Asociația Wild Caraș-Severin a făcut publice o nouă serie de imagini cu caii sălbatici din județ, pe care au reușit să îi pozeze zilele trecute după mai multe ore de căutări. Considerați de mulți ca fiind una din noile atracții turistice ale județului, caii, ce pot fi uneori admirați chiar și din trenul care circulă pe ruta Anina – Oravița, provin de la fostele CAP-uri din zonă sau de la exploatări miniere și forestiere abandonate.

Lăsați liberi, caii care au reușit să supraviețuiască s-au adaptat noilor condiții de viață și s-au înmulțit, astfel că de-a lungul anilor, urmașii lor s-au născut în libertate. Conform celor de la Wild Caraș-Severin, aceștia nu sunt cu adevărat sălbatici, calul sălbatic (tarpanul) fiind exterminat de om, dar au și ei un rol important în ecosistem și ocupă cu succes locul tarpanului.

„Am încercat să găsim cai sălbatici înainte de venirea primăverii, să-i vedem și să-i fotografiem înfruntând iarna. Am avut parte de o zi răcoroasă de primăvară, cu temperaturi negative, o ceață cu vizibilitatea sub 5 m și un vânt subțire. După câteva ore de rătăcit prin ceață, am hotărât să abandonăm căutările, deși îi localizasem în urmă cu o zi cu ajutorul dronei și știam zona în care sunt. Când am început coborârea, am avut parte de un scurt răgaz, de aproximativ jumătate de oră, în care ceața s-a ridicat parțial, așa că am hotărât să mai facem o încercare. Am reușit să găsim un grup mic, pe niște stânci unde bătea soarele și zăpada era topită, facilitându-le accesul la vegetație. Timpul s-a scurs repede și au dispărut din nou ca niște năluci în ceață”, explică cei de la Wild Caraș-Severin pe Facebook.

În județul Caraș-Severin caii sălbatici nu sunt prezenți doar în Munții Aninei, astfel de exemplare putând fi întâlnite și pe insula Ostrov, aflată în apropiere de Moldova Veche.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157694213748665″]

Foto: Wild Caraș-Severin

Karina TINCUL

Dacă în urmă cu o săptămână circula un articol în mediul online despre cei de la Căile Ferate Române, care păreau foarte interesați de sectorul de cale ferată Oravița – Anina, denumit și Semmeringul Bănățean, se pare că acest aspect era doar pentru imagine, pentru că cei de la CFR au scos din nou la licitație ruta sus-menționată.

Compania de Căi Ferate vrea să scape de cea mai veche rută de cale ferată montanistică din țară, Oravița – Anina. Asta după ce săptămâna trecută reprezentanții companiei declarau prin presă că își doresc să valorifice potențialul turistic oferit de Semmeringul Bănățean. Conform site-ului Bursei Române de Valori, tronsonul de cale ferată, în lungime de 33,4 kilometri, este scos la licitație pentru închiriere. Așadar, CFR-ul ar dori să renunțe la administrarea acestui traseu, încercând de mai multă vreme să „scape” de comoara din Munții Aninei, asta în contextul în care tot cei de la companie declarau că anul trecut au fost înregistrate încasări record.

Rămâne de văzut dacă pe 25 aprilie, data la care are loc licitația, se va găsi un operator interesat de cea mai veche linie ferată din România. Prețul de pornire pentru calea ferată Anina – Oravița este de 55.000 de lei pe an.

Pe lângă secția Oravița – Anina, CFR-ul mai scoate la licitație și rutele Oravița – Iam, Berzovia – Oravița și Caransebeș – Bouțari. Licitația este programată pe data de 25 aprilie, ora 10.00, la sediul Bursei Române de Mărfuri. Durata de închiriere a tronsoanelor sus-amintite este de 4 ani.

John GAVRILESCU

Una dintre cele mai frumoase cascade din lume, după cum o cataloghează străinii, Cascada Bigăr face cinste județului nu numai cu frumusețea sa, ci și cu notorietatea de care se bucură în ultimii ani.

Fotografii se înghesuie să o surprindă de fiecare dată în cele mai frumoase ipostaze ale sale, zecile de poze ajungând în doi timpi și trei mișcări în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii.

Cu toate că mulți tânjesc să o imortalizeze în toiul iernii, atunci când căderea de apă se transformă într-o perdea deasă de gheață, ochiul admiratorului este poate cel mai răsfățat în mijlocul primăverii. Bigăr înflorește la fiecare sfârșit de martie cu bogății de apă care nu se sfiesc să alunece în valuri peste mușchiul proaspăt înverzit la soare.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157664774521123″]

Impresionanta cădere de apă a ajuns pe hărțile internaționale de obiective spectaculoase după ce site-ul „The World Geography” a declarat-o ca fiind cea mai fumoasă cascadă din lume.

Bigăr poate fi admirată în toată splendoarea ei în Munții Aninei, în apropiere de Bozovici, la  Paralela 45, punct care reprezintă practic jumătatea distanței dintre Polul Nord și Ecuator.

Diana RADU

Foto: Facebook Romania Travel Pictures

Oamenii de cultură din Banat își dau întâlnire în aceste zile în Munții Aninei, unde se va desfășura tabăra de literatură „Colocvii banatice”. Evenimentul, derulat timp de patru zile în mijlocul peisajului deosebit de pitoresc din stațiunea Mărghitaș, a ajuns la cea de-a doua ediție. Festivitatea de deschidere va avea loc astăzi, de la ora 17:00 la Centrul de Afaceri din Anina. 

Ampla manifestare va cuprinde numeroase lansări și prezentări de cărți și reviste, vernisaje de fotografii și pictură, comunicări și conferințe pe diferite teme, dar și o excursie la lacul Buhui și un recital de muzică folk susținute de Vasile Gondoci și Cristian Buică.

Programul complet al taberei:

Miercuri, 2 septembrie:

ora 17 – festivitatea de deschidere (la Centrul de Afaceri din Anina)

ora 17:30 – expoziție de pictură „Pasiune și culoare” – expun membrii Cercului de pictură „Paleta” al Casei de Cultură din Anina

ora 18:30 –expoziție de fotografi și de peisagistică, autori Nicolae Șușară și Nicolae Potoceanu (la cabana Mărghitaș)

Joi, 3 septembrie: la cabana Mărghitaș

ora 10:00 – lansarea revistei „Arcadia”

ora 11:00 – lansarea volumelor de versuri „Translucid de rouă” și „Cearcănele Saharei”, semnate de poetul Ion Rășinaru din Anina

ora 12:00 – conferința „Personalități bănățene”, susținută de prof. univ. dr. Constantin Falcă

ora 13:00 – prezentarea revistelor: „Orient latin”, „Banat” și „Nedeia”

ora 15:30 – comunicarea „Duhul sfânt s-a întrupat și în creația folclorică” susținută de Ion Marin Almăjan

ora 16:30 – prezentarea cărții „Epistole dintre veacuri”, de Ion Marin Almăjan (referenți conf.univ. dr. Ioan David, directorul Bibliotecii Academiei Române de la Timișoara, poetul Octavian Doclin și prof. Iosif Băcilă)

ora 17 – expunerea „Din istoria spitalului de adulți Anina și a personalului său”, prezintă dr. Nicolae Trăilă

ora 17:30 – expunerea „Barocul țărănesc în opera sculptorului Romulua Ladea”, prezintă Ion Ladea, nepotul sculptorului

ora 18:00 – lansarea volumelor „Cuvinte aprinse” și „Cartea florilor”, de Mariana Pândaru Bârgău

ora 18:30 – prezentarea revistei „Ardealul literar” (Deva)

ora 19:00 – lansarea volumului de versuri „Poeme semenice” de Iosif Băcilă, prezentarea revistelor „Almăjana” și „Actualități literare” (Lugoj)

ora 20:00 – remember Dumitru Nițoiu (fost membru al Cenaclului Literar Virgi Birou, decedat anul acesta)

vineri, 4 septembrie: la cabana Mărghitaș      

ora 10:00 – prezentarea colecției „Biblioteca Banatica”, conf. univ. dr. Ioan David

ora 11:00 – expunere pe tema „Universul credinței. Credință și cultură”, prof. Pavel Sârbu și scriitorul Adrian Georgescu din Arad

ora 11:30 – prezentarea revistelor „Bocșa culturală” și „Confluențe” (Oravița)

ora 12:00 – expunere pe tema „Estetica paradoxismului. Pagini de istorie literară valahă de mâine”, prezintă prof. Ion Pachia Tatomirecu

ora 14:30 – excursie la lacul Buhui

ora 17:00 – lansarea monografiei „Biserica ortodoxă din Anina – trecut și prezent” și a monografiei „Anina, geografie și istorie”, de Alin Muntean și Cristian Liviu Mosoroceanu (la Biserica Ortodoxă Sfinții Împărați Constantin și Elena)

ora 22:00 – foc de tabără și recital de muzică folk susținut de Vasile Gondoci și Cristian Buică

sâmbătă, 5 septembrie: la cabana Mărghitaș

ora 10:00 – lansare cărții „Ceața albastră”, autor Ion Cărmăzan

ora 11:00 – concluzii și impresii

ora 13:00 – masă festivă și închiderea taberei

Evenimentul este organizat de Casa de Cultură Anina, cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Anina, precum și al Direcției Județene pentru Cultură.

Karina TINCUL