Problema locurilor de muncă din municipiu a fost reluată în discuţie luni, 10 noiembrie, la sediul Primăriei Reşiţa. Reprezentanţii administraţiei publice susţin că deşi piaţa muncii este ofertantă, nu se găsesc doritori. Dezbaterea organizată la iniţiativa Primăriei a reunit în sala de şedinţe a Consiliului Local, alături de primarul Mihai Stepanescu şi prefectul Silviu Hurduzeu, agenţi economici care au afaceri în Reşiţa, sindicalişti, reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar, Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi conducerea Universităţii Eftimie Murgu.

În prezent, pe piaţa muncii din Reşiţa sunt disponibile aproape 600 de locuri de muncă. Societăţile Autoliv, New Line şi Trimsol nu-şi pot extinde însă activitatea pentru că n-au pe cine să angajeze, deşi numărul şomerilor din municipiu se ridică la peste 1.000 de oameni, conform evidenţelor AJOFM. „Am considerat că întâlnirea de astăzi este necesară pentru a încerca să indentificăm cauzele care duc la această situaţie: există ofertă, dar nu există cerere”, a precizat Titiana Cătană, director executiv în cadrul Primăriei.

De cealaltă parte, oamenii de afaceri se plâng că nu există personal specializat, iar tinerii care ies de pe băncile facultăţilor nu mai sunt interesaţi să înveţe o meserie şi preferă să ia drumul străinătăţii. Asta deşi banii pe care i-ar putea câştiga acasă nu sunt deloc puţini. „Nu mai avem nici o şansă la Reşiţa cu meseriile tradiţionale. Eu, spre exemplu, am nevoie de 30 de lăcătuşi şi 12 sudori şi nu am unde să-i găsesc în Reşiţa. Avem nevoie în special de tineri, nu putem lucra la nesfârşit cu oameni în vârstă. Vreau să vă spun că salariile nu sunt mici, salariul mediu la noi ajunge la 1.900 lei pe lună, dar un lăcătuş sau sudor bun poate ajunge să câştige şi 3.500 – 4.000 lei pe lună. De cinci ani mă rog de liceele tehnice să înfiinţeze o clasă de sudori şi chiar ne-am oferit să le acordăm nişte burse elevilor pe durata cursurilor, apoi să-i angajăm”, a explicat Ion Văduva, director Plastomet SA.

Rectorul Universităţii Eftimie Murgu, Doina Frunzăverde, a precizat că la instituţia pe care o conduce se organizează periodic cursuri în funcţie de solicitările angajatorilor şi nevoia pieţei, inclusiv pentru sudori.

Întâlnirea a fost apreciată de cei prezenţi ca fiind binevenită, fie doar pentru a rezolva astfel de probleme de comunicare între mediul de afaceri şi cel educaţional, care, odată rezolvate ar putea fi un punct de pornire pentru dezgheţarea pieţei muncii.

Diana RADU