Asigurarea unei legături rutiere între stațiunile Poiana Mărului și Muntele Mic reprezintă una din soluțiile găsite de administrația județeană cărășeană pentru dezvoltarea turismului în zonă. Un prim pas pentru realizarea proiectului a fost făcut în ultima ședință a forului județean, atunci când s-a votat intenția de preluare din domeniul public al statului și administrarea Romsilva în domeniul public al județului Caraș-Severin și administrarea Consiliului Județean a unui drum forestier deja existent între cele două stațiuni. „Am promis populației că vom face drumuri și vom deschide turistic județul”, le-a răspuns președintele Romeo Dunca, consilierilor județeni PSD și PRO România, care nu s-au arătat convinși de necesitatea acestui proiect de hotărâre.

„Prioritatea pentru dezvoltarea turismului pe Muntele Mic o reprezintă  accesul, pentru că asta este în prezent  punctul vulnerabil. Încă din 2008, Romeo Dunca a investit într-un plan de acces  și a creionat trei căi de acces principale: una, clasică, pe care se vine și acum, un alt drum ar fi fost cel vechi de la Borlova, pe la Fântâna Voinii, până sus pe platou și o altă variantă, ar fi dinspre Poiana Mărului. Dacă aceste trei căi de acces vor fi dezvoltate și susținute financiar, sigur că această stațiune va exploda.

De la Poiana Mărului există o variantă de luat în seamă, pe Valea Șucu, pe drumul forestier și există discuții cu reprezentanții de la Direcția Silvică de a se trece drumul în administrarea Consiliului Județean, pentru a putea fi asfaltat, și atunci iată apare o bretea nouă, care rezolvă mult”, a explicat alpinistul Cornel Galescu, consilierul președintelui Dunca pe probleme de turism.

Proiectul de hotărâre privind intenția de preluare a drumului forestier din administrarea Romsilva a stârnit vii discuții în forul județean. Consilierii PSD și PRO România, Ioan Crina și Flavius Nedelcea, nu s-au lăsat convinși de cuvintele președintelui Dunca cu privire la importanța deschiderii unui noi căi de acces spre Muntele Mic și la asfaltarea actualului drum forestier printr-un viitor proiect finanțat prin CNI.

„Punem carul înaintea boilor. Nu se opune nimeni la așa ceva. Dar acum să mai luăm 23 de km de drum pe care trebuie să îl întreținem, să îl reparăm și așa mai departe, neștiind că avem asigurată finanțarea?”, s-a opus Ioan Crina susținut și de fostul coleg social-democrat Flavius Nedelcea, care afirma că în Caraș-Severin există multe alte drumuri care ar necesita reparații.

Spiritele s-au calmat după ce secretarul județului Darian Ciobanu a explicat că aprobarea proiectului nu înseamnă în mod automat preluarea drumului. Ulterior, dacă se ajunge la un acord cu Romsilva, trebuie o hotărâre de Guvern care să aprobe schimbarea administratorului, iar mai apoi proiectul va ajunge din nou pe masa consilierilor județeni și va trebui aprobat cu două treimi din voturi.

„Probabil că îl vom face peste vreo 5 ani, la cum merg lucrurile în România”, a concluzionat Romeo Dunca.

Karina TINCUL

Anual, zeci de copii însoți și părinți străbat sute de kilometri, din cealaltă parte a țării, pentru a ajunge pe Muntele Mic, unde de șapte ani consecutiv Asociația Muntele Mic Extrem organizează o tabără de schi dedicată copiilor cu autism sau sindrom Down. „Faptul că venim aici an de an spune mai mult decât 1000 de cuvinte”, declară mama unui copil cu autism din județul Galați, prezent la toate cele șapte ediții ale taberei derulată până în prezent.

44 de persoane, copii și părinți au fost prezenți zilele acestea pe Muntele Mic la ediția 2021 a taberei Zâmbete pe schiuri. Aceștia au venit tocmai din județul Galați, pentru ca micuții și adolescenții din cadrul APCA (Asociația de Sprijin pentru Părinți și Copii cu Autism) să se poată bucura de câteva zile la aer curat, dar și să învățe să schieze.

„Părinții au trăit cea mai mare experiență a lor când și-au văzut copiii mergând singuri pe pârtie și unii dintre ei chiar pe teleschiu. 2020 a fost un an în care toată lumea a trecut prin probleme și dacă ne punem în locul celor cu nevoi speciale care nu au înțeles niciodată de ce nu au voie să meargă într-un loc de joacă sau de ce trebuie să stea acasă, atunci vă dați seama că această tabără este o bucurie pe care ei nu cred că au așteptat-o. Succesul acestei tabere a fost răbdarea și dăruirea de a ajunge  la un rezultat, de a învăța copiii cu nevoie speciale să schieze”, precizează Ciprian Gaica, președintele Asociației Muntele Mic Extrem, care va organiza în luna martie o altă tabără, de această dată dedicată copiilor nevăzători.

„Nu am fi crezut niciodată că este posibil acest lucru”, declară Nicoleta Lupoae, mama unui copil cu autism și președintele APCA Galați, impresionată de progresele făcute de copii în cei șapte ani de când participă la această tabără, devenită posibilă prin implicarea unor sponsori, dar și prin dăruirea instructorilor de schi, care participă la tabere pe bază de voluntariat:

„Este cu adevărat un proiect unic și când am văzut ce progrese au copiii noștri am zis că este clar că trebuie să venim an de an. Este clar cel mai special proiect pentru noi, cel mai iubit de copii, de părinți. Anul acesta am venit mai mulți ca niciodată, culmea după cel mai greu an, am reușit parcă să zâmbim pandemiei. Înseamnă enorm pentru noi, am trecut de la a reuși și a ne bucura doar de simplul fapt că bagă un picior și clăpar și învață să dea așa de zăpadă, să trecem printre jaloane, să mergem cu teleschiul. Pentru un copil cu autism sunt progrese extraordinare pentru că e pur și simplu vorba de a dărâma bariere și dacă Cipi a reușit cu ei așa ceva prin schi, asta ar trebui să dea de gândit tuturor că putem reuși aproape orice cu ei, în domenii mult mai ușoare și situații mult mai simple, de zi cu zi”.

Anul acesta, participanții la tabăra „Zâmbete pe schiuri”  au avut parte și o activitate deosebită, derulată cu sprijinul Inspectoratului Județean de Jandarmi Caraș-Severin – o întâlnire cu jandarmii montani, care le-au povestit câte ceva din activitatea lor și le-au prezentat echipamentul necesar în misiunile de salvare. „Ne-am bucurat foarte mult că am făcut parte și noi din acest proiect, Zâmbete pe schiuri, o activitate putem spune unică la nivelul județului nostru. Poate de multe ori stigmatizați, acești copii sunt normali și nu avem dreptul să-i marginalizăm, au aceleași drepturi și au nevoie de implicarea noastră,  a tuturor,  să poate să crească și să se dezvolte”, a precizat Marius Săndulescu, purtătorul de cuvânt al IJJ Caraș-Severin.

Punctul culminant al activității a fost probabil întâlnirea cu Vrani, câine lui Cristian Brecica, plutonier în cadrul postului de Jandarmi Montani de pe Muntele Mic, dar și voluntar, de 24 de ani în cadrul formației Salvamont Caraș-Severin. Este vorba de un patruped special, un câine de căutare – salvare, de fapt câinele prin care a început brevetarea în România a unităților canine Salvamont. „Le-am arătat participanților la tabără ce înseamnă disciplina unui câine de căutare-salvare. Un astfel de câine nu înseamnă doar să găsească oameni, să îi semnalizeze, înseamnă să se comporte cum trebuie între oameni, să fie sociabil, să fie subordonat, să se bucure alături de oameni. Câinii, dar și alte animale, cum ar fi caii, reușesc să ofere, dacă sunt bine pregătiți și sunt niște rase corespunzătoare, reușesc să ofere acea bucurie și siguranță, să crească încrederea acestor copii care și așa trece prin situații complexe”, a explicat Cristian Brecica.

Karina TINCUL

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, promite că nu va trece cu vederea dezastrul urbanistic și de mediu de pe Muntele Mic, locația fiind mult prea importantă pentru turismul din județ pentru a fi abandonată de teama celor care îl acuză că se implică în problemele din zonă doar din cauza unui interes personal. „Dezvoltarea haotică, veșnicele scandaluri și mizeria întreținută de vechea și noua administrație trebuie să înceteze imediat”, atrage atenția Dunca, făcând referire la o parcare de pe Muntele Mic, al cărui operator nu ar fi interesat, conform părerii CJ Caraș-Severin, decât de obținerea unui profit cât mai mare, chiar fără respectarea prevederilor legale.

„Operatorul parcării existente întinde cele 1,5 ha din contract după cum binevoiește, astfel încât sumele încasate să fie cât mai mari, fără a ține cont de nimic. Încasează și de pe suprafața aferentă altui operator care, neavând actele necesare, nu a inițiat nici o activitate comercială.

Parcarea funcționează de vreo șapte ani și doar în ultimii doi, Primăria a început să încaseze anumite venituri, motiv pentru care se tolerează această activitate care, la modul în care se desfășoară, este total în afara legii.

Există acord de mediu și implicit obligația pentru amenajarea ei, dar pe o suprafață de doar 10.000 mp. Aici se pot observa cu ușurință cel puțin 3 ha de mlaștină atractivă pentru turiștii nevinovați, aventurați până pe platoul montan.

Primăria, din păcate, nu este capabilă să-și gestioneze muntele și, prin activitățile haotice, distruge patrimoniul natural deținut”, susține Romeo Dunca.

Președintele forului județean cărășean anunță că administrația județeană intenționează să inițieze un studiu de fezabilitate pentru modernizarea accesului în stațiune și asfaltarea inclusiv a acestei parcări. Până la realizarea acestui proiect, Dunca atrage atenția responsabililor din zonă că în cazul în care nu vor respecta acordului de mediu existent riscă să fie amendați.

„Din păcate, realizarea unui acces civilizat cu gondolă din Borlova este blocată de procesele pe rol și, până la clarificarea situației, avertizez administrația comunei Turnu Ruieni că este pasibilă de amenzi mari pentru distrugerea a 3 ha de pășune alpină aflată în Sit Natura 2000.

Sper ca până la 1 Octombrie 2021 amenajarea acesteia conform acordului de mediu existent să fie realizată ad litteram. Altfel vor curge amenzi usturătoare. În primul rând către Primărie, care tolerează astfel de activități venite din partea unui operator care are acord de mediu pentru funcționarea pe 1 ha. Nu îl amenajează corespunzător și se extinde cu tupeu maxim pe 3 ha.

Mare grijă la ce va urma, deoarece atât mediul înconjurător, cât și turiștii veniți pe munte merită o atenție mai mare!…”, mai transmite Romeo Dunca.

Karina TINCUL

S-a scris, s-a vorbit și s-a plâns mult pentru ceea ce a ajuns astăzi una dintre perlele turismului cărășean, Hotelul Scorilo din Poiana Mărului. Ridicat in anul 1977, este una din cele mai impunătoare clădiri din tot Banatul. Înainte de Revoluție, aici ajungeau sa se cazeze doar cei cu relații la PCR. Clădirea, plasată în centrul localității, este o replică la scară extinsă a Hotelului Teleferic din stațiunea Poiana Brașov. Acum, ea stă să se prăbușească. În anii 80, hotelul avea 72 de camere și o capacitate de peste 400 de locuri de cazare, zona fiind una deosebită și considerată ca fiind printre cele mai ozonate din Europa.

Din nefericire hotelul a avut aceeași soartă ca și alte hoteluri importante situate în stațiunile din Caras-Severin. Ajunsă în mâinile mai multor proprietari, care fie nu au văzut potențialul ei, fie nu au avut posibilitatea să investească, unitatea emblematică a Banatului Montan s-a degradat pe zi ce trece. Hotelul, falnic odinioară, străjuit de un cerb în curtea interioară, a ajuns hotel pentru animalele localnicilor, loc de joacă pentru copii și veceu public pentru adulți. Părea că soarta acestuia este pecetluită și se așteaptă trecerea anilor pentru ca intemperiile să îl  pună la pământ.

Și totuși există speranțe. Soarta celei mai mari unități de cazare din zonă s-ar putea schimba în bine, după cum a afirmat în direct la Reper24 live, primarul localității Zăvoi, Doru Cîrdei:

„Până în 2016, în Poiana Mărului nu s-a investit mai nimic din partea administrației locale. Acum avem câteva proiecte care prevăd asfaltarea tuturor străzilor din localitate, refacerea întregului sistem de iluminat public, amenajarea unor zone de promenadă. Vrem să venim în sprijinul locuitorilor și a deținătorilor de pensiuni din zonă pentru a înflori împreună stațiunea și a-i oferi strălucirea de altădată. Acolo este cel mai bun aer, un oxigen ozonificat recunoscut pe plan național și internațional. Înainte de 89 era un loc în care se tratau bolnavii de plămâni.

Văd un viitor strălucitor al acestei zone, chiar dacă, la această oră, Poiana Mărului nu mai e stațiune turistică. În momentul de față există câteva pensiuni, există locuri de cazare și de servire a mesei și sunt în discuții cu proprietarii pentru a găsi cele mai bune oportunități pentru a crea locuri de agrement, trasee turistice și să punem în valoare zona la adevăratul ei potențial. Hotelul Scorilo, o emblemă înainte de 89, a ajuns în starea în care se află acum din cauza acelei privatizări de doi lei făcută după Revoluție. Din câte știu, hotelul a fost girat la bancă, licitat, iar în prezent există un proprietar care l-a preluat și în cel mult doi ani îl va pune pe picioare. Noul proprietar mi-a trimis și niște machete pentru a vedea cum va arăta hotelul refăcut. Acum din această unitate a rămas doar structura de rezistență și tot ce înseamnă interior, exterior, dotări va trebui refăcut în totalitate“, a afirmat edilul comunei Zăvoi.

Primarul Doru Cîrdei a mai precizat că în prezent există 14 pensiuni în Poiana Mărului, cu o capacitate de cazare de aproape 360 de locuri, iar darea în folosință a Hotelului Scorilo va dubla numărul acestora. Edilul din Zăvoi își pune speranța și în reabilitarea traseelor rutiere pentru ca turistul să-și poată petrece, pe timpul iernii, ziua la schi, pe Muntele Mic și pe Țarcu, iar seara să coboare în Poiana Mărului pentru masă și casă.

Surse foto: anasfashionworl.com; glatels.com; deadhotelsromania.com; opiniatimisoarei.com

Dan AGACHE

Drumul de acces spre Muntele Semenic ar putea fi reabilitat în totalitate cu fonduri de la Compania Națională de Investiții, anunță președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca. Din păcate, lucrurile nu sunt deloc simple în ceea ce privește infrastructura spre  Muntele Mic, unde conform șefului forului județean, va mai dura minim șapte ani până la implementarea unor proiecte care să ducă la asigurarea unui turism de calitate.

Situația căilor de acces spre cele două stațiuni montane, luate cu asalt de turiști la fiecare sfârșit de săptămână din ultima perioadă, a fost discutată de președintele Dunca cu echipa de implementare proiecte în infrastructură a forului județean. Unul din subiectele abordate s-a referit la clarificarea situației juridice a tronsonului de drum județean Prislop-Semenic și intabularea traseului în Cartea Funciară, una din condițiile necesare pentru atragerea de fonduri.

„În scurt timp vom demara SF-ul. Dna Luminița Jivan a venit de la București cu răspuns de la Compania Națională de Investiții. Putem găsi finanțare pentru o reabilitare totală a acestui sector de drum important pentru turiști”, a anunțat președintele Romeo Dunca.

Alte proiecte în vizorul administrației județene se referă la reabilitare DJ Zăvoi -Poiana Mărului, lățire drum telescaun vechi – platou Muntele Mic și asfaltarea, după trecerea din administrare Romsilva, a conexiunii Poiana Mărului cu stațiunea de ski pe traseul râului Sucu.

„Aglomerația din zilele trecute din zonele schiabile ne-a arătat tuturor că Semenicul, Poiana Mărului și Muntele Mic trebuie să fie o prioritate. În perioada de iarnă, aici vin mii de autovehicule.

Parcările în golul de munte sunt o inepție. Un compromis care creează o mulțumire pe moment și doar celor care nu înțeleg întreg fenomenul, în ansamblu, al unui turism calitativ civilizat.

Ani de zile am avertizat că, dacă se dorește cu adevărat performanță și calitate, gondola de acces e soluția.

La Semenic, prin efortul și încăpățânarea dlui primar Popa, documentația necesară a fost rezolvată. Rămâne găsirea soluției de finanțare și lucrurile vor intra într-un făgaș normal.

La Muntele Mic, din păcate, va mai dura minim șapte ani până se va putea face ceva la infrastructura. Doi ani până se vor finaliza procesele și alți 5 ani cel puțin după aceea, necesari lucrului efectiv la acte și edificare. E păcat, deoarece soluția tehnică a fost prezentată de mine încă din 2008. Parcare sus pentru riverani, pentru autocare și pentru cei cu cazare pe munte, iar accesul miilor de turiști de zi – cu gondola, de pe drumul militar,de langa Borlova. Unde pot parca civilizat 2000 de mașini. Și unde se poate realiza o nouă infrastructura de cazare cu 2500 paturi.

Edificarea noului telescaun Vâlsanu și restricțiile de circulație din Europa, au adus mii de turiști în stațiunile montane din județ. Odată cu depășirea unui anumit prag de număr de mașini, regulile actuale nu mai ajută. Se instalează haosul și nemulțumirea celor care stau mai mult de două ore și jumătate în trafic pentru a ajunge la schi”, susține Romeo Dunca, în opinia căruia lipsa de viziune a primarilor din zonă constituie o piedică pentru dezvoltarea turismului, provocând daune investitorilor și nemulțumirea turiștilor.

„Din păcate, schimbări majore nu vom putea avea nici cu conducerea actuală a Primăriei Turnu Ruieni. În loc să dispară, haosul de pe platoul montan s-a accentuat.

Eu, alături de Biroul de urbanism de la CJ, voi cere Primăriei să ne dea posibilitatea de a rezolva regulile urbanistice din stațiune. Vom putea în acest mod să facem rapid și civilizat un PUZ al stațiunii. Pe care îl vom preda spre implementare, cu reguli cu tot, Primăriei Turnu Ruieni. Cu toate acestea, sunt sceptic că vom găsi înțelegere și înțelepciune la cei aleși de locuitorii acestei comune pentru a putea rezolva o dată pentru totdeauna urbanismul în stațiunea montană respectivă.

O rezolvare parțială ar fi limitarea accesului pe munte pentru maxim 1.000 de mașini și crearea unui loc de parcare civilizat undeva lângă Borlova pentru Muntele Mic și Prislop pentru Semenic. De unde cu un serviciu de transfer cu autobuzul turiștii ar putea fi duși sus în stațiuni. Dar asta nu poate fi realizat în acest sezon, datorită modului de lucru dificil cu aleșii locali. În special la Ruieni”.

Concluzia președintelui Romeo Dunca este una amară: „În condițiile date nici nu știu ce e mai bine. Să ne bucurăm că avem zăpadă la munte sau să ne punem mâinile în cap că au început să vină mii de oameni în stațiuni”.

foto Muntele Mic: weSKI – Muntele Mic

Karina TINCUL

Conducerea Consiliului Județean Caraș-Severin lucrează în această perioadă la punerea la punct a portofoliului de proiecte pentru care dorește atragerea de fonduri europene în următorul ciclu de finanțare. O întâlnire pentru punerea la punct a direcțiilor de finanțare a avut loc marți, în sistem online cu reprezentanții ADR Vest. Prioritare, după cum se știe deja, sunt: ridicarea unui nou spital județean la Reșița, modernizarea drumurilor județene, realizarea a 500 de km de trasee cicloturistice, dezvoltarea zonelor turistice Semenic și Muntele Mic, dar și reabilitarea unor clădiri aflate în subordinea forului județean, cum ar fi muzeele din Reșița și Caransebeș sau înființarea unui centru județean de excelență pentru copii și studenți la Ateneul Tineretului din Reşiţa.

La discuțiile cu directorul Agenției de Dezvoltare Regională Vest, Sorin Maxim, au participat președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, administratorul public al județului, Tinu Vidaicu, primarul municipiului Reșița, Ioan Popa și responsabilii cu implementarea proiectelor cu finanțare europeană din cadrul aparatului de specialitate al instituției județene.

„Lucrăm și ne consultăm în fiecare etapă necesară obţinerii finanţării, așa cum am făcut-o și astăzi (n.r. ieri), într-o întâlnire în care am pus pe masă propunerile de proiecte pe care ni le dorim. Căutăm cele mai potrivite linii de finanțare, fie că este vorba de POR 2021-2027 sau Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prioritar fiind nou spital județean pe care-l vrem la Reșița. Ne dorim modernizarea drumurilor județene, realizarea celor 500 km de trasee cicloturistice care străbat județul de la nord la sud și dezvoltarea zonelor turistice Semenic și Muntele Mic. Avem o preocupare pentru reabilitarea energetică a clădirilor celor două muzee pe care le avem, la Reșița, respectiv la Caransebeș, dar și a Palatului Administrativ”, a precizat Romeo Dunca.

În cadrul întâlnirii s-a conturat și oportunitatea ca noul centru județean de excelență pentru copii și studenți, pentru care există linie de finanțare, să fie înființat la Ateneul Tineretului, clădire care a reintrat în patrimoniul Consiliului Județean în urmă cu peste un an de zile. Atenția s-a îndreptat și spre cele patru școli speciale, subordonate Consiliului Județean Caraș-Severin, pentru care pot fi atrase fonduri europene în vederea dotării și digitalizării acestora.

„Vom actualiza, în cel mai scurt timp, portofoliul de proiecte, noile propuneri vor fi reașezate pe liniile de finanțare corespunzătoare și urgentăm finalizarea documentațiilor necesare pregătirii proiectelor”, mai precizează președintele CJ Caraș-Severin.

Karina TINCUL

Există 3 locuri unde se poate schia în Banatul Montan: Muntele Semenic, Muntele Mic și Gărâna. Pentru cei care își propun weekenduri pe munte, administratorii paginii „Banatul Montan” informează informații despre cât ar costa o zi pe pârtie cu skipassul.

MUNTELE MIC:

1. telescaun Valsanu + teleski Nordica (9:00-16:30 / 17:30-20:30)

– 140 lei adult, 90 lei copii pe zi

– 90 lei adult, 70 lei pentru 4 ore

– 50 lei nocturna

2. teleski Borlova 1 + Borlova 2 + Felix + telescaun Isai (9:00 -17:00 / 17:30-21:00)

– 120 lei adult, 80 lei copii pe zi

– 65 lei adult după ora 14

3. doar Borlova 1/ Borlova 2

– 90 adult, 70 lei copii pe zi

SEMENIC (9:00-17:00):

– 80 lei adult, 60 lei copii pe zi (vineri, sâmbătă, duminică),

– 60 lei adult, 40 lei copii pe zi (luni, marți, miercuri, joi)

– 60 lei adult după ora 13 (vineri, sâmbătă, duminică),

– 40 lei adult după ora 13 (luni, marți, miercuri, joi)

GĂRÂNA (9-17) (funcționează doar sâmbăta și duminica)

– 60 lei adult, 40 copii pe zi

4- 0 lei adult, 25 copii pentru 4 ore, după ora 13:00

Toți administratorii de pârtie oferă și posibilitatea cumpărării de urcări individuale, mai informează „Banatul Montan”.

foto: facebook Banatul Montan

Lorena POENARU

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, se pregătește să doneze județului zona schiabilă Nedeia. Intenția liberalului, anunțată deja de ceva vreme, va fi supusă vineri votului consilierilor județeni cărășeni care trebuie să își dea acordul de principiu privind acceptarea donației proiectului „Amenajare zonă turistică și domeniu schiabil Nedeia Munții Țarcu – comuna Zăvoi”.

„Am cheltuit o avere și am muncit 13 ani pentru acest proiect. Am fost înjurat de mulți și învinovățit de cei nemernici ori de cei neștiutori că vreau să fur munții. Donez cu inima împăcată toată investiția, toată suferința, toată umilința și toată munca mea județului și turiștilor care aici se vor bucura.

Am nevoie de 16 din voturile consilierilor județeni pentru ca această donație să fie aprobată. Eu doresc să fie unanimitate la acest vot. Pentru că doar așa, văzând câte eforturi s-au făcut și înțelegând că din 27 noiembrie ne dorim absolut toți binele județului, ne va ajuta și Cel de Sus”, precizează Romeo Dunca.

Tot în cadrul ședinței de săptămâna aceasta va fi luată în discuție organigrama Consiliului Județean, Romeo Dunca anunțând că aceasta se va modifica de la 196 de angajați în corpul administrativ și 46 la DDJ, la 155 + 11 la Salvamont + 26 la DDJ.

„Între cei 26 de la DDJ și în locul celor 33 de la birou și 2 șoferi pe mașina mică vor rămâne doar 9 la birou și apar 17 poziții noi, neocupate în prezent, de conducători auto și servanți. Am creat aceste locuri pentru ca în viitor să achiziționăm câteva utilaje. Folosindu-ne de ele, chiar ne vom ocupa de întreținerea și reparația drumurilor în județ.

În acest fel vom economisi enorm, timp și bani, și nu vom merge pentru fiecare petic de asfalt sau margine de drum de cosit să facem licitații. Plata întregii regii de funcționare se va acoperi ușor doar din lucrările de deszăpezire care vor fi făcute tot de această direcție și care pe trei ani se ridică la 16 milioane de lei. Fără TVA și fără Muntele Mic, unde licitația de 1.500.000 de lei a fost contestată în instanță.

La Fonduri europene și guvernamentale apar 10 poziții noi. La acestea se se vor adăuga încă 6, care așadar în prezent nu există, deci nu sunt ocupate.

Efectiv, după aprobarea organigramei, făcând o comparație cu ce există astăzi, vor fi în sistem cu 50 de angajați mai puțini. Cu mențiunea că în totalul de 192 sunt incluși și cei 17+6+10. Adică 33 de persoane ce vor aduce un plus la activitatea existentă”, explică președintele forului județean.

Romeo Dunca mai precizează că acesta este doar primul pas, urmând să fie analizate și organigramele și activitatea derulată în domeniile de asistență socială și protecția copilului.

Karina TINCUL

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, a avut înainte de alegerile locale, câteva acuzații dure la adresa autorităților cu privire la tăierile de pădure și expertul de masă lemnoasă. Astăzi, din postura de președinte al forului județean, Dunca vrea să pună la punct un sistem de monitorizare a lemnului care iese din pădurile cărășene.

În primul rând, Romeo Dunca atrage atenția că deși „este normal să recoltăm masă lemnoasă, iar atâta timp cât acest lucru se face legal nu putem și nu trebuie să ne opunem”, nu este deloc normal ca liniștea locațiilor turistice să fie tulburată în zile de odihnă sau de sărbătoare de camioane care extrag lemn din pădure. Pe de altă parte, președintele forului județean este de părere că în cele mai multe cazuri camioanele sunt supraîncărcate cu lemn și depășesc greutatea maximă admisă. Drept urmare, acesta consideră că în județul Caraș-Severin ieșirea lemnului din pădure trebuie controlată în detaliu.

„Nu mă refer aici neapărat la nevoile localnicilor de lemn de foc, cât la zecile sau sutele de camioane ce ies zilnic din pădurile Carașului și merg spre fabricile de procesare.

Controlul strict impune posibilitatea aplicării de reguli în folosul cetățenilor care locuiesc în satele de la marginea pădurii. Cât și evidența exactă a masei lemnoase extrase în folosul protejării pădurii ori respectării prevederilor legale. De exemplu, în zona Poiana Mărului și în satul Borlova o amărâtă de cameră video de 150 euro conectată la internet și montată astfel încât să supravegheze drumul ar rezolva tot. Inclusiv evidența cantității de lemn ieșită, ora și numărul de înmatriculare al autovehiculului implicat. În acest mod, tot perimetrul pădurilor din zona turistică Poiana Mărului Muntele Mic ar fi la amănunt și atent supravegheat.

Mai departe, informațiile recepționate și descărcate pe un calculator aflat de exemplu chiar în incinta unui birou de la CJ și comparate cu informațiile legate de avizele emise pe ziua respectivă transmise online de la Garda Forestieră ar rezolva ușor tot.

Iar dacă în acel birou s-ar strânge informații de la 50 de camere aflate în poziții cheie de pe drumurile ce ies din păduri, am putea avea un control exact și nu s-ar dubla nici un transport pe un singur aviz.

Fiind sub supravegherea mea, la mine la birou, cred că s-ar bucura și responsabilii silvici. Ar putea cu ușurință să fie mai exigenți. Să dea vina pe mine. Ce mai contează câțiva «simpatizanți în plus» din cei care supraîncarcă camioanele sau fac alte nereguli…”, transmite Romeo Dunca.

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin așteaptă acum sugestii de la persoanele interesate de punerea la punct a unui astfel de sistem de supraveghere, cu privire la locurile unde ar trebui amplasare astfel de camere de supraveghere. Locațiile ideale ar trebui să îndeplinească următoarele criterii:

• Să fie la intrarea sau ieșirea din primul sat de la marginea pădurii astfel încât să nu existe scuza că se vine din altă direcție.
• În incinta unei proprietăți cu acceptul proprietarului pentru a avea sursă de curent și protecție.
• Focusarea camerei să prindă drumul cu posibilitatea identificării numărului de înmatriculare .
• Locația să fie acolo unde în mod frecvent se extrage lemn din pădure.

„Am putea chiar și premia un proiect în detaliu pentru o astfel de supraveghere a județului până la apariția vestitului proiect național de urmărire a tranzitului masei lemnoasă”, mai precizează Romeo Dunca.

Karina TINCUL

O știre în care se afirma că ministrul de Interne, Marcel Vela, ar fi participat la o nuntă cu sute de persoane, încălcând regulile de distanțare socială, a ținut ieri prima pagină a unor publicații naționale. Este vorba despre nunta fiicei lui Romeo Dunca, nuntă derulată la finalul săptămânii trecute pe Muntele Mic și la care Marcel Vela este acuzat că ar fi venit cu elicopterul MAI, după ce a participat la instalarea în funcție a noului subprefect de Hunedoara. Dacă până în prezent, Marcel Vela nu a ieșit cu nicio declarația cu privire la presupusa sa prezență la evenimentul din vârf de munte, candidatul PNL la președinția Consiliului Județean, Romeo Dunca a decis să spargă tăcerea și să lămurească lucrurile: totul ar fi o minciună, scopul evident fiind discreditarea liberalilor, în prag de alegeri.

Romeo Dunca susține că ministrul Vela nu a participat la nuntă. Mai mult chiar, acesta nici nu ar fi fost la curent cu evenimentul. Pe de altă parte, omul de afaceri afirmă că în nici un caz nu a fost vorba despre o nuntă la care au participat sute de persoane, ci despre o cununie în aer liber urmată de o masă pe câmp cu un număr restrâns de invitați. Mai mult decât atât, Romeo Dunca precizează că reprezentanți ai Jandarmeriei și ai Poliției Locale s-au prezentat la eveniment, în urma unei reclamații, dar că nu au descoperit nicio neregulă.

„Minciuna cu intenția de a discredita adversarii urmată de prostirea poporului a ajuns la rang de vedetă.

Știri lansate de publicații aservite preluate mai apoi de televiziuni care nu verifică mizeria transmisă chiar dacă rănesc sau jignesc pe cineva, inundă și intoxică poporul credul și dezorientat. Cum e posibil ca o publicație să mintă în halul acesta?

Ce simte un ministru copleșit de problemele țării aflate la grea încercare când cu nerușinarea rămasă nepedepsită un ziar plătit din bani furați afirmă astfel de lucruri despre el? Dl Marcel Vela nu numai că nu a fost prezent la nici un fel de eveniment de cununie, nici măcar nu a știut că va exista așa ceva. O cununie în aer liber urmată de o masă pe un câmp la care au participat un număr restrâns de persoane . A se vedea cortul transparent din imagine poziționată la 60 m de celelalte 2 corturi. Reclamația primarului Maralescu cum că acolo e dezmăț cu 500 persoane a fost verificată de 4 mașini de jandarmi, o mașină de la poliția locală și jurnaliști aflați în simbria celor interesați de scandal. Niciunul nu a constatat vreo încălcare a regulilor și au plecat după ce ne-au urat civilizat spor la treabă. Deși unul din polițiști era din comuna ostilă a primarului Maralescu.

Pe la locația respectivă au trecut și o parte din clienții cu biciclete sau pe jos care s-au plimbat cu telescaunul pe munte în sâmbăta frumoasă care a trecut. Evident după ce au fost informați să nu se apropie de cortul în care erau 45 de locuri la mese. Toată lumea a plecat acasă rămânând cu sufletul la Muntele Mic a cărui frumusețe au descoperit-o cu această ocazie.

La 22:30, ultimul om a plecat. Nu am fost la cabană, nu au fost sute de persoane, iar ministrul Vela habar nu avea pe unde eram.

Rușine celor din acea presă și din acele televiziuni mincinoase care își bat joc de popor făcând din lăcomia de a încasa vânzând orice, un mijloc pervers de îndobitocire a populației”, afirmă Romeo Dunca.

Karina TINCUL