La Anina sunt în plină derulare lucrările de restaurare și punere în valoare a fostei mine din oraș și transformarea acesteia într-un muzeu al mineritului, care să pună în valoare istoria industrială a localității înființate în urmă cu peste 200 de ani de coloniștii austrieci. La finalizarea lucrărilor, Anina va avea un monument unic în zonă, unde viitorii vizitatori vor putea admira printre altele o mașină de extracție cu aburi, similară cu unul din motoarele de pe Titanic.

Proiectul „Restaurarea, conservarea, reabilitarea și punerea în valoare a monumentului de clasă A «Ansamblul puțului I», Anina” este practic cel mai ambițios proiect al primarului Gheorghe Românu și face parte din strategia de dezvoltare a orașului și atragerea de turiști în zonă. Primii pași pentru realizarea obiectivului au fost făcuți deja în urmă cu peste 5 ani, atunci când administrația locală din Anina achiziționa ruinele fostei mine, precum și fosta mașină de extracție cu abur, una din cele mai vechi și valoroase fragmente de istorie ale locului.

Proiectul este finanțat pe fonduri europene, pe axa prioritară 5 – „Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, iar lucrările efective au început în toamna anului trecut, cu curățarea perimetrului. Nu mai puțin de 400 de camioane de moloz și resturi vegetale au fost extrase din zonă în ultimele luni, iar în prezent s-a început munca la clădirile fostei mine.

„Lucrările au avansat deja mult. S-a curățat tot ce a fost acolo, iar acum s-au apucat să reabiliteze clădirile, zidurile. Eu sunt mulțumit de s-a făcut până acum, este o firmă foarte serioasă, iar dacă lucrările vor continua în același ritm, proiectul va fi finalizat înainte de termenul limită”, a explicat pentru Reper 24, primarul Gheorghe Românu.

Lucrările sunt derulate de o firmă din Baia Mare, ai cărei reprezentanți speră să finalizeze proiectul în aproximativ un an și jumătate, cu câteva luni înainte de termenul final, sfârșitul anului 2022.

„Vrem să dăm viață Muzeului minier Anina. Am început lucrările prin 15 noiembrie, iar acum suntem la faza de reconstruire. Fiind un monument de clasa A, totul trebuie făcut cu foarte mare atenție, nu îți permite să faci o muncă brută. Trebuie să urmăm anumiți pași și de altfel, tot la două săptămâni avem vizite din partea dirigintelui, vin și cei de la ADR în control.

Investiția este împărțită pe mai multe obiective, dar principalele sunt casa de extracție, turnul și sala motoarelor, cu anumite corpuri. Evident totul trebuie să păstreze forma inițială”, a explicat șeful de șantier, ing. Ioan Cușner.

Proiectul este unul de amploare și mai cuprinde pe lângă restaurarea clădirilor și împrejmuirea obiectivului, montarea unui lift interior și amenajarea de locuri de parcare pentru viitorii vizitatori.

Karina TINCUL

Turiștii care ajung la Anina după o plimbare pe Semmeringul Bănățean, dar și localnicii, au de acum înainte un obiectiv inedit de vizitat în fostul oraș minier. În așteptarea realizării Muzeului Mineritului, un proiect în care vor fi investiți peste 3 milioane de euro și la care lucrările sunt preconizate să înceapă înainte de finalul acestui an, un loc care merită și trebuie văzut de cei care ajung la Anina este Centrul Cultural Muzeistic, inaugurat astăzi de primarul Gheorghe Românu și situat în sediul fostei Primării din oraș. Un muzeu care merită vizitat nu doar de turiști, ci și de locuitorii din Anina, care pot retrăi astfel o pagină din istoria bogată a orașului ale cărui baze s-au pus în urmă cu câteva sute de ani, atunci când au sosit în zonă  primele familii de coloniști austrieci.

Locația noului muzeu nu a fost aleasă întâmplător, clădirea făcând parte din patrimoniul cultural național al orașului Anina. Imobilul a fost în trecut, până în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, locuința directorilor de la puțul de exploatare a cărbunelui aflat pe locul unde este construită actualmente Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din oraș. Unul dintre directori a fost asasinat chiar în curtea actualului muzeu, în aprilie 1927, cu propriile arme de vânătoare, a povestit la momentul inaugurării, primarul Gheorghe Românu:

„În urmă cu trei ani am gândit un obiectiv mult mai măreț, acela de a transforma incinta puțului unu într-un monument al mineritului. Au trecut trei ani și de abia acum am reușit să scăpăm de birocrație și să intrăm în ultima sută de metri, să aflăm constructorul. De ce aveam nevoie de acest centru muzeistic? Pentru că sunt o mulțime de turiști care vin în oraș și până la construcția acelui monument al mineritului care va mai dura, acei turiști trebuie să aibă ceva de vizitat, mai ales ceva legat de istoria orașului care să cuprindă atât partea socială, cât și partea culturală. Anul trecut am reabilitat clădirea, monument istoric cultural și în ultimele șase luni am adunat tot felul de obiecte din care să rezulte viața socială a minierului venit acum 200 de ani pe tărâmurile acestei localități”.

O contribuție decisivă la realizarea muzeului de la Anina au avut-o Cristian Mosoroceanu și Adrian Drăgilă, doi colecționari pasionați care au pus la dispoziția autorităților locale o bună parte a exponatelor ce pot fi admirate aici. S-a încercat practic realizare unei legături între trecut și prezent, în camerele muzeului putând fi admirate de la exponate care amintesc de osemintele găsite în peștera cu oase, vechi de 40.000 de ani, la piese din perioada de glorie a exploatării miniere sau din perioada dictaturii comuniste.

„Am încercat, mai ales pentru generațiile tinere care nu au prins nici vremea comunismului și nu știu prea multe despre trecutul orașului, să salvăm câteva exponate, unele de mare valoare, altele unicat, altele din viața de zi cu zi. Am încercat cât de cât să diversificăm tematica acestui centru, trecând de la viața cotidiană de acasă, adică interioare de locuințe la meseriile pe care le aveau locuitorii din Anina în trecut, mineritul, uzinele siderurgice și produsele de acolo. Bineînțeles nu lipsește nici macheta căii ferate Anina-Oravița, care tot datorită cărbunelui de Anina a fost construită, și o valoroasă colecție de minerale și roci cu flori și faună și bineînțeles să nu îi uităm pe Ion și pe Vasile, cei care au pus Anina din nou pe harta zonelor de vizitat. Pentru mine cel puțin, sunt interesante piesele care se referă la anumite evenimente de mare importanță în viața orașului, cum au fost centenarele care s-au sărbătorit, diferitele jubilee, sfințirile drapelelor la siderurgiști, bastoanele de miner, de steiger și obersteiger”, a explicat colecționarul Cristian Mosoroceanu.

Inaugurarea muzeului s-a făcut într-un cadru restrâns, pentru a respecta măsurile de prevenire și combatere a răspândirii coronavirsului, despre importanța obiectivului muzeistic vorbind Doru Dinu Glăvan, președintele Uniunii Ziariștilor din România, care după cum mărturisea cunoaște și s-a îndrăgostit de Anina încă de acum 62 de ani:

„Zona este una excepțională, pentru turism în primul rând. L-am cunoscut pe domnul primar Românu încă din perioada primului mandat. Sper ca acest moment, inaugurarea acestui spațiu muzeistic și cultural să însemne într-adevăr un reviriment pentru oraș. Trăim momente grele la nivel mondial, dar cred că până la urmă omul sfințește locul. Cred în domnul Românu, îi cunosc planurile de dezvoltare a turismului și sper să se împlinească. Aveți o adevărată bogăție aici, sper să reușiți să faceți din Anina un punct turistic extraordinar”.

Inaugurarea muzeului a fost urmată de prezentarea cărții „Neajunsurile firii sau viziunea dogmatico-morală asupra păcatului”, semnată de preotul Alin Muntean, care anterior a ținut o slujbă de binecuvântare a noului obiectiv turistic, alături de preoții Horia Mailat și Martin Jäger.

Centrul Cultural Muzeistic va putea fi vizitat începând de săptămâna viitoare, în fiecare zi, de luni până duminică, între orele 10:00 și 16:00. Prețul unui bilet este de 10 lei pentru adulți și de 5 lei pentru copii.

Karina TINCUL

Primarul orașului Anina, Gheorghe Românu, vrea să atragă fonduri suplimentare pentru Muzeul Mineritului, proiect pentru care a obținut deja o finanțare de peste 4 milioane de euro, bani proveniți din fonduri europene. Muzeul, care va recrea practic o mină așa cum era ea în anii 1800, reprezintă un punct important în strategia de dezvoltare a orașului Anina, fiind un obiectiv unic în România.

Peste doi ani zile a muncit echipa de la Anina pentru a pune la punct toate detaliile și documentele cerute înainte de semnarea contractului de finanțare cu ADR Vest. Alți doi ani de birocrație și acte au trecut înainte ca lucrările de realizare a minei să poată fi scoase la licitație.

„Am primit avizul de la POR că totul este ok și putem să scoatem la licitație constructorul. Asta după 24 de luni de acte. Ce să spun, a fost o adevărată nebunie. După ce am făcut proiectul de fezabilitate, pe baza căruia am câștigat cei 4.200.000 de euro pentru Muzeul Mineritului în aer liber, a trebuit să licităm pentru proiectul tehnic. La acest proiect tehnic, bineînțeles că trebuia să participe doar firme abilitate din punct de vedere cultural, pentru că monumentele sunt monumente istorice de tip clasa A.

A fost greu pentru că pe de o parte în România nu există decât un expert în domeniul construcțiilor metalice, iar turnul puțului ce trebuie reabilitat și din punct de vedere metalic, și pe de altă parte pentru că s-a tot schimbat legislația în construcții. Practic, în mai 2017 am semnat contractul de finanțare și de abia în mai anul acesta am terminat cu partea scrisă. Ce pot să spun, un metru cub de acte”, a explicat primarul Gheorghe Românu.

Conform edilului, lucrările la Muzeul Mineritului, odată ce va fi finalizată licitația pentru găsirea unui constructor, vor dura peste un an de zile, având în vedere că trebuie reabilitate în jur de opt clădiri, precum și turnul puțului și liftul din puț. Iar planurile administrației locale pentru obiectivul prin care se dorește atragerea de turiști la Anina, nu se opresc aici.

„Am găsit un proiectant pe linie minieră care să ne prelungească liftul încă 50 de metri în subteran, cu ieșire pe strada Oltului. Nu am reușit să prind în proiectul inițial treaba asta pentru că nu am avut proprietatea celor 50 de metri, plus 100 cât este galeria de ocol de jos de la bază. Culmea că aceste lucrări miniere nu au în legislația noastră cărți funciare de proprietate. Și atunci, ca să putem deveni proprietari am inițiat o documentație vizată de INSEMEX Petroșani, acel institut care este pe securitate minieră și cu avizul lor putem să mergem mai departe la ANRM și mai apoi să putem să accesăm fonduri pentru proiect. Sumele nu sunt mari, lucrările miniere subterane de care noi vrem să ne legăm sunt lucrări stabile, betonate”, a mai explicat Gheorghe Românu.

Proiectul „Restaurarea, conservarea, reabilitarea și punerea în valoare a monumentului de clasa A Ansamblul Puțului I Anina” a fost primul proiect din Caraș-Severin care a primit finanțare pe noul Program Operațional Regional 2014-2020.

Karina TINCUL