Administrația Națională de Meteorologie a emis o nouă atenționară meteo cod galben de ninsori însemnate cantitativ ce vizează și o parte a județului Caraș-Severin.

Atenționarea este valabilă de vineri, de la ora 12:00 până sâmbătă la ora 04:00, interval în care în Munții Banatului, în Carpații Meridionali și de Curbură va ninge, iar local în Oltenia, nord-vestul Munteniei, precum și în sudul și sud-estul Transilvaniei vor predomina ninsorile. Ninsorile vor fi însemnate cantitativ și se va depune strat nou de zăpadă, local mai consistent.

Pentru restul teritoriului este în vigoare până mâine la ora 10:00 o informare meteorologică de precipitații în general moderate cantitativ.

„În intervalul menționat, temporar vor fi precipitații în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în jumătatea de sud a teritoriului, unde se vor acumula în general 15…25 l/mp.

Precipitațiile vor fi mai ales sub formă de ninsoare, exceptând Câmpia Română și Dobrogea, unde vor predomina ploile, iar din orele serii de vineri (8 ianuarie) se vor semnala și ninsori și lapoviță”, se arată în informarea ANM.

Conform meteorologilor, în următoarele zile și pe aproape întreg parcursul săptămânii viitoare, probabilitatea de apariție a intervalelor cu precipitații va fi ridicată, concomitent cu instalarea unei mase de aer rece.

Karina TINCUL

Administrația Națională de Meteorologie a emis astăzi o atenționare cod galben de ninsori însemnate cantitativ și intensificări ale vântului. Atenționarea vizează și o parte a județului Caraș-Severin și este valabilă din această seară de la ora 18:00 până mâine, la ora 10:00.

„În Munții Banatului și în Carpații Meridionali va ninge și se va depune strat nou de zăpadă, local consistent îndeosebi la altitudini de peste 1400 m, unde vântul va avea intensificări, cu rafale de peste 70…80 km/h și va fi viscol ce va determina scăderea semnificativă a vizibilității”, informează meteorologii.

ANM a emis și o informare meteorologică valabilă de astăzi, de la ora 14:00 până sâmbătă, 9 ianuarie, la ora 10:00. În acest interval, vor fi perioade în care se vor semnala precipitații în cea mai mare parte a țării. Acestea vor fi mai însemnate cantitativ îndeosebi în sud-vest, precum și în zonele montane și submontane, unde se vor acumula peste 25…35 l/mp.

Vor predomina ploile, iar în noaptea de vineri spre sâmbătă (8/9 ianuarie), precipitațiile vor fi mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare, cu precădere în zona deluroasă a Olteniei, Munteniei și local în Transilvania și Moldova.

La munte, pe tot parcursul intervalului, temporar va ninge și se va depune strat nou de zăpadă, exceptând după-amiaza și seara zilei de miercuri (06 ianuarie), când la altitudini mai mici de 1400 m, precipitațiile vor fi mixte și vor favoriza depunerile de polei.

Vântul va avea intensificări cu precădere în zonele montane, iar local și temporar și în celelalte regiuni, în general, cu viteze de 40…60 km/h.

Karina TINCUL

Codul galben de vreme rea emis pentru județul Caraș-Severin a fost prelungit. Meteorologii anunță ninsori cantitative în Munții Banatului. Avertizarea este valabilă până sâmbătă la ora 14:00.

„În zona Munților Banatului, în Carpații Meridionali și Carpații de Curbură vor fi precipitații predominant sub formă de ninsoare și se vor acumula cantități de 15…25 l/mp și izolat peste 35 l/mp. În zona înaltă stratul de zăpadă nou depus va fi consistent, iar vântul va avea intensificări cu rafale de 65…70 km/h, viscolind și troienind zăpada.

În regiunile sudice și sud-estice temporar vor fi precipitații, predominant ploi, iar vântul va avea intensificări, cu rafale de 55…60 km/h și izolat 70 km/h. Vor fi depuneri de polei pe arii extinse în Muntenia, local în Oltenia și în jumătatea de sud a Moldovei.

În nordul Olteniei și al Munteniei, cantitățile de apă vor fi în general de 20…30 l/mp, determinând topirea stratului de zăpadă”, informează Administrația Națională de Meteorologie.

Totodată, ANM a emis și o informare meteorologică, valabilă până duminică dimineața, la ora 06:00, conform căreia începând de astăzi, aria precipitațiilor, în general moderate cantitativ, se va extinde începând din sud-vestul țării. În regiunile sudice și sud-estice vor predomina ploile, în nordul Moldovei, Banat și Crișana, precum și la munte vor fi mai ales ninsori, iar în restul teritoriului se vor semnala precipitații mixte. Temporar vor fi depuneri de polei. Vântul va prezenta intensificări în jumătatea de sud a teritoriului, dar și pe crestele montane, unde ninsoarea va fi temporar viscolită.

Karina TINCUL

Filmul documentar „Sfinții fără aureolă”, un film – mărturie care aduce în fața publicului mișcarea de rezistență anticomunistă din Munții Banatului, prin mărturii ale unor oameni ale căror destine au fost profund marcate de regimul comunist, va fi prezentat la începutul săptămânii viitoare la Caransebeș. Evenimentul este organizat de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, în colaborare cu Consiliul Județean Timiș și TVR Timișoara.

„Mișcarea de rezistență anticomunistă din Munții Banatului a debutat după cel de-al doilea război mondial, odată cu instaurarea regimului comunist în România. Grupurile care se opuneau acestui regim erau alcătuite din intelectuali, dar și din țărani, care în condițiile grele din Munții Banatului încearcă să opună rezistență regimului de oprimare, având mereu credința că americanii vor veni să scoată România de pe harta comunismului”, amintesc reprezentanții Muzeului din Caransebeș.

Documentarul valorifică mărturiile lui Corneliu Horescu, fiul lui Spiru Blănaru, conducător al unei grupe de partizani, executat la Pădurea Verde, la Timișoara, ale poetului Iosif Caraiman, fiul partizanului Ion Caraiman, ucis în timpul luptei la Feneș și ale scriitoarei Ileana Silveanu.

Prezentare va fi făcută de prozatoarea Nina Ceranu, președinta Fundației Orient Latin Timișoara, cu participarea regizorului Constantin Mărăscu. De menționat că Adrian Ardeț, directorul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș prezintă, în cadrul documentarului, istoricul mișcării de rezistență anticomunistă din România, aducând informații inedite.

Proiecția filmului „Sfinții fără aureolă” este programată a avea loc luni, 5 noiembrie, de la ora 12:00, în aula Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, cu sediul în Piața General Ioan Dragalina, nr. 2. Intrarea este liberă.

foto: marturisitorii.ro

Karina TINCUL

Asociația Wild Caraș-Severin continuă să răsfețe iubitorii de natură și de frumos cu imagini inedite surprinse în Munții Banatului. De-a lungul ultimilor ani, Asociația a făcut publice o serie întreagă de fotografii, dar și filmări cu animalele care populează pădurile din Caraș-Severin.

Cea mai nouă filmare oferită publicului este cea a unui căprior a cărui frumusețe și gingășie a reușit deja să strângă sute de like-uri pe paginile de socializare.

„Avem animale care fac o adevărată paradă în fața camerei, vroind parcă să ne ofere un mic răsfăț. Un căprior ia o mică gustare în fața camerei, având grijă să fie bine încadrat și să zâmbească la cameră”, explică cei de la Wild Caraș-Severin.

Tot pe pagina asociației cărășene pot fi admirate și două filmări mai vechi, în care pot fi văzuți un cerb comun în perioada boncănitului și un căprior, care își face toaleta chiar în fața camerei, spre deliciul privitorilor:

Citește și Caii sălbatici din Caraș-Severin, surprinși în imagini superbe! „Au dispărut din nou ca niște năluci în ceață”!

Wild Caraş-Severin este o asociație de mediu din formată de câţiva tineri voluntari care doresc să promoveze frumusețile zonei și care au reușit să încânte cărășenii și nu numai cu imaginile surprinse în pădurile cărășene.

Karina TINCUL

Asociația Wild Caraș-Severin a publicat mai multe imagini de-a dreptul superbe cu animalele din munții Banatului.

Un întreg album este dedicat cailor sălbatici din Caraș-Severin, pe care au reușit să îi imortalizeze în mai multe rânduri de-a lungul ultimilor ani. Caii provin de la fostele CAP-uri sau de la exploatări miniere și forestiere abandonate, cei putând de multe ori să îi admire inclusiv din trenul ce circulă pe ruta Anina – Oravița.

„Sosirea primăverii aduce un nou motiv de bucurie echipei noastre. După o scurtă căutare, am găsit zilele trecute o herghelie mică de cai sălbatici. Spre bucuria noastră, am văzut că aceștia au deja primii mânzi. Am încercat să ne apropiem cât mai mult, să savuram experiența la maxim, însă am fost avertizați de mai multe ori să păstram distanța”, explică cei de la Wild Caraș-Severin.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157695104386694″]
Tot pe pagina asociației cărășene pot fi admirate două filmări inedite, în care pot fi văzuți un cerb comun în perioada boncănitului și un căprior, care își face toaleta chiar în fața camerei, spre deliciul privitorilor:

foto & video: Wild Caras-Severin

Karina TINCUL

Miercuri, 31 ianuarie, Biblioteca Germană ,,Alexander Tietz” din Reșița a găduit lansarea volumului „Ghid de turism activ al parcurilor naționale și naturale din Munții Banatului”.

Autoarea, Andreea – Elena Grosu, absolventă de Geografie a Universității de Vest din Timișoara, a studiat timp de trei ani de zile munții bănățeni pentru a-i centraliza apoi în acest volum inedit.

Ghidul conține informații clare, actualizate, informații atent selecționate, reprezentări cartografice și fotografii cu toate traseele turistice din Banatul Montan. Cartea este realizată în așa manieră încât să fie un ghid practic și util turistului în teren.

Vorbind despre carte, lectorul universitar Alina Satmari a explicat că acest ghid s-a născut din nevoia de promovare turistică a zonelor protejate din Banatul de munte. Toate datele bibliografice cuprinse în acest ghid au fost completate de o amplă documentare în teren și de experiența personală a autoarei.

„Ideea acestul ghid a apărut ca o impletire a nevoii de promovare turistică durabilă a zonelor protejate cu pasiunea autoarei pentru natură. El este dedicat Munților Banatului, spațiul geografic cu cea mai mare densitate a suprafețelor protejate din România. Dintre toate arealele aflate sub regim de protecție, autoarea le-a selectat în această lucrare pe cele mai importante: Parcul Național Semenic – Cheile Caraşului, Parcul Național Cheile Nerei – Beuşniţa şi Parcul Natural Porțile de Fier.

Turismul activ reprezintă una dintre formele de turisrn ecologic care sfidează poate cel mai bine relaţia dintre turist şi locul vizitat. Interacțiunea este directă şi complexă. Turistul nu se mulţumeşte doar să admire peisajul. El îşi trezeşte toate simțurile, se lipeşte de stâncă în rapel, e vigilent în mijlocul apelor învolburate, se strecoară în galeriile de peşteră, observă păsările, se redescoperă. Acest ghid şi a dorit să fie în primul rând un instrument practic şi folositor. În acest scop, autoarea a realizat o amplă şi sistematică selecţie a informaţiilor, completând datele bibliografice cu propria documentare în teren şi cu propria experienţă. Materialul cartografic este unul bogat, original şi actualizat, de o calitate grafică deosebită. Ghidul este amplu ilustrat cu fotografii de peisaj, imagini ale obiectivelor turistice sau ale speciilor ocrotite de floră şi faună. Pentru fiecare parc în parte au fost realizate liste ale unităților de cazare, cu informaţii succinte despre calitatea serviciilor şi datele de contact, dar şi hărţi care descriu accesul în zonă, respectiv poziția unităților de cazare. Ghidul se încheie cu un scurt capitol de sfaturi practice cu privire la planificarea călătoriei, orientarea în teren sau acordarea primului ajutor.

Deşi pare munca unei echipe, această lucrare este rezultatul muncii unei studente la Geografie, pe parcursul ultimilor doi ani de facultate. Sper ca autoarea să marcheze prin publicarea ghidului încheierea unei etape care să reprezinte doar începutul călătoriei sale geografice”, a explicat Alina Satmari.

Diana RADU

Foto: Alin Drăgușin

Traseele turistice din Munții Banatului s-au îmbogățit, de luna aceasta, cu un ghid ce pune în valoare, pe de-o parte, frumusețile naturii din cele trei parcuri naționale Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița și Parcul Natural Porțile de Fier, iar pe de altă parte, lucrarea conține informații corelate cu situația din teren, precum și hărți actualizate.

„Vinovată” de acest ghid este o tânără studentă, absolventă de Geografie, Andreea Elena Grosu, de la Universitatea de Vest Timișoara, care, timp de 3 ani, a studiat traseele din cele trei parcuri naționale și a constat că informațiile de la acea dată erau incomplete și contradictorii. Originară dintr-o zonă montană (Uricani -Valea Jiului), tânără studentă, pasionată de drumeții montane, a luat la pas traseele din Munții Banatului și a început să coreleze informațiile reale din teren, astfel luând naștere ideea unui ghid turistic.

„Totul a început acum 3 ani, când am venit în Timișoara pentru studii. Eram dornică de a cunoaște valențele turistice ale unui oraș nou pentru mine. Dar, provenind dintr-un mediu montan (Uricani, Valea Jiului), în timpul liber simțeam nevoia de o escapadă, simțeam nevoia să fug de agitația orașului. Astfel am ajuns să cunosc parcurile naționale și naturale din Munții Banatului (Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița și Parcul Natural Porțile de Fier). Am descoperit un potențial turistic natural foarte valoros, dar, din păcate, slab promovat, din punctul meu de vedere. Interesată de Banatul Montan, am început să mă documentez. În multe cazuri am descoperit informații incomplete, dispersate în foarte multe surse. În teren am descoperit același lucru: panouri informative ce conţin hărți neactualizate, panouri degradate şi care necesită a fi înlocuite. Având în vedere minusurile legate de slaba promovare și de informațiile aflate la stadiul la care sunt în prezent, m-am gândit la o soluție prin care patrimoniul turistic natural al celor trei arii naturale protejate din Munţii Banatului să fie pus în valoare într-o formă integrată. Astfel a luat naștere «Ghidul de turism activ al parcurilor naționale şi naturale din Munţii Banatului », care, în esență, a reprezentat teza mea de licentă, susținută în luna iulie a acestui an, și care a fost realizată sub coordonarea doamnei Lect. univ. dr. Alina Satmari”, povestește tânăra absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității de Vest Timișoara.

Ghidul conține informații clare, actualizate, informaţii atent selecţionate, conține multe reprezentări cartografice și fotografii. Este gândit în așa manieră încât să fie un ghid practic, util turistului în teren, cu alte cuvinte se cere a fi purtat în rucsac și nu păstrat în bibliotecă.

„Acesta (n. red. Ghidul) se deschide cu un capitol de «Planificare a călătoriei» în care este prezentată localizarea celor trei arii protejate, precum și căile de acces către acestea. Ghidul continuă cu prezentarea cadrului natural spectaculos în partea intitulată «Natură și aventură», iar apoi parcurge fiecare arie protejată în parte, punând accent pe protejarea naturii în zonă, pe atractii turistice, activități outdoor ce pot fi practicate aici, trasee turistice si unități de cazare. Ghidul turistic se încheie cu un capitol de sfaturi de călătorie, în care am încercat să concentrez principalele aspecte de care orice turist trebuie să țină cont într-o excursie (De ce echipament avem nevoie?, Ce punem în rucsac?, Cum să ne orientăm în teren?, Cum putem acorda primul ajutor? etc.)”, este descrierea ghidului făcută de către autoare.

Prin urmare, autoarea invită iubitorii de natură într-o escapadă în Munţii Banatului, să-și părăsească zona de confort şi să se bucure din plin de natură. Și sfatul vine pentru cei care trăiesc în zone aglomerate, uneori prea poluate, lucru ce poate deveni solicitant pentru mulți dintre noi, la un moment dat, și, mai consideră tânăra absolventă de geografie, este necesar ca mereu să ne facem timp pentru o plimbare în natură.

Ghidul, lansat la Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, din acest an, de la Romexpo

Munca pentru acest ghid turistic nu a fost una ușoară și a necesitat 3 ani de documentare, precum și ajutorul unor persoane care au contribuit la apariția ghidului. Unul dintre cei care au ajutat-o pe Andreea Elena Grosu a fost geograful Laurențiu Artugyan. De asemenea, autoarea a primit un sprijin major și din partea coordonatorului lucrării, profesor Alina Satmari.

„Laurențiu Artugyan a fost cel care m-a ajutat să descopăr zona în primul meu an de facultate și cel care m-a însoțit în toate iesirile în teren. Multe dintre fotografiile cuprinse în ghid, îi aparțin. Totodată, doamna profesor coordonator Alina Satmari m-a ajutat foarte mult în elaborarea lucrării și a fost și este un real sprijin. Ea a fost cea care a prezentat ghidul turistic Editurii Universității de Vest și astfel am reușit să public această lucrare. Sunt foarte recunoscătoare echipei editoriale, sunt oameni deosebiți!”, a declarat, în exclusivitate, pentru Reper24, Andreea Elena Grosu.

Lansarea de carte a avut loc duminică, 26 noiembrie, în cadrul Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, la Romexpo, iar experiența, după cum declară autoarea ghidului, a fost una deosebit de frumoasă.

„ Am avut emoții, desigur, și chiar în momentul în care doamna Marilena Brânda mă introducea și urma să preiau microfonul, o doamnă a cumpărat cartea și m-a rugat să i-o semnez. Atunci, emoțiile au fost și mai mari. Nu ne-am așteptat la asta. Am fost foarte fericită!”, descrie momentul de la lansarea ghidului turistic tânăra absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității de Vest Timișoara.

Cartea a fost tipărită de către Editura Universității de Vest și, momentan, ghidul turistic poate fi găsit doar la Librăria Universității de Vest (din incinta Universității de Vest, Str. Vasile Pârvan, nr. 4), prețul fiind de 25 de lei/bucată.

„Acum ne dorim doar ca ghidul turistic să fie bine primit de către toți cei cărora li se adresează. Această zonă este deosebită, are un mare potențial turistic și merită să fie promovată!”, a conchis Andreea Elena Grosu.

Tot o dorință a autoarei este ca, în viitorul apropiat, ghidul turistic să fie lansat în localitățile limitrofe celor trei parcuri naturale. Până atunci însă, pasionații de drumeții montane și nu numai, ce  doresc să intre în posesia lucrării, o pot face trimițând o solicitare la adresa de e-mail: andreeaelena.grosu@yahoo.com.

foto main: Fantasticul Banat

John GAVRILESCU

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis în urmă cu o oră două avertizări meteorologice, fiind instituite două coduri de avertizare, cod portocaliu pentru ninsori și cod galben pentru ploi abundente.

În cazul primei avertizări, cea cu cod galben, în Caraș-Severin vor fi fenomene meteorologice manifestate prin precipitații abundente, ninsori și strat de zăpadă în zona de munte, dar și intensificări ale vântului. Printre zonele afectate de avertizarea meteo este menționată și zona Munților Banatului, intervalul orar în care vor avea  loc aceste fenomene fiind de la ora 04.00  până la ora 18.00, în data de 19 aprilie.  Așadar, în intervalul menţionat, precipitaţiile vor cuprinde jumătatea de sud-vest a teritoriului şi cea mai mare parte a zonei de munte. În Banat, Oltenia, vestul şi nord-vestul Munteniei va ploua, iar în zona montană vor fi mai ales ninsori. Cantităţile de apă vor depăşi 20-25 l/mp şi izolat 40 l/mp. Vântul se va intensifica în cea mai mare parte a ţării şi local, îndeosebi în regiunile sudice şi centrale, viteza la rafală va depăşi 50-55 km/h.

La munte, cu precădere la altitudini de peste 1400 m, se va depune strat nou de zăpadă, iar vântul va avea intensificări cu rafale de peste 60-70 km/h, viscolind ninsoarea.

Cea de-a doua avertizare a fost cu cod portocaliu și vizează zonele înalte din Munții Banatului, fenomenele vizate fiind ninsori abundente, viscol în zona înaltă a Carpaţilor Meridionali şi a Munţilor Banatului. Avertizarea cod portocaliu este pentru mâine, 19 aprilie, între intervalul orar 09.00 – 18.00.

Judeţele care se vor afla sub incidenţa codului portocaliu sunt: Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Sibiu, Braşov, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Bacău, Neamţ şi Suceava, anunță cei de la AMN.

Diana RADU

Aproximativ 15 tone de afine vor fi colectate în acest an de reprezentanții Direcției Silvice din Caraș-Severin. Fructele, specifice zonelor alpine, vor fi culese în următoarele săptămâni, după care vor lua imediat calea exportului și vor ajunge pe mesele germanilor. 

„Ne pregătim să începem acțiunea de colectare a afinelor, sper ca anul acesta să fie o producție bună, să fie fructificație la pădure. Anul acesta avem un program de 15 tone de afine și cred că vom începe cu recoltarea peste o săptămână, două. Este adevărat că pe piață au apărut deja, dar noi recoltăm din zona golului de munte, și acolo se coc ceva mai târziu. Afinele care apar pe piață sunt de undeva de mai de jos, dar acolo sunt cantități foarte mici”, a declarat pentru Reper 24, directorul Direcției Silvice Caraș-Severin, Ștefan Stănescu.

Și în acest an, vor fi stabilite mai multe puncte de colectare, în special în zonele Herculane, Teregova, Oțelu Roșu și Mehadia, unde persoanele interesate pot aduce afinele proaspăt culese. Prețul de achiziție pentru anul acesta nu a fost încă stabilit, a precizat Ștefan Stănescu:

„Anul trecut prețul de achiziție a fost  de 11 lei/kg, anul ăsta să vedem cererea și oferta. Oamenii de prin sate se duc la cules, vin seara cu afinele, noi le cântărim în stare proaspătă, le dăm banii și mai departe le dăm la cei care au contract cu noi, care achiziționează fructele în stare proaspătă și probabil că ei le bagă în congelatoare, pentru că merg pe zona Germaniei, în special”.

Afinele se numără printre fructele cu cele mai multe calități terepautice. Micuțele fructe, asemănătoare cu niște mărgeluțe albastre sau negre, reușesc să capteze energia solară de pe platourile muntoase pe care cresc. Se spune că o porție de afine valorează cât trei sau chiar patru casete cu vitamine. În ceea ce privește acțiunile terapeutice ale afinelor, lista acestora este impresionantă. Printre altele, afinele ajută la regenerarea vaselor de sânge, la normalizarea glicemiei și la regenerarea purpurei retinei, cresc sensibilitatea fotoreceptorilor de la nivelul ochiului, neutralizează infecțiile din intestin și protejează organismul contra radioactivității.

Căutate sunt și plantele medicinale din Caraș-Severin, Direcția Silvică din județ reușind să vândă anul acesta deja 8 tone de astfel de plante, în special floare de tei și sunătoare. Plantele sunt achiziționate îndeosebi de firmele specializate, cum ar fi Plafar, a precizat Ștefan Stănescu.

Karina TINCUL