Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș are o nouă conducere. Dacian Rancu va asigura interimatul instituției, după ce contractul de management al fostului director, Adrian Ardeț a încetat înainte de termen.

„În vârstă de 49 de ani, domnul dr. Dacian Rancu este doctor în istorie din anul 2010, titlul științific fiind obținut la Universitatea de Vest Timișoara. Absolvent al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu – Facultatea de Litere, Istorie și Jurnalistică, licențiat în profilul ISTORIE, specializarea Istorie – Antropologie, domnul dr. Rancu este atestat, din 2013, de către Ministerul Culturii, ca expert în domeniul Bunuri Arheologice și Istorico-Documentare – Arheologie Romană. Domnul dr. Dacian Rancu a ocupat funcția de muzeograf în cadrul Muzeului Banatului Montan din Reșița”, informează reprezentanții Consiliului Județean Caraș-Severin.

Consilierii județeni cărășeni au decis în ședința ordinară de luna trecută încetarea înainte de termen a contractului de management al lui Adrian Ardeț, în urma unor discuții. Liberalii au susținut atunci că Ardeț a fost înlăturat din funcție pe considerente politice, în timp ce conducerea forului județean a afirmat că propunerea de încetare a contractului vine după o evaluare anuală, la care Adrian Ardeț a obținut doar nota 6,34. În plus, social-democrații au susținut că Ardeț că s-ar fi deplasat peste hotare pe banii instituției, sub acoperirea unor participări la simpozioane și că ar fi fost implicat într-un accident în timp ce se deplasa cu mașina de serviciu, după ce a consumat băuturi alcoolice. Adrian Ardeț a negat toate acuzațiile la adresa sa, susținând că sunt simple minciuni și că în cei nouă ani în care a condus Muzeul din Caransebeș s-a ocupat de promovarea culturii și a patrimoniului național.

Citește și Consilierii județeni au decis: Adrian Ardeț nu mai este manager al muzeului din Caransebeș!

Karina TINCUL

Un proiect de hotărâre privind încetarea înainte de termen a contractului de management al lui Adrian Ardeț la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, a stârnit vii discuții astăzi în ședința ordinară a Consiliului Județean Caraș-Severin.

Prin proiectul inițiat de președintele Silviu Hurduzeu se propunea încetarea înainte de termen a contractului de management ca urmare a rezultatului evaluării anuale, evaluare la care Adrian Ardeț a reușit să obțină doar nota 6,34. În apărarea celui care a condus muzeul din Caransebeș încă din anul 2010, a sărit liberalul Ioan Cojocariu, care a ținut să precizeze că vorbește în calitate de manager al unei instituții de cultură. Cojocariu a acuzat conducerea forului județean că l-ar fi luat în vizor pe Ardeț strict pe motive politice, pentru faptul că și-a permis că închirieze muzeul PNL-ului pentru derularea unei activități politice în incinta instituției culturale. Cojocariu a amintit de faptul că toți cei trei membri ai comisiei de evaluare sunt membrii PSD (Flavius Nedelcea, Flavius Bozu și Mircea Zaberca), susținând că întreaga situație amintește de epurarea comunistă din anii 1950.

„De abia îi murise copilul, în plus a suferit și el un accident de circulație, și acum este în concediu medical. Așa l-au adus, cu coastele în mână la evaluare. Mai bate ceva la ochi. Unde a fost examinarea? În biroul vicepreședintelui, în bârlog, deși sunt atâtea săli libere în clădire. Deci trebuia să vină să pupe botforii, să simtă apăsarea politicului, ce dacă este om de cultură. (…) Trebuie să vă spun că a înregistrat totul și este incredibil modul în care politicul se adresează unui om de cultură «Băăăăăă, până acum nu ai știu să vii în biroul acesta». Un om de cultură se formează într-o viață, cum să îi faci așa ceva”, a reproșat Cojocariu, care i-a îndemnat pe aleșii județeni să nu voteze respectivul proiect de hotărâre.

Replica social-democraților a venit de la cei doi vicepreședinți Ionuț Popovici și Flavius Nedelcea.

„În alte condiții nici eu nu aș fi fost de acord cu încetarea mandatului, doar că vă aduc aminte acum vreo doi ani mașina mea a fost pozată în parcare la Kaufland și aproape că am fost executat în piața publică. Domnule Cojocariu, când pleci pe banii instituției în Antalya sau când te răstorni cu mașina instituției în anumite condiții și bănuiesc că știți la ce fac referire sau când la muzeul din Caransebeș se lucrează cu zilieri, cred că lucrurile sunt destul de clare. Trebuie să apărăm instituțiile din care facem parte, atât cât ne este mandatul”, a afirmat Popovici, completat de Nedelcea, care a ținut să enumere o serie de nereguli constatate la Caransebeș, printre care: lipsa unui document la dosar prin care să se ateste faptul că Adrian Ardeț a absolvit un curs de management, decontarea unor deplasări la diverse simpozioane peste hotare fără prezentarea unor facturi doveditoare, modul îndoielnic în care a reușit să aducă venituri suplimentare pentru muzeu, prin obținerea unor subvenții de la APIA pentru stâna de oi ce funcționează pe situl arheologic de la Jupa, condițiile dezastruoase în care sunt depozitate obiecte de inventar ale muzeului și care în timp pot duce la degradarea acestora și nu în ultimul rând condițiile suspecte în care a avut loc accidentul de circulație în care a fost implicat Ardeț în urmă cu câteva luni.

„Nici în zi de astăzi, CJ, ordonator principal de credite, nu a fost informat despre acel incident. Am aflat din presă. De acolo am aflat și că consumase băuturi alcoolice și ne vom îndrepta împotriva domnului Ardeț pentru a ne recupera paguba. Pentru a acoperi urmele acestui accident, și-a făcut un ordin de deplasare. Sigur că un astfel de ordin este discutabil, când acolo la interesul de serviciu, scrii deplasare la rezidența temporară. Ora accidentului este undeva la 23:00. Nu am fi dorit să prezentăm aceste lucruri, dar dacă dl Cojocariu l-a prezentat într-o lumină atât de favorabilă, într-o notă lacrimogenă și apoi politică, am ținut să vă prezentăm toate aceste lucruri pentru a putea să vă faceți o părere corectă despre ce s-a întâmplat la muzeu”, a intervenit și președintele Silviu Hurduzeu.

După o discuție ce s-a întins timp de peste o jumătate de oră, s-a trecut la vot, majoritatea decizând încetarea mandatului de management al lui Adrian Ardeț la Muzeul de Etnografie și al Regimentului de Graniță. Mai exact, 16 consilieri județeni au votat pentru încetarea respectivului contract, 8 au votat împotrivă, iar 4 voturi au fost anulate.

Karina TINCUL

Joi, 15 februarie, la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a avut loc vernisajul expoziţiei de artă „Reflexe în Timp”, ce cuprinde pictură contemporană şi obiecte de ceramică aparţinând artistelor plastice Ileana Dragomirescu, Ioana Mihăescu şi Ioana Stepanov. La manifestare au participat reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Caraş-Severin, ai administraţiei publice locale, conducători de instituţii din Reşiţa şi Caransebeş, artişti, cadre didactice, elevi, precum şi iubitori de artă.

După cuvântul de deschidere rostit de directorul muzeului Adrian Ardeţ, Ilie Iova, director general în cadrul Consiliului judeţean, l-a felicitat pe Adrian Ardeţ „pentru modul în care ştie să organizeze aceste evenimente, şi pentru că are, în fiecare an, o agendă foarte complexă în ceea ce priveşte aceste manifestări, iar Consiliul judeţean îi acordă tot sprijinul privind aceste acţiuni, încercând să le bugeteze”.

Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Caraş-Severin, Liubiţa Raichici, a vorbit despre marile bucurii pe care i le oferă participarea la asemenea evenimente. „Tot ceea ce vedem astăzi, aici, expus, a trecut prin fiinţa doamnelor aici de faţă, prin cea mai frumoasă ipostază. Orice artist ştie că finalul nu e întotdeauna identic cu ceea ce şi-a dorit la început. Artiştii, însă, încearcă, iar aici cred că s-a reuşit pe deplin. Prin gestul ei de a dona muzeului colecţia de ceramică, doamna Ioana Stepanov  ne-a îmbogăţit, chiar dacă acum nu suntem conştienţi de asta”, a mai spus Liubiţa Raichici.

Criticul de artă Adrian Stepan s-a aflat încă de la început într-o mare dilemă. „Dacă cineva mi-ar fi dat posibilitatea să fur o lucrare din această expoziţie, aş fi refuzat, pentru că nu aş fi ştiut pe care să o aleg. Sunt de fapt, aici, trei expoziţii. Pe simeza unde sunt lucrările Ioanei Mihăescu se află exprimată feminitatea, delicateţea, înţelegerea, fuga în culoare de la concret spre diafan, şi de undeva, de nicăieri, spre un punct care adună tot. În cealaltă parte, acolo unde sunt tablourile Ilenei Dragomirescu, parcă ai sentimentul că vezi gluma cum se aşterne prin culoare, pe fiecare lucrare culoarea invitându-te, în acelaşi timp, la a medita asupra unui anume element. Timpul trece, culoarea se închide ca şi ton… Acelaşi lucru se întâmplă şi în sala unde sunt expuse obiectele din ceramică ale Ioanei Stepanov. Păşind acolo, am avut un şoc, iar primul meu gând m-a trimis la Gânditorul de la Hamangia, pe care autorul l-a reprezentat în poziţia omului sprijinit cu coatele pe genunchi şi cu capul în pumni, privind înainte, spre orizont, unde spera să găsească răspuns la întrebările pe care presupunem că omul şi le-a pus din vremuri ancestrale”, a spus acesta. Criticul de artă a adăugat că fiecare dintre lucrări nu este altceva decât o încercare a artistului de a se exprima pe sine, fiecare tablou, fiecare obiect fiind un moment al devenirii, al unui răspuns, al pasului pe care îl face artistul, dăruind din ceea ce gândeşte, din ceea ce are frumos, celor de alături.

Artistul plastic Ion Bobeică a spus că se aştepta să vadă la Caransebeş altceva, nu ceramica modernă cu care s-a întâlnit. „Mă gândeam că ceramiştii moderni nu mai merg pe latura uzualului, ci fac opera în sine, şi am văzut multe astfel de expoziţii. Mă gândeam că la Caransebeş voi vedea lucrări de ceramică ce mă vor satisface din punct de vedere estetic, dar nu al funcţionalităţii, al uzualului. Nu ştiu ce este cu acele turle de biserici, dar ele sunt foarte frumoase, îmi place ideea şi dau bine în acest context şi în această clădire”, a spus Ion Bobeică.

Ioana Mihăescu a făcut un scurt istoric al acestei manifestări, ideea plecând de la Ilenei Dragomirescu, care i-a spus că o prietenă, Ioana Stepanov, care doreşte să doneze unui muzeu colecţia ei. Pentru că s-a hotărât să-i găsească acesteia o „casă” în Caraş-Severin, a vorbit prima oară cu directorul muzeului din Reşiţa, Dumitru Ţeicu. „Domnia-sa a fost foarte încântat să o găzduiască, însă, din nefericire, ca urmare a unei probleme de sănătate, nu am găsit un alt om cu care să stabilesc o relaţie de colaborare administrativă, şi atunci l-am sunat pe Adrian Ardeţ şi l-am întrebat dacă e de acord ca muzeul caransebeşean să preia această colecţie. Dânsul a fost imediat de acord să se implice în acest demers. Atunci, am stabilit împreună cu Ileana Dragomirescu ca acest act să nu fie doar unul administrativ, ci am vrut să punctăm momentul organizând acest eveniment”.

Manifestarea a fost organizată de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

Cosmin VLAD

Cu ocazia Zilei Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, care se va sărbători luni, 13 noiembrie, de la ora 12 va fi vernisată o interesantă expoziţie de păpuşi, care reprezintă un adevărat patrimoniu. Ele fac parte din colecţia Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova, fiind una itinerantă.

„Mari muzee din România au prezentat această expoziţie din 2015 şi până acum. Sunt 80 de păpuşi din porţelan, de o frumuseţe rară, care reprezintă îmbrăcămintea secolului al XIX-lea, dar şi moda acelor timpuri, şi marile personalităţi care au trăit în acea perioadă. Ea va putea fi vizitată începând de marţi, până în luna martie a anului viitor”, a spus Adrian Ardeţ, directorul muzeului caransebeşean.

Cu acelaşi prilej, după-amiază, de la ora 18, va avea loc un concert al Ansamblului „Zestrea Gugulanilor”, partener al muzeului.

Cosmin VLAD

Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș va găzdui săptămâna aceasta vernisajul expoziției  itinerante „Evoluţia armamentului din preistorie până în zilele noastre”. Cei interesați vor avea ocazia să admire obiecte de valoare, care fac parte din cea mai importantă colecție privată de arme din Europa de Est, unele dintre ele vechi de mii de ani.

Expoziția cuprinde arme albe (topoare, vârfuri de săgeți, de lance, de suliță, baltage, buzdugane, pumnale, săbii), dar obiecte de harnașament (zăbale, catarame, chingi, scări de șa). Prin urmare, de la topoare cu o vechime milenară până la baionete militare de secol XX, vizitatorul va avea în faţă o istorie vie, neîntreruptă a ingeniozităţii umane pe tărâmul armamentului.

Obiectele expuse fac parte din colecția personală a colecționarului moldovean Petru Costin, fondator al Muzeului Serviciului Vamal și membru fondator al Clubului colecţionarilor din Republica Moldova.

Evenimentul va avea loc vineri, 22 septembrie, începând cu ora 12:00 la sediul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, intrarea fiind liberă.

Vernisajul este organizat în colaborare cu Consiliul Județean Caraș-Severin, Serviciul Vamal al Republicii Moldova și Ministerul Apărării Naționale.

foto: adevarul.ro

Karina TINCUL

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ministerului Culturii şi Comunicării din Franţa, și al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, organizează sâmbătă, 21 mai, între orele 18 și 05, Noaptea Europeană a Muzeelor, eveniment ajuns la cea de-a XII-a ediţie. Această manifestare culturală de mare amploare se desfăşoară atât la nivel naţional, cât şi internaţional, la eveniment înscriindu-se muzee din ţară şi străinătate.

Anul acesta, sub egida Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, se va realiza un circuit expozițional care cuprinde un număr de trei expoziții: Casa pădurarului de la Marga, expoziția itinerantă Eros și sexualitate în Dacia Romană, și expoziția Generalul Ioan Dragalina.

Eros și sexualitate în Dacia Romană are o tematică exotică, înfățișând publicului piese deosebite descoperite în Dacia Romană. Mai mult, scopul acesteia este acela de a arăta tendințele sculpturale în perioada romană și de a înfățișa publicului natura umană a zeităților din panteonul greco-roman, dar în același timp și reprezentarea idealului uman suprem, prin expresia nudității divine.

Expoziția Generalul Ioan Dragalina va prezenta publicului documente și obiecte personale ale Eroului de la Jiu, născut în Caransebeș, care a luptat pentru unitatea națională a tuturor românilor.

Atmosfera va fi completată cu muzică de toate genurile şi de tradiţionalii Mici de Deva. Intrarea este liberă.

Cosmin VLAD

În perioada 9-12 martie, în oraşul-staţiune de pe Valea Cernei se va desășura ediţia cu numărul 42 a Simpozionului Internaţional de Arheologie şi Istorie „In Memoriam Constantini Daicoviciu”, manifestare organizată de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

„Este pentru noi o onoare ca anul acesta să avem aproximativ 100 de participanţi la acţiunea pe care o organizăm. Am reuşit, până acum, să atragem atenţia asupra acestui mare eveniment şi, fără falsă modestie, putem spune că simpozionul este cel mai important eveniment ştiinţific din partea de vest a României.

Aceasta se datorează faptului că, an de an, la acest simpozion au participat delegaţii din străinătate, iar noi am reuşit să ne ridicăm la nivelul cerinţelor în plan internaţional.

 Anul acesta, manifestarea are loc în staţiunea de pe Valea Cernei, Primăria Băile Herculane fiind partenerul nostru. Motivul pentru care am ales acest oraş este dat de faptul că, anul trecut, am avut şansa ca, după mai bine de 250 de ani, să descoperim primele bazine romane, primii care au făcut aceste descoperiri fiind austriecii. După ce s-a construit actualul centru al staţiunii, nu s-au mai făcut cercetări, chiar dacă acolo s-au executat lucrări de canalizare.

Prin urmare, suntem datori, atât cetăţenilor, cât şi instituţiilor publice, să atragem atenţia asupra acestor descoperiri și să le popularizăm”, a spus Adrian Ardeţ, directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiu.

Tema din acest an a simpozionului este „Viaţa după naştere, Război, Căsătorie”, principalul scop al evenimentului fiind surprinderea celor mai importante momente legate de aceste trei mari evenimente din viaţa oamenilor. În primele zile, comunicările  sunt structurate pe trei secţiuni – Arheologie, Studii clasice şi Istorie –, urmând ca în 12 martie să aibă loc o excursie tematică la Cazanele Dunării.

La ediţia din acest sunt 102 participanţi, dintre care 26 la sută invitaţi din afara ţării: 11 din Serbia, câte patru din Croaţia şi Polonia, două persoane sunt din Bulgaria, iar două din Franţa.

Noutatea din acest an este conferită de prezența unei participante din Grecia și a unui invitat de la Institutul de Studii Balcanice din cadrul Regiunii Autonome Kosovo, a declarat purtătorul de cuvânt al muzeului caransebeșean, Cristina Moisă, în cadrul unei conferințe de presă susținute luni, 7 martie.

Cosmin VLAD

Începând de vineri și până pe 1 Martie, muzeul din Caransebeș va găzdui unul dintre cele mai așteptate târguri ale anului, cel al mărțișorului. Tarabele vor fi pline de coșari, trifoi cu patru foi și tot felul de ornamente și bijuterii pentru toate buzunarele.

Târgul Mărțișorului de la Caransebeș a devenit în timp o adevărată tradiție. Anul acesta gugulanii sărbătoresc cea de-a VI-a ediție.

Vedetele târgului vor fi creațiile handmade, susțin organizatorii

„În cadrul acestei acțiuni accentul cade pe obiectul handmade și pe inovație, încurajând creativitatea în sfera artistică și meșteșugul capabil să fie reînnoit cu noi particularități care să comunice prin expresivitate, imaginație, simț al umorului semnificațiile mai vechi sau mai noi ale mărțișorului. Vor fi expuse spre vânzare mărţişoare tradiţionale, gablonţuri, cadouri deosebite, felicitări şi aranjamente florale”.

Mărţişorul – micul obiect-bijuterie prins într-un şnur alb-roşu – este un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii, odată cu venirea primăverii, dar şi al speranţei, fiind dăruit celor dragi pentru a le aduce noroc şi belşug.

Manifestarea, dedicată publicului larg, va avea loc în incinta muzeului din Caransebeș între orele 10:00 – 18:00. Intrarea este liberă.

Alexandra JURCA

Persoanele interesate să cunoască munca arheologilor, de la săpături până la punerea în valoare a pieselor descoperite, o pot face astăzi la Caransebeș. Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş organizează, începând cu ora 10.00, Ziua porţilor deschise la şantierul arheologic Tibiscum – Jupa. 

Între orele 10.30 – 13.00, instituţia cărăşană de cultură va realiza ghidajul în cadrul sitului arheologic (oraşul roman Tibiscum, castrul roman precum şi săpăturile efectuate în anul 2013).

Publicul va fi delectat printr-un spectacol de dansuri populare (orele 13.00 – 14.00), ce va fi susținut de ansamblul folcloric Zestrea Gugulanilor, avându-l coregraf pe Simion Dragalina. Scopul manifestării este acela de a atrage un număr cât mai mare de turiști dornici să viziteze situl arheologic Tibiscum – Jupa şi de a capta atenția opiniei publice pentru pentru o mai bună valorificare istorică şi turistică a acestuia, se precizează într-un comunicat de presă al Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş.

Ziua porţilor deschise la şantierul arheologic Tibiscum – Jupa este organizată cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi a Universităţii de Vest din Timişoara.

Karina TINCUL