Muzeul Banatului Montan din Reșița are o nouă conducere. Funcția de director, rămasă vacantă după decesul profesorului Dumitru Țeicu, va fi ocupată de Flavius Bozu, cel care ocupa până acum funcția de director al Casei de Cultură a Studenților din Reșița.

Bozu a fost numit director interimar la muzeul reșițean și are sarcina de a organiza concursul pentru ocuparea funcției în următoarele trei luni de zile. Acesta a precizat încă de pe acum că are intenția de a participa la concurs și de a-și pune în practică planul managerial.

„Este momentul pentru o nouă viziune la Muzeul Banatului Montan din Reșița”, a declarat Flavius Bozu, pentru Reper 24.

„Trecând peste partea administrativă care mi-a fost încredințată, viziunea mea constă în readucerea muzeului, nu neapărat pe linia de plutire, ci să ajungă iarăși să își îndeplinească cele patru funcții principale ale oricărui muzeu: cercetare, conservare, evidență și partea de școală.

Partea de cercetare s-a desfășurat cu brio până acum. La partea de școală iarăși și-a făcut treaba muzeul, iar în ultima vreme profesorii au înțeles că muzeul este o unealtă spre a-i ajuta pe copii să înțeleagă mai bine istoria noastră locală. Iar în ceea ce privește celelalte două aspecte, aici intervine viziunea mea și intenția mea de a valorifica mai mult decât până acum partea de patrimoniu și ce înseamnă istoricul local, prin expoziții, în principal o expoziție permanentă, pentru că muzeul de ani buni de zile nu a mai are o asemenea expoziție, dar și expoziții temporare, expoziții itinerante cu care să mergem prin țară, să aducem expoziții care să atragă mai mulți vizitatori”, a mai adăugat Flavius Bozu.

Muzeul Banatului Montan din Reșița a fost condus timp de 28 de ani de către Dumitru Țeicu, cel care și-a legat numele de istoria medievală a Banatului, în special de arheologia locurilor sacre, conducând săpături în cele mai importante situri ale Banatului de munte.

Karina TINCUL

Cu toate că Banatul Montan abundă în tradiții carnavelești străbune, respectate cu o sfințenie aparte în anumite locuri, puțini au fost cei care au reușit să penetreze lumea feerică a carnavalului bănățean pentru a aduna o documentare serioasă în acest sens.

Cu un tablou bibliografic sărac în ceea ce privește tema practicilor carnavelești, volumul lansat joi de Adela Lungu-Schindler este, poate, cea mai amplă lucrare de acest fel din ultimii ani.

Practici carnavelești de Lăsatul Secului completează documentele oficiale sărace, care de altfel pot fi numărate pe degetele de la o mână, care vorbesc despre tradițiile sacre ale carnavalelor din „creierii” Banatului de munte.

„În ciuda aparențelor, tema este destul de dificilă, în primul rând pentru că cei care s-au ocupat de această temă sunt destul de puțini și pot fi numărați pe degetele de la o singură mână. Această carte vine să completeze un tablou bibliografic sărac. Dificultatea acestei teme rezidă în faptul că avem foarte puțină informație documentară, dacă nu aproape deloc. Cartea colegei vine să creioneze tabloul unor manifestări ritualice care au loc primăvara, fiind subliniat faptul că acestea sunt legate de ideea timpului circular specific societăților arhaice, tradiționale și țărănești. Cartea vine să acopere un gol bibliografic, este o carte bine documentată, care nu se poate scrie peste noapte pentru că, pe lângă documentația bibliografică, aceste lucruri trebuie văzute la fața locului”, a explicat Mircea Taban, cercetător științific la Muzeul Banatului Montan din Reșița.

Autoarea Adela Lungu-Schindler susține că documentarea cărții a început în anul 1999, de la lucrarea sa de dizertație, și cuprinde mai bine de 16 ani de date adunate din teren.

„Din 1999 am început să lucrez la o lucrare de masterat, o dizertație, pe tema Practici Carnavelești de Lăsatul Secului, o analiză de caz, iar lucrarea aceea s-a transformat cu timpul într-o carte. Ea adună experiența de pe teren din ultimii 16 ani. Carnavalurile populare sunt un fenomen interesant și am descoperit lucruri mult mai complexe decât îmi imaginam la început. Sunt niște tradiții specifice Banatului Montan. Carnavaluri se țin peste tot în România, dar cele de Lăsatul Secului, înainte de postul Paștelui, sunt întâlnite doar la noi”, explică autoarea.

Alexandra JURCA