataşaţi militari străini în România. Este înmormântat la Cimitirul Eroilor – Bellu Militar”, a mai spus Felician Velimirovici.

Referindu-se, la rândul său, la Generalul Ioan Dragalina, șeful Seviciului Județean Caraș-Severin al Arhivelor Naționale, Laurențiu-Ovidiu Roșu, și-a exprimat bucuria de a putea vorbi despre un om simplu, din Banat, din Caransebeș, dar care avea rădăcini adânci la Borlova. El a amintit că tatăl acestuia, Alexandru Dragalina, a fost ofiţer în Armata austro-ungară, dar fiindcă mama sa, Marta Lazaroni, voia să nască în casa părintească, acesta a demisionat în 1859.  După ce a punctat mai multe repere din activitatea de început a generalului, șeful Arhivelor Naționale a dat citire unei autocaracterizări pe care Ioan Dragalina și-a făcut-o. „Generalul Dragalina scria în acea autocaracterizare: avere – n-are, iar la familie scria – căsătorit și că trăiește în armonie cu soția. Trăiește cumpătat, iar ca pasiune a trecut vânătoarea”, a mai spus Laurenţiu-Ovidiu Roşu. „În ceea ce priveşte felul în care era văzut de alţii, comandantul său de regiment scria: «Principii foarte bune, este un bun ofiţer, călăreşte bine, conduită bună, ofiţer serios». Această caracterizare nu a fost subiectivă şi, în timp, s-a dovedit că a avut acoperire”, a mai adăugat şeful Arhivelor Naţionale, cu sediul la Caransebeş.

Expoziţia de la Muzeul Banatului Montan va rămâne deschisă până în data de 31 decembrie.

Cosmin VLAD

Muzeul Banatului Montan Reşiţa găzduieşte mâine vernisajul expoziţiei de fotografie artistică „245 Reşiţa – 15 TMK”.

Tânărul artist fotograf Victor Ioan expune un număr de 50 de opere ce au ca subiect metalul, focul şi oamenii angrenaţi în controlul şi transformarea acestor elemente fundamentale în istoria umană.

Manifestarea care va avea loc vineri, 27 mai, orele 18⁰⁰ la Muzeul Banatului Montan deschide în mod emblematic seria manifestărilor dedicate aniversării a 245 de ani de siderurgie la Reşiţa şi a 15 ani de activitate în acelaşi domeniu siderurgic al firmei TMK.

Instituţia muzeală reşiţeană, în parteneriat cu actori industriali şi culturali din Reşiţa, va deschide în 4 iulie 2016 expoziţia de bază având ca tematică evoluţia istoriei industriale a Reşiţei şi a Banatului Montan din 1771 şi până în anul 2016.

Alexandra JURCA

Ieri, Muzeul Banatului Montan din Reşiţa a găzduit vernisajul unei expoziţii inedite, intitulată „Ostaşi bănăţeni în serviciul împăratului (1914-1918)”.

Aceasta cuprinde 42 de documente originale referitoare la Primul Război Mondial, toate puse la dispoziţie de Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, cu sediul la Caransebeş.

La manifestare, care este prima de acest gen după cum ne-a asigurat Laurenţiu-Ovidiu Roşu, şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, au participat cadre ale Jandarmeriei, Poliţiei, Ministerului Apărării Naţionale, istorici, oameni de cultură, cadre didactice, dar şi foarte mulţi elevi.

În cuvântul de deschidere, rostit de Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului Banatului Montan, a fost prezentat faptul că, la fel ca în fiecare an, muzeul reșițean încearcă să marcheze evenimentele importante pentru ţara noastră, Primul Război Mondial fiind un asemenea eveniment, care a schimbat profund istoria României.

În continuare a luat cuvântul Felician Velimirovici, cercetător la Muzeul Banatului Montan, care s-a ocupat, împreună cu  Laurenţiu-Ovidiu Roşu, de organizarea acestei expoziţii.

Acesta a făcut o scurtă prezentare a evenimentelor prin care a trecut România între 1914 şi 1918, punctându-şi discursul cu câteva citate ale unor scriitori şi ziarişti din epocă despre realităţile de atunci ale vieţii politice din ţara noastră.

„Este o bucurie deosebită ca, după ce am încercat să organizăm, împreună cu Biblioteca, anul trecut, o expoziţie despre Primul Război Mondial, acum să revenim cu documente originale, cu cărţi, cu ziare, cu hărţi, cu cărţi poştale ilustrate, cu documente ce au aparţinut generalului Ioan Dragalina sau oamenilor simpli. Dacă veţi avea răbdare să treceţi prin faţa exponatelor respective, veţi putea găsi în aceste vitrine o imagine a ceea ce s-a întâmplat în spaţiul bănăţean acum 100 de ani”, a explicat Laurenţiu-Ovidiu Roşu.

Fragmente de jurnal, scrise în timpul Primului Război Mondial, expuse la Reșița

Şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale a oferit în continuare amănunte legate de cele mai importante exponate.

„Printre documente se găseşte un fragment de jurnal scris în perioada Primului Război Mondial, respectiv al lui Petru Vintilă din Cruşovăţ, un om simplu, care alege să-şi lase la bătrâneţe amintirile legate de ceea ce a trăit în această conflagraţie, pentru cei care vor veni, pentru cei din familie, fiindcă el nu s-a gândit că acest manuscris va ajunge să fie expus, cândva, într-o astfel de expoziţie.

În prima parte, el vorbeşte despre viaţa din Cruşovăţ de la 1900, până în jurul anilor 1914, 1916, iar în a doua parte, povesteşte despre perioada 1916-1918, despre plecarea la război, despre momentele petrecute la Caransebeş, după care ajunge la felul în care a făcut instrucţie de front şi întâmplările din nordul Italiei, de pe râul Isonzo şi din localităţile unde s-au dat lupte sângeroase, relatând fiecare eveniment prin care a trecut”, a mai punctat Laurenţiu-Ovidiu Roşu.

De asemenea, acesta a adăugat că în expoziţie se mai găsesc și documente păstrate de la regretatul istoric Valeriu Leu, de la Muzeul Banatului Montan, precum şi de la învăţătorul Patrichie Puraci, din satul Iaz.

Prezent la eveniment, pictorul Mihai Vintilă a vorbit despre felul în care jurnalul tatălui său, Petru Vintilă, la care a făcut referire şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, a ajuns să vadă lumina tiparului.

„Fratele meu, scriitorul Petru Vintilă, venea mereu în vacanţe acasă, tata fiind pensionar. Şi fiindcă mereu aduna cireşe ca să ne facă mama «melşpais», fratele meu s-a gândit că tata ar putea să facă o treabă mai bună, pentru că făcuse două războaie. Şi tata s-a apucat de scris. A scris, cred, vreo 200 de pagini despre război şi, de câte ori veneam pe la Caransebeş, tata îmi spunea:

«Vino, copile, să-ţi citesc cum a fost pe-acolo, pe la Piave, la Doberdo!». Pe mine însă nu mă interesa pe vremea aceea… Am descoperit însă memoriile la nepotul meu, la Bucureşti… Vă spun cu toată sinceritatea, eu abia acum, după ce i-am citit manuscrisele, l-am cunoscut pe tatăl meu”, a spus Mihai Vintilă.

Expoziţia „Ostaşi bănăţeni în serviciul împăratului (1914-1918)”, de la Muzeul Banatului Montan din Reşiţa, va rămâne deschisă până la jumătatea lunii iunie.

Cosmin VLAD

Un vernisaj inedit i-a reunit astăzi pe micuții de la Centrul Primăvara la Muzeul Banatului Montan, pentru a sărbători, timpuriu dar cu tot  sufletul, Ziua Națională a României.

Micuții au putut să admire un vernisaj unic cu lucrări realizate chiar de mâinile lor pe tematica 1 Decembrie, Ziua Unității Naționale. De asemenea, cei mai talentați elevi au fost premiați de față cu cadrele didactice care i-au îndrumat, părinții și colegii.

„Astăzi se organizează vernisajul în cadrul căruia pot fi vizionate lucrările care au câștigat locurile întâi, doi și trei în cadrul concursului de lucrări, 1 Decembrie, Ziua unității naționale, din cadrul proiectului educațional România este și țara mea”, a explicat Andreea Otzenasch, coordonatorul proiectului.

De asemenea, pe lângă acest vernisaj, mâine va avea loc un alt eveniment închinat României. Este vorba despre un simpozion al cadrelor didactice, care urmează să fie organizat la Centrul Primăvara. În cadrul acestuia vor fi organizate și o serie de ateliere speciale.

„Prima secțiune este acest concurs de lucrări, și cea de-a doua va fi simpozionul care se va organiza mâine la Centrul Primăvara din Reșița”, a mai explicat Andreea Otzenasch.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157649496213505″]

Micuții și-au admirat cu mândrie lucrările și au fost premiați cu diplome, cupe, rechizite școlare și dulciuri cât cuprinde.

„Am participat cu lucrarea Uniți de ziua României, realizată de doi dintre elevii clasei a 3-a a centrului, și am obținut premiul special al juriului. A fost o adevărată realizare, iar cei mici au savurat fiecare moment, s-au bucurat și să fie artiști, dar și să își vadă lucrările expuse și admirate de atât de multă lume”, a explicat Ciprian Cuciureanu, cadru didactic la Centrul Primăvara.

Alexandra JURCA