13 zimbri din Germania au fost aduși săptămâna aceasta la Măgura Zimbrilor din Armeniș. Coordonatorii proiectului de repopulare cu zimbri a zonei Munților Țarcu, Rewilding Europe și WWF România, susțin că fiecare animal  este valoros din punct de vedere genetic și este ales cu multă atenție de specialiști pentru a fi translocat și eliberat în acest habitat optim, Situl Natura 2000 Munții Țarcu.

„Cunoaștem arborele genealogic al fiecărui zimbru care este transportat. Spre exemplu, zimbrii care au ajuns acum provin din 9 rezervații și au petrecut aproape un an împreună pentru a forma grupuri sociale non-habituate cu prezența oamenilor în două rezervații: 10 exemplare în rezervația Springe și 3 în rezervația Donaumoos. Lucrăm cu peste 16 centre de reproduce și rezervații din Europa și ne consultăm cu numeroși specialiști pentru a identifica exemplarele de zimbru potrivite pentru a se alătura grupurilor aflate deja în libertate”, precizează Alexandra Sallay-Moșoi, manager tehnic în proiectul LIFE Re-Bison, WWF Romania.

Conform  coordonatorilor proiectului, obiectivul acestuia este de a crea o populație viabilă care se reproduce în sălbăticie și sprijină biodiversitatea zonei, dar reprezintă și o valoare culturală, un simbol care a permis oamenilor din comunități să redescopere frumusețea naturii care îi înconjoară, și să își dezvolte activități antreprenoriale bazate pe experiențe în natură.

Rangerii proiectului LIFE RE-Bison monitorizează cu atenție comportamentul zimbrilor pe o perioada de 21 de zile de carantină, timp în care noii-veniți se află într-un țarc de aclimatizare. Exemplarele sunt apoi eliberate în sălbăticie unde vor explora un teritoriu nou, bogat în păduri și pajiști.

„Aceste erbivore uriașe influențează în bine viața a peste 596 de specii de animale și 200 de specii de plante, deci conservarea pe termen lung a speciei zimbru este esențială pentru întregul ecosistem. De aceea este importantă fiecare decizie cu privire la realizarea unei populații viabile din punct de vedere genetic”, se arată într-un comunicat de presă transmis de WWF România.

Următorul transport va avea loc la finalul lunii mai și va conține 6 zimbri care provin din rezervația Avesta, Suedia. Toți zimbrii aduși de peste hotare se vor alătura celei mai mari populații de zimbri liberi din România, care acum este între 65 și 70 de exemplare.

Transporturile zimbrilor sunt posibile cu sprijinul Ministerului Mediului, Regiei Națională a Pădurilor – Romsilva, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, Serviciul Teritorial Caraș-Severin, Gărzii Forestiere Județene Caraș-Severin, Direcției Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Reșița, Primăriei comunei Armeniș și Ocolului Silvic Teregova.

Karina TINCUL

Județul Caraș-Severin găzduiește cea mai mare populația de zimbri în libertate din România. Iar populația de zimbri din Munții Țarcu, din vecinătatea comunei Armeniș, este în continuă creștere. Alți opt zimbri au ajuns săptămâna aceasta în zona de resălbăticire din Măgura Zimbrilor și peste câteva luni de acomodare se vor alătura celor peste 57 exemplare libere din Carpații Meridionali.

Inițiativa de repopulare cu zimbri a Rewilding Europe și WWF-România a ajuns la un număr record pentru România, care de 200 de ani nu a mai avut o asemenea populație numeroasă de zimbri în sălbăticie.

Cele 6 femele și 2 masculi de zimbru și-au început lungul drum către sălbăticie din 6 rezervații din Germania și Elveția (Wisentgehege Springe, Wisentgehege Donaumoos, Wildpark Bruderhaus, Nationalpark Kellerwald-Edersee, Nationalparkverwaltung Bayerischer Wald, Wisentgehege Hardehausen). Grupul de femele a fost găzduit de rezervația Springe timp de mai multe luni pentru a forma o turmă compactă și astfel a le mări șansele de adaptare într-un mediu nou. O echipă internațională de filmare a acompaniat transportul și va realiza un documentar despre cel mai mare mamifer terestru din Europa, informează reprezentanții WWF-România.

„Pregătirile pentru transport necesită multă atenție. De la selecția exemplarelor pentru a avea diversitate genetică, până la montarea colarelor și îmbarcarea lor, suntem cu totul focusați pe binele zimbrilor, pe șansa lor de a trăi în libertate”, mărturisește Florin Hălăștăuan, coordonatorul rangerilor.

Zimbrii sunt încă în perioada de năpârlire, dar în curând vor avea blana bogată și lucioasă. După perioada de aclimatizare, în care sunt atent monitorizați de rangeri și medicul veterinar, urmează eliberarea în zona de resălbăticire care le dă șansa să descopere un teritoriu nou și mozaicat, plin de păduri și pajiști. Porțile către sălbăticie se vor deschide peste câteva luni, iar zimbrii se vor alătura exemplarelor experimentate care se feresc de oameni.

Rangerii îi vor monitoriza prin semnalele GPS emise de colare, camere ascunse și mii de ore în teren pe urmele lor. Datele colectate sunt esențiale pentru a înțelege comportamentul și impactul lor asupra mediului, mai arată cei de la WWF-România.

foto&video: WWW-România

Karina TINCUL

Cea mai mare populație de zimbri liberi din România este în creștere, anunță reprezentanții WWF-România, după ce doi pui de zimbru au fost zăriți de rangerii proiectului LIFE Bison în turele de monitorizare din Munții Țarcu.

Conform celor de la WWF-România, în zona cunoscută sub numele de Măgura Zimbrilor, în vecinătatea comunei Armeniș, sunt acum peste 57 de zimbri liberi, dintre care cel puțin 12 născuți în sălbăticie. Puii fac parte din cel mai numeros grup văzut în sălbăticie, în România, de mai bine de 200 de ani, 24 de indivizi.

„Anul trecut s-au născut cel puțin 8 viței. Este cel mai mare număr văzut în Măgura Zimbrilor și sperăm că anul acesta vor fi și mai mulți care supraviețuiesc pentru a deveni adulți puternici” , precizează Daniel Hurduzeu, ranger în Măgura Zimbrilor, Armeniș.

La naștere, zimbrii cântăresc între 24-27 kg și se bucură de protecția și experiența uriașilor care pot ajunge până la 920 kg și măsura doi metri lungime. Puii se nasc de obicei vara și au suficient timp pentru a se acomoda mediului și să fie destul de puternici pentru a trece cu bine iarna, dar există excepții în care femelele dau naștere și iarna. Sarcina este de aproximativ nouă luni. Aceștia au blană roșiatică la naștere, dar după câteva luni, blana începe să se schimbe într-o nuanță ciocolatie și încep să năpârlească așa cum fac adulții. Culoarea și densitatea blănii de zimbru variază în funcție de anotimp.

„Nașterile în sălbăticie sunt un indicator important pentru proiectul de resălbăticire care ne spune că zimbrii s-au adaptat și prosperă în Carpații Meridionali, un mare succes pentru conservarea acestei specii vulnerabile și pentru biodiversitatea zonei”, precizează Marina Drugă, Manager proiect LIFE-Bison, WWF-România.

Odată răspândit în întreaga Europă, zimbrul european a fost dus la dispariție la începutul secolului al XX-lea prin vânătoare excesivă și pierderea habitatului. Începând cu anul 2014, programul de reintroducere a zimbrilor, în curs de desfășurare de către Rewilding Europe și WWF România, este cea mai mare încercare de acest gen din Carpații Meridionali.

Primele două transporturi au avut loc în 2014 și 2015 în Munții Țarcu, în vecinătatea comunei Armeniș. Transporturile s-au repetat apoi în fiecare an în cadrul proiectului LIFE Re-Bison finanțat de Comisia Europeană. În 2018 au fost eliberați încă 23 de zimbri în sălbăticie, iar anul trecut 11 exemplare. Obiectivul general al proiectului LIFE Bison este stabilirea unei populații sălbatice de zimbri viabilă din punct de vedere demografic și genetic în Carpații Meridionali.

foto: Cătălin Josan/WWF-România

Karina TINCUL

„Situl Natura 2000 Țarcu Muntele Mic cuprinde păduri care în acte figurează a fi virgine. În aceste locuri în fiecare zi chiar și în această perioadă de carantină se scot zeci de camioane cu lemn. Se distrug versanți și cursuri de râu prin apariția a zeci de drumuri forestiere noi a căror realizare nu respecta normele legilor silvice. Râul Hideg și Olteana e compromis și traseul virgin al acestora nu mai exista. De pe valea Oltenei virgină până luna trecută, s-au scos recent sute de trunchiuri”, atrage atenția omul de afaceri Romeo Dunca, într-un nou mesaj adresat ministrului Mediului, Costel Alexe, pe care îl invită la un zbor de recunoaștere punctual în cele peste 26 de exploatări din Situl Natura 2000 Țarcu Muntele Mic, alături de reprezentanți ai Gărzii Forestiere, ai Direcției Silvice, ai unui ONG și ai presei.

Candidatul liberalilor la Consiliul Județean Caraș-Severin îi cere ministrului Alexe să accepte realizarea unui evaluări comune, cu fotografii și coordonate GPS, iar specialiștii să răspundă la întrebările legate de volumele și legalitatea extragerii de material lemnos din respectivele locuri.

„Mai departe găsiți soluții să interziceți exportul extracomunitar de buștean împreună cu cel de scândură și alte materii prime din lemn favorizând exportul de produs finit cu valoare adăugată mai mare. Dacă din considerente restrictive nu se poate realiza oprirea de la export și a materiei prime care ajunge în UE măcar găsiți o formă de a o contingenta. Pentru că e bine știut că există nenumărate situații când materia primă pleacă de la noi în Europa de unde, după ce se schimbă facturile adăugându-se alte valori mai mari ea pleacă spre Asia de preferință, încărcate de vapoare ce o așteaptă în Olanda sau Germania. Faceți acest lucru și lucrurile se vor îndrepta urgent. Iar oamenii simplii vor continua să creadă că a venit la putere un partid care dorește și schimbă în bine soarta lor. Și Victor Ponta va putea continua să facă bășcălie fără să-l mai bage nimeni în seamă. Și o să câștigați și respectul meu și a multor alții ca mine … Și va fi bine pentru țară….”, îi mai transmite Romeo Dunca, ministrului Costel Alexe.

Pe de altă parte, Dunca susține că transmite public aceste mesaje către ministrul Mediului, nu pentru a se face cunoscut, ci pentru simplul fapt că mesajele transmise anterior, în privat, au fost ignorate.

Citește și Romeo Dunca: „Amploarea pe care au luat-o exploatările în situri Natura 2000 întrece orice bun simț”!

Karina TINCUL

Salvamontiștii cărășeni din cadrul Serviciului Salvamont al Direcției de Drumuri Județene au acționat pentru salvarea a doi turiști din Cehia care s-au pierdut în Munții Țarcu.

Rătăciți la peste 2.100 de metri, pe Vârful Bloju, cei doi turiști fuseseră inițial în camping la Poiana Mărului, împreună cu un grup de prieteni, după care s-au aventurat cu bicicletele pe un traseu anevoios.

Tinerii, un băiat și o fată, au pierdut poteca pe care se deplasau speriindu-se de câinii de la o stână aflată în drumul lor. Aceștia nu s-au mai întors pe traseul cunoscut și la scurt timp s-au rătăcit. Salvamontiștii de pe Muntele Mic au fost solicitați să intervină, miercuri,în jurul orei 21:00, prin Serviciul 112. Echipa de salvare a plecat în căutare turiștilor cehi cu 2 ATV-uri, reușind să-i localizeze cu ajutorul coordonatelor GPS oferite de aceștia.

Intervenția a fost una contracronometru pentru că cei doi tineri rătăciți erau îmbrăcați doar cu un echipament subțire de ciclism, iar temperaturile din timpul nopții au coborât aproape de 6 grade Celsius, riscând să intre în hipotermie. Salvatorii montani au ajuns însă la timp. Le-au adus haine groase, apă și mâncare, ajutându-i să ajungă în siguranță la corturile din Poiana Mărului.
Elena FRANȚ

Un nou transport de zimbri a sosit ieri în Munții Țarcu. Grupul de zimbri nou-sosiți, care cuprinde cinci femele și doi masculi, a călătorit aproximativ 1500 kilometri de la rezervația Wisentgehege din orașul nemțesc Springe. Înainte de translocarea lor, animalele au petrecut șase luni împreună în rezervație, permițându-le să formeze legături care să contribuie la aclimatizarea în noua lor casă.

„Prin acest transport am făcut un nou pas în crearea unei populații viabile din punct de vedere genetic în Carpați, aducând cel mai mare mamifer terestru European înapoi în habitatul de care aparține“, spune managerul de proiect al echipei LIFE Bison, Marina Druga.

Chiar dacă a fost o călătorie lungă, toți zimbrii au fost catalogați ca fiind sănătoși la sosire, de către medicul veterinar.
„Primul mascul Curt II a fost cam reticent și, după două ore de încercări timide de a ieși din camion, managerul de proiect a decis tranchilizarea și mutarea lui în țarc pentru a nu prelungi stresul asupra lui și celorlalte exemplare. Ceilalți șase zimbri au ieșit rapid și l-au așteptat pe Curt II să își revină, după care au păscut în liniște și s-au aventurat să își exploreze noua casă”, povestesc reprezentanții WWF România, care au inițiat acest proiect.

Zimbri vor petrece 21 de zile într-un țarc de aclimatizare, iar după ce vor fi verificați din nou, le va fi permis accesul într-o zonă împrejmuită de 160 de hectare. Aici vor putea să se adapteze la mediul mai sălbatic și să învețe să supraviețuiască fără ajutor uman.

În toamnă, grupul va fi eliberat în sălbăticia Munțiilor Țarcu, un sit Natura 2000 care se întinde pe o suprafață de 59.000 de hectare. Astăzi circa 50 de animale străbat liber cele două zone de resălbăticire din Munții Țarcu și Munții Poiana Ruscă.

Prin inițiativa WWF România, Rewilding Europe și a partenerilor locali, printre care și Primăria comunei Armeniș împreună cu Asociația Măgura Zimbrilor Armeniș, se dorește stabilirea populației sălbatice viabilă, care va spori beneficiile atât pentru natura sălbatică, cât și pentru comunitățile locale din Carpații Meridionali.

Primele două transporturi au avut loc în 2014 și 2015 în Munții Țarcu, în vecinătatea comunei Armeniș. Transporturile s-au repetat apoi în fiecare an în cadrul proiectului LIFE Bison finanțat de Comisia Europeană. În 2018 au fost eliberați încă 23 de zimbri în sălbăticie, inclusiv 14 indivizi în noua zonă de resălbăticire din Munții Poiana Ruscă, în apropierea comunei Densuș.

Elena FRANȚ

La Liceul Tehnologic Sf. Dimitrie din Teregova s-a desfășurat recent o nouă ediție a concursului „Să cunoaștem mai bine lumea în care trăim!”, eveniment la care au participat 45 de elevi de gimnaziu de la 6 școli din vecinătatea Munților Țarcu.

Grupați în 10 echipe, elevii, Rangerii Juniori ai Sitului Natura 2000 Munții Țarcu, s-au întrecut în a prezenta activitățile prietenoase cu natura pe care le-au organizat și desfășurat pe parcursul anului școlar cu ajutorul profesorilor.

„Unii elevi au realizat ateliere de creativitate folosind obiecte reciclate, alții și-au inițiat colegii în lecții de prim-ajutor sau le-au fost ghizi în drumeții prezentându-le aspecte din frumusețea Munților Țarcu, precum și amenințările cu care această zonă se confruntă. Pentru că acești copii au înțeles importanța implicării fiecăruia în construirea unei lumi așa cum ne dorim să fie, au organizat și desfășurat acțiuni de împădurire, acțiuni de igienizare în localitățile din care provin, precum și acțiuni de plantare și înfrumusețarea spațiului din curtea școlilor. De asemenea, unii dintre aceștia au improvizat hrănitori pentru păsări.

Cu toții au înțeles importanța naturii în viața noastră și grija pe care trebuie să o avem pentru a păstra pe termen lung bogățiile naturale din această zonă: apa, pădurile, viețuitoarele. Rangerii Juniori se consideră captivați de activitățile desfășurate în natură, stimulați de participarea la aceste competiții amicale și susțin că este bine să fii responsabil, să te implici în acțiuni care protejează mediul înconjurător și promovează frumusețea lui”, explică preşedintele Asociaţiei Altitudine, Filiala Banat, Loredana Ștefănuț, care este și coordonatorul proiectului „Ranger Junior în situl Natura 2000 Munții Țarcu”.

Membrii juriului au fost plăcut surprinși de activitățile realizate de elevi și de originalitatea prezentărilor, iar locul I l-au acordat echipei „Ciupercuțele” de laŞcoala Gimnazială ,,Gheorghe Frăţilă” din Glimboca, formată din elevii Cristina – Ioana Condruţ, Crina Bechian, Marisa Lorena Stanciu, Pavel Marius Bistrian și Bogdan-Lădariu Cristian, îndrumați de profesoara Natalia Pădureanu. Locul II a fost obținut de echipa „Brăduții” de la Școala Gimnazială din Zăvoi, formată din elevii Florin Mălăescu, Andreea Timiș, Georgiana Rad, Cristina Culda și Ana Maria  Vasieș care au fost îndrumați tot de profesoara Natalia Pădureanu. Locul III a fost câștigat de echipa „Ying și Yang pentru natură” formată din elevii  Andrei Banda, Mirela Lăzărescu, Georgiana Matica, Roxana Vela și Alexandra Roșeți, de la Liceul Tehnologic „Sfântul Dimitrie” din Teregova,  coordonați de profesoara Ioana Banda.

Evaluarea lucrărilor a fost realizată de către un juriu format din 5 membri: inginer Ovidiu Leșei – campion național la tir cu arcul, Ștefan Popa– muzeograf la Muzeul Național al Banatului, Xenia-Daiana Glișici – profesor de biologie la Liceul Teoretic „Dositei Obradovici” din Timișoara, Roxana Pirnea – studentă doctornadă la Universitatea din București și Lidia Popescu, profesor la Liceul Waldorf din Timișoara.

Parteneri în realizarea acestui proiect sunt: Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, Inspectoratul Școlar Caraș-Severin, Clubul de Turism Concordia Lugoj, pensiunile Vila Dor, Vila Șucu și Florina din Poiana Mărului și școlile partenere: Liceul Tehnologic Sf. Dimitrie Teregova și Școalile Gimnaziale din Zăvoi, Măru, Vârciorova, Armeniș, Glimboca.

Pe parcursul celor șase ediții ale acestui proiect, peste 1500 de elevi au participat la lecții despre Situl Natura 2000 Munții Țarcu în școli și în natură, peste 300 de elevi au participat la diferite concursuri, 150 de elevi au participat la tabere Ranger Junior în Munții Țarcu, unii dintre ei reprezentând chiar Situl Natura 2000 Munții Țarcu la Taberele Internaționale ale Rangerilor Juniori organizate de către Federația Europarc în diferite parcuri naționale din Europa.

Diana RADU

Cine n-a auzit despre conceptul Natura 2000?  Natura 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural pe teritoriul Uniunii Europene. Vorbim aici de o rețea ecologică de arii protejate ce are scopul să mențină într-o stare de conservare favorabilă o selecție a celor mai importante tipuri de habitate și specii ale Europei. În stadiul de arie protejată se înscriu și munții Țarcu, fără vreo zonare clară, ci doar pe baza acestui termen generic de „Munții Țarcu“. Rețeaua Natura 2000 a fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci și pentru menținerea bogățiilor naturale pe termen lung și pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice durabile.  

De reținut ar fi două momente care au definit în România siturile de importanță comunitară. Primul în anul 2007, când au fost desemnate 273 de situri de importanță comunitară prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, iar al doilea moment la sfârșitul anului 2011, prin desemnarea de noi situri prin Ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, când numărul de situri de importanță comunitară a ajuns la, nici mai mult nici mai puțin, decât 408, având o suprafață de 4.147.368 ha!

Un interes mai mult decât obișnuit l-au arătat în ultimul deceniu ONG-urile de protecție a mediului pentru Sit-ul Natura 2000 Munții Țarcu. Aria sitului are relief alpin, întinzându-se în principal pe golul alpin al masivului Ţarcu – Muntele Mic şi pădurile învecinate şi acoperă 58.840 de hectare. Aria se situează în regiunea biogeografică alpină, între 400 şi 2.190 m altitudine. Masivul Ţarcu se încadrează perfect în etajul climatic montan aspru şi umed. Geomorfologic vorbind , pe acest areal se întâlnesc tipuri de relief glaciar, periglaciar, structural, fluvial şi antropic.

Ca orice arie protejată, Sit Natura Munții Țarcu trebuia să aibă un custode iar acesta a fost desemnat în 2007 Asociația „Altitudine“ din Arad, o asociație care a crescut în cifre și activități peste noapte mai ceva ca Făt-Frumos, scopul fiind  acela de a deveni custode, în fapt ea fiind doar o mică asociere, a unui grup de iubitori de munte, fără posibilitate de influență pentru adunarea de fonduri și, implicit, fără specialiști care să poată face studii de specialitate, care ar trebui să fie principalul atribut al unui custode.

În anul 2013 Rovana Plumb, ministrul mediului din Guvernul Ponta, a constatat că „Altitudine(a)“ nu era nici pe departe la înălțimea pretinsă de ea și a ras-o, ca urmare a incapacității acesteia de a realiza un plan cap – coadă de management al zonei protejate. În rolul de custode al Sitului, a intrat Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin. Nici APM-ul nu s-a impus în acest rol, pentru că la finele anului trecut, Guvernul a înființat Agenția Națională pentru Arii Protejate , aflat în subordinea Ministerului Mediului și aceasta a preluat rolul de custode al sitului Natura 2000, „Munții Țarcu“.

WWF-ul a simțit miros de sânge…pe drumul urșilor

În pofida faptului că România duce o lipsă acută de proiecte și realizări în zona infrastructurii rutiere, una pe care românii o atacă de vreme lungă pe social-media, pe stradă, în mașini și la televizor, atunci când lucrurile se pot împlini, pe firul epic se strecoară organizațiile non-guvernamentale. Așa numitele iubitele ONG-uri.

Drumul național 66A care ar fi trebuit să lege Băile Herculane de Petroșani, practic Caraș-Severinul de Hunedoara printr-o nouă poartă, a fost un proiect gândit în perioada în care ministrul transporturilor se numea Traian Băsescu, un proiect de infrastructură care își propunea să fie un modul de promovare a turismului. Mai exact, șoseaua urma sa lege localitatea Câmpul lui Neag din Hunedoara de stațiunea Băile Herculane din județul Caraș Severin. Lucrările au început acum 17 ani. În 2008 șantierul a fost abandonat, lăsând în urmă doar 16 kilometri de drum modernizat. Astăzi ar mai trebui modernizați încă 20 de km din drumul național 66A, după care traseul până la Herculane ar continua pe un drum județean. Toată această porțiune poate fi parcursă acum doar cu mașini de teren și doar atunci când pe jos este uscat.

Părerile oamenilor de pe ruta Băile Herculane – Valea Jiului demonstrează că nimic nu ar ajuta mai mult zona decât finalizarea lucrărilor la drum: „Ar fi foarte folositor, ar beneficia mare parte din Valea Jiului și localitățile de pe drumul spre Herculane. Ar fi mai mult tranzit, ar trece mai multă lume pe aici, că ar scurta drumul“, ne spune o femeie din zona amintită.
„Ar trebui să-l facă în continuare, nu? Ar fi util? Dar bineînțeles. S-au cheltuit niște bani din buzunarele noastre, așa ma gândesc eu“, spune un domn care spune că a lucrat pe vremuri la primărie.
“Până la capăt, să se termine, să dea dovadă că în țara noastră se poate face, se poate să se execute unele drumuri”, afirmă un domn . Puținii proprietari de pensiuni din apropierea localității Câmpul lui Neag spun și ei că drumul modernizat ar fi putut conduce la dezvoltarea afacerilor.

„Lume trece, chiar trece, doar că, dacă ar fi fost drumul… chiar și așa, uite domnul reporter, cum îi drumul forestier, trec foarte mulți, spune Vali S. proprietar de pensiune.

Reper 24 -Dacă drumul ar fi gata, v-ar merge afacerea mai bine?

– Categoric, categoric”, răspunde cu o notă de siguranță Vali S. .

Principala piedică pentru construirea acestei șosele? O organizație de mediu, intitulată sugestiv Coaliția Natura 2000, din care fac parte ONG-urile WWF, Greenpeace, Altitudine, Agent Green, CN 2000 care a cerut în instanță anularea autorizației de construcție a DN 66A, reclamând că șoseaua afectează o parte din Parcul Național Retezat și din Parcul Național Cerna-Domogled. În fapt, organizațiile își vedeau compromise planurile de viitor Sit Natura 2000 și unde mai pupau ele finanțări și sălbăticire în voie? Lipsa investițiilor care ar putea să dezvolte o zonă turistică, pare să nu deranjeze. E mult mai importantă vocea ONG-urilor, al căror mecanism arată puterea pe care acestea și-au creat-o, prin finanțările de care beneficiază și acțiunile juridice, scopul nedeclarat fiind cu totul altul pentru acești mamuți ai protecției mediului, ale căror activități cu larg contestate într-o serie de zone de pe glob.

Încurajate de „succesul“ anulării autorizației de construcție a Drumului Național 66A, o mare reușită a ONG-urilor și un mare insucces al Statului Român, Coaliția Natura 2000  și-a continuat marșul triumfal reușind anularea altor avize de mediu pentru construcții care ar fi servit dezvoltarea zonei Munților Țarcu. Aceasta după ce Asociația Altitudine și-ar fi dat acordul că mediul nu va fi afectat de investițiile în zonă. Dar după ce frații mai mari și mai potenți într-ale protecției mediului, dar ascunși sub mantia uzitatului „non-guvernamentali“, au predicat viitorul Munților Țarcu, „Altitudine“, sora mai mică și timidă care se bucura chiar și la ceea ce mai rămânea din farfuriile celor mari, s-a resemnat și a decis că trebuie să-și schimbe radical poziția. La scurt timp după ce își dăduse ok-ul științific, aceeași Altitudine a revenit cu studii care demonstrau contrariul;  și anume că investiția trebuie pusă sub semnul întrebării! Și toată investiția a fost omorâtă în fașă… WWF-ul a înțeles că experimentul repopulării cu zimbri de la Armeniș, poate prinde contur sub o altă formă, dar în același peisaj. Totul e ca povestea să prindă la cei slabi de îngeri.  Iată de ce ONG-urile ar trebui cu mult mai multă atenție monitorizate de către organele statului român, același stat care se lasă atras, folosit și manipulat de aceste organizații ce se recomandă ca manifestări dezinteresate sub luminile rampei, dar ale căror interese și finanțări merită cu adevărat aprofundate într-un articol viitor.

Sergiu TABAN

În perioada 17-28 august, WWF-România și Camposaz au organizat un atelier „design and build” multi-cultural la finalul căruia a reieșit un observator al peisajului și naturii sălbatice din Măgura Zimbrilor, Munții Țarcu.

Atelierul s-a derulat în cadrul proiectului LIFE-Bison, prin care WWF-România și Rewilding Europe depun eforturi pentru refacerea populației de zimbri liberi din sud-vestul țării, cu sprijin din partea Programului LIFE al Uniunii Europene. Cu acest nou observator, care este unic în regiune și în țară, infrastructura de vizitare din situl de reintroducere a zimbrului se mărește, oferind turiștilor și localnicilor o nouă modalitate de explorare și cunoaștere a zonei și, de asemenea, un loc de popas în treseele turistice de aici.

Zece zile de creație și construcție în mijlocul naturii din Munții Țarcu

Atelierul s-a desfășurat într-un amplasament izolat, în incinta unui sălaș neutilizat aparținând unei familii din Armeniș. Cei aproape 30 de participanți veniți din Italia, Olanda și România au stat la cort, în grădina sălașului, timp de 10 zile, și au lucrat zi de zi la proiectarea și construcția observatorului. Atelierul a urmat un proces pregătit dinainte, prin care s-a trecut gradual de la faza de cunoaștere a amplasamentului, cu caracteristicile lui naturale, la faza de ideație, pentru transformarea impresiilor reieșite din faza de explorare în posibile idei de proiectare, apoi la design și conceptualizare, urmând faza de construcție și finisare.

Coordonarea tehnică a atelierului și lucrărilor a fost asigurată de Camposaz, o organizație din Italia ce reunește arhitecți și designeri angajați în misiuni de activare și punere în valoare a unor spații publice cu însemnătate din orașe și localități din toată lumea. Colectivul aplică o abordare relativ nouă în arhitectură, cea de „design and build”, care are similitudini cu un flashmob. În această abordare, apărută ca reacție la abordarea clasică, scolastică și mai rigidă, un colectiv restrâns de arhitecți și designeri propun sau sunt convocați de diverse entități să organizeze ateliere practice multi-culturale în care tema proiectului este discutată în comun cu participanții  la atelier și soluția tehnică este creată și pusă în aplicare tot împreună, la fața locului. Această metodă permite integrarea unor perspective diferite în crearea soluției tehnice și integrarea construcției în peisaj până la cele mai fine detalii, dar și crearea sentimentului de apartenență la proiect și la cauza pe care o servește.

În cazul observatorului din Măgura Zimbrilor, proiectarea a pornit de la gândurile generate de experimentarea prin cele 5 simțuri a mediului înconjurător. Impresiile care s-au repetat s-au referit într-un fel sau altul la zona de trecere dintre pădure și câmpul deschis/deal, lucru ce face trimitere la mișcarea perpetuă a zimbrilor între aceste două tipuri de habitate și astfel la rolul lor în natură, de formare și menținere a unor ochiuri de pădure și de fertilizare a pajiștilor.

Această caracteristică importantă a speciei, surprinsă în mod spontan de participanți, a fost inclusă în tema proiectului, devenind unul dintre criteriile de validare a soluției tehnice finale. În echipe s-a trecut apoi la proiectarea unor prototipuri de structuri care apoi s-au analizat în „plen” și s-au ales din fiecare elementele ce urmau să formeze soluția câștigătoare. Construcția a început efectiv în cea de-a cincea zi și s-a finalizat duminică, 27 august.

Pe parcursul săptămânii, participanții au dezvoltat și montat în interiorul construcției și câteva piese din lemn, cu rol informativ, cum ar fi istoricul reîntoarcerii zimbrului, începând cu 2014 (anul primului transport de zimbri și cel mai mare din Europa de până acum), o hartă interactivă a peisajului ce se poate vedea din observator, o masă modulară cu simbolurile elementelor ce compun inițiativa de reintroducere a zimbrilor (comunitatea locală, produsele locale, turiștii, și sălbăticia reprezentată prin zimbri), și o mică instalație ce „vorbește” despre impactul zimbrilor în natură și relația dintre pădure și pajiște pe care ei o susțin.

Structura astfel realizată răspunde la nevoia de a avea o spațiu adăpostit de unde se pot observa zimbrii și peisajul din Munții Țarcu, un spațiu care să poată găzdui discuții cu grupuri de turiști și tineri de-ai locului sau tineri călători, și un spațiu care să pună în valoare zona de tranziție dintre pădure și spațiul deschis.

Structura este formată din mai multe module cu formă triunghiulară, între care și unul rezervat observării peisajului prin telescop, iar acoperișul în mai multe ape redă linia acoperișului unui sălaș tradițional din zonă, sugerând astfel respectul pentru cultura locală. Modul de realizare a pereților și acoperișului, cu scânduri depărtate, facilitează integrarea structurii în natură și creează un joc de lumini spectaculos, sugerând astfel respectul pentru natură și peisaj.

Un mod de lucru inclusiv, pentru soluții ingenioase și de durată

Alegerea în favoarea construirii observatorului în formulă colectivă decât prin contractarea unei firme ilustrează preferința echipei WWF pentru atragerea de talent și know-how din partea celor mai diverse cercuri și domenii de specialitate.

Aducerea împreună și implicarea celor mai diverși oameni decurge din complexitatea misiunii de reintroducere a zimbrilor în mediul natural, cu toate componentele acestei inițiative – educație, cercetare și monitorizare, dezvoltare locală, gestionarea conflictelor om-animale sălbatice, îmbunătățirea legislației, conservarea naturii. Spiritul inclusiv decurge și din dorința de a împuternici și capacita comunitățile locale și organizațiile mai mici sau în dezvoltare, pe de-o parte, și de a genera sau întări schimbări de paradigmă în rândul celor bine stabiliți pe piață, pe de altă parte, dar și din limitări de buget ce „obligă” la creativitate și gândire alternativă.

Diana RADU

În patrulele recente în Măgura Zimbrilor din Munții Țarcu, echipa de teren din cadrul WWF-România a constatat apariția a trei noi pui de zimbru, unul fătat în semi-libertate, iar alți doi fătați în libertate. Puii măresc efectivele de zimbri din această zonă, care au trecut până acum prin provocări mari legate de iernile lungi și cu zăpadă multă, boala limbii albastre, atacuri din partea altor specii sălbatice, comportament de reproducere dereglat din cauza istoricului în captivitate sau chiar lupte pentru stabilirea ierarhiilor.

Unul dintre viței a fost fătat în semi-libertate, iar sexul nu a fost încă determinat deoarece echipa de teren nu s-a apropiat, deoarece în abordarea aplicată în această inițiativă, contactele de la apropiere cu animalele pe perioada resălbăticirii sunt reduse la minim. Puiul a fost procreat în rezervația Avesta, Suedia, de unde a venit întregul grup de zimbri transportat în aprilie 2017 în Măgura Zimbrilor, Armeniș. Acesta a fost fătat în țarcul de resălbăticire a zimbrilor și este sănătos.

Ceilalți doi viței au fost procreati și fătați în libertate, în Măgura Zimbrilor. Nici în cazul lor nu a fost determinat sexul, pentru că nu pot fi văzuți de aproape, însă și aceștia sunt sănătoși.

„ A fost o întâlnire scurtă. Am avut informații de la colegii mei rangeri că e posibil să fie un nou-născut în zonă deoarece au văzut o urmă specifică. Femelele se izolează de turmă pentru a naște și nu părăsesc zona aleasă timp de câteva zile bune, așa că am mers țintit pe ideea că ar trebui încă să fie o femelă acolo cu puiul ei. După o verificare a zonei, am auzit zgomote specifice zimbrilor în vegetație și atunci m-am ascuns și am așteptat circa 45 de minute aproape nemișcat. La un moment dat am văzut la 30 de metri, în poieniță, doi viței însoțiți de mamele lor, am reușit să fac câteva fotografii și m-am bucurat de priveliște”, povestește Florin Hălăștăuan, Ofițer proiect LIFE-Bison, despre momentul găsirii puilor.

Fiind vorba de animale sălbatice, nici unul din cei trei pui nu va primi nume, spre deosebire de primul pui de zimbru născut în rezervația de la Armeniș. Botezat Prâslea, în urma unei consultări pe Facebook, micuțul nu a supraviețuit însă decât câteva săptămâni, murind în urma unui incident cu unul din zimbrii adulți.

Reintroducerea zimbrilor în Munții Țarcu se realizează în cadrul proiectului „Acțiuni urgente pentru refacerea populațiilor de zimbru în România”, implementat de WWF-România și Rewilding Europe, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin Programul LIFE.

foto: Florin Hălăștăuan/WWF-România

Karina TINCUL