Rudăria, cum este cunoscută comuna cărășeană Eftimie Murgu, ar urma să fie transformată într-o destinație turistică modernă care să ofere o experiență complexă tuturor turiștilor care ajung în zonă. Acesta este scopul unui nou proiect derulat de Asociația Acasă în Banat și Fundația Orange. În cadrul proiectului vor fi efectuate lucrări de întreținere și reparații la morile de apă, se vor înlocui acoperișurile de tablă, se va amenaja un traseu turistic care să includă vizitarea morilor mai puțin cunoscute din sat și va fi încurajată dezvoltarea economică a zonei prin crearea unui brand – produs la Rudăria și prin comercializarea făinii măcinate aici.

„Rudăria este o adevărată bijuterie a arhitecturii populare țărănești, însă nu este pusă în valoare așa cum trebuie. Astăzi, turiștii vizitează doar 6-7 dintre cele 22 mori pentru că nu știu cum să ajungă la celelalte. Stau o oră-două, după care se urcă în mașini și pleacă. Noi ne propunem să introducem toate cele 22 mori în circuit, să oferim posibilitatea turiștilor să le viziteze pe toate, să facă drumeții pe jos sau cu bicicleta, să descopere satul și oamenii, să cumpere produsele locului și să aibă toate motivele să stea peste noapte la pensiunile din sat”, a declarat Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

În cadrul proiectului „Hai la Rudăria” vor fi organizate trei acțiuni cu voluntari. Prima dintre ele va avea loc luna aceasta, în perioada 14-16 mai. Voluntarii vor face curățenie în albia râului, vor amenaja traseul turistic, vor face lucrări de întreținere la morile de apă, vor monta indicatoare, vor participa la ateliere de morărit, panificație, ghidaj turistic etc. Cei care doresc să se înscrie la eveniment pot accesa acest formular online: LINK.Următoarele acțiuni, vor avea loc în vară și vor fi anunțate ulterior.

„Este al doilea an când ne implicăm în renovarea morilor de apă din zona Banatului. De data aceasta însă, abordarea este una integrată și vom ajuta comunitatea locală să transforme Rudăria într-o destinație turistică accesibilă, atractivă și sustenabilă.Voluntarii companiei Orange și nu numai pot să dea o mână de ajutor în trei etape diferite pentru a amenaja zona, a repara morile de apă, a construi podețe și multe altele. Vă așteptăm la Rudăria!”, a precizat, la rândul său, Andrei Amarghioalei, shop manager Orange România.

Proiectul „Hai la Rudăria!” este finanțat de Fundația Orange cu suma de 35.000 lei, prin intermediul „Susține un ONG!”, program anual ce încurajează participarea activă a angajaților companiei în proiecte sociale.

foto copertă: Facebook (Banatul Montan)
Karina TINCUL

„De mult îmi doream să aduc într-un singur loc pozele cu toate morile de la Rudăria. Acelea 22, multe și faine, dar care circulau fără bilet în trenul UNESCO”, dezvăluie Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat, protagonistul mai multor proiecte de salvare sau refacere a unor obiective de patrimoniu din satele Banatului de Munte.

Printre acestea s-a numărat și Proiectul „Țara Morilor de Apă”, derulat în anul 2019, prin care s-a dorit scoaterea la lumină a acestor obiecte de patrimoniu, considerate ca fiind „adevărate relicve ale unei alte lumi”, punerea lor în valoare și introducerea într-un circuit turistic.

Faptul că au fost identificate atunci 243 de mori de apă, răspândite pe raza întregului județ, arată că inițiatorii proiectului din asociația Acasă în Banat sunt fascinați de aceste obiective inedite, fapt întărit și prin realizarea unui colaj cu cele 22 de mori de la Rudăria, complexul fiind cel mai mare parc mulinologic din Europa.

„Cele vechi sunt superbe! O parte dintre ele au fost distruse și refăcute într-un mod destul de banal. Dar funcționează în continuare și asta mi se pare incredibil. Iar partea faină e că pentru descoperirea celor „din sat” trebuie să mergi prin spatele caselor, să treci pe punți, podețe, canale de apă și fel și fel de amenajări ingenioase care transformă peisajul într-unul cu adevarat unic pentru România”, a precizat Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat. Imaginile nu mai au nevoie de nicio prezentare!

Lorena POENARU

După ce au renovat case tradiționale din comunele cărășene, au salvat morile de apă de la Rudăria și au ajutat peste 200 de copii vulnerabili, membrii Asociației Acasă în Banat, cei care și-au propus să scoată la lumină o serie de obiecte de patrimoniu foarte valoroase din Caraș-Severin și Timiș, și-au întins inițiativele peste mări și țări. Doi dintre protagoniștii care pun umărul la proiectele asociației bănățene, Ion Diu și Anca Măduța s-au aventurat la susținerea educației la Bwawani Morogoro, în Tanzania.

Cei doi au plecat voluntari în Africa, într-o comunitate de lângă Morogoro, unde o mână de oameni își doresc foarte mult sa crească nivelul educației din zonă.

„Zilele trecute am fost să vizităm satele învecinate și le-am explicat părinților importanța educației, observând totodată nivelul de trai foarte scăzut. Ieri am fost să vizităm școala și am constatat că sălile de clasă au urgentă nevoie de reparare și igienizare. În cele 4 săli de clasă (3 în interior și una în aer liber) învață aproximativ 130 de copiii care vin pe jos câțiva kilometri în fiecare zi. Încercăm să dăm o mână de ajutor dar avem nevoie și de susținere financiară. 380 dolari sunt necesari pentru a cumpăra materialele”, scria pe pagina sa de facebook, chiar în ziua de Crăciun, Ion Diu, unul dintre voluntari.

După o săptămână de lucru, voluntarii au reușit să ducă la bun sfârșit proiectul de renovare a școlii.

„Chiar dacă am avut multe provocări începând de la procurarea materialelor până la colaborarea greoaie cu cei de aici – cultura lor este mult diferită față de a noastră, sunt foarte relaxați, nu înțeleg concepte precum grabă și mobilizare, suntem mulțumiți de ce a ieșit. Și pentru că am reușit să adunăm mai mulți bani, am cumpărat și materiale necesare pentru o mai bună desfășurare a orelor.

Vă mulțumim încă o dată pentru contribuția adusă acestui proiect! Vă dorim să aveți un an împlinit!”, susțin cei doi voluntari „Acasă în Banat”.

Lorena POENARU

Complexul mulinologic de la Rudăria, care fost inclus în patrimoniul UNESCO în anul 2000, când morile de pe Cheile Rudăriei au fost restaurate de Muzeul „Astra” din Sibiu, costurile de restaurare fiind achitate din fonduri europene, are un număr de 22 de mori, acestea întinzându-se pe o distanță de aproximativ 3 kilometri.

Morile de pe Valea Rudăriei reprezintă o mărturie în timp a tehnicii populare tradiționale din Banat. Complexul de mori de la Rudăria se află în Valea Almăjului, la 15 km de Bozovici, în comuna Eftimie Murgu. Până în anul 1970, localitatea Eftimie Murgu avea denumirea de Rudăria, de unde și numele complexului mulinologic, însă localitatea și-a schimbat numele, luându-l pe cel al cunoscutului revoluționar pașoptist, care s-a născut în localitatea ce-i poartă acum numele.

Morile de pe râul Rudăria datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În 1874 existau 51 de mori pe cursul râului ce poartă numele complexului de mori, însă de atunci și până în prezent au mai rămas doar 22. Viiturile ce au avut loc pe râul Rudăria au distrus morile una câte una, ultima viitură având loc în 2014, când 3 mori au fost distruse în totalitate, ele fiind reabilitate cu fonduri de la Compania Națională de Investiții. Morile sunt construite exclusiv din lemn și au sisteme hidraulice foarte vechi.

Din cele 22 de mori, majoritatea sunt funcționale, localnicii măcinându-și și astăzi, prin tehnica măturării pe piatra de moară,  grâul, porumbul și ovăzul, la moara la care „au rând”, pe ușile construcțiilor de lemn fiind tabele cu numele și perioada rândașilor. Iar dacă din făina de grâu se face „pită” la fel de bună ca și odinioară, cu un gust deosebit, fie în gospodăriile proprii, fie la fabrica de pâine din comună, făina de porumb și ovăz este folosită de localnici pentru hrana animalelor din gospodăria proprie, după cum ne povestește o bătrână de 75 de ani, care ne-a mai spus că: „m-am pomenit cu ele (morile n.r.), maică”. Şi parcă în ochii ai am văzut o licărire de bucurie când și-a amintit de vremurile de odinioară.

Fiecare moară are un nume, el fiind dat fie de familia „chef” care a construit moara, fie de o legendă a locului în care a fost construită. Așadar, dacă vizitați complexul mulinologic de la Rudăria, veți găsi inscripționate diverse nume: Moara de la Tunel, Moara Roșoanea, Moara Viloanea, Moara Trăiloanea, Moara Bățoalea, Moara Pațonea, Moara Îndărătnica de la Perete, Moara Îndărătnica dintre Râuri etc.

Fiecare dintre ele are o poveste. De exemplu, Moara Îndărătnica dintre Râuri se face remarcată prin faptul că roata acesteia se învârte invers acelor de ceasornic. Tot la această moară, localnicii povestesc că înțelepții satului se întruneau pentru a lua decizii importante pentru comunitate.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157682320244905″]

Pe lângă aceste „ciudățenii”, există și legende ale locului. Astfel că, la Moara de la Tunel a fost adus preotul, acum 30 de ani, să alunge spiritele rele. De când se încuiaseră accidental patru capre înăuntru, fiind găsite după cinci zile în cea mai bună stare, în acel loc se auzeau noaptea tot felul de zgomote, țipete de petrecere, glasuri de femei, icneli și mugete înfundate, viori și trompete, tropot de cai, tălăngi și muzici de patefon. Nimeni nu mai îndrăznea să macine la moara de-acolo. O altă povestioară spune că un rândaș, după ce și-a umplut sacul cu faină măcinată la Moara Îndărătnica dintre Râuri (a cărei roată se învârtește în sens invers acelor de ceasornic), a plecat acasă, unde a găsit boabele întregi, aşa că n-a mai avut liniște cu nevasta câteva zile, fiindcă femeia îl bănuia că, de fapt, nici nu dăduse pe la moară…

Liniştea sufletească dată de susurul apei într-o zonă de legendă, locul încărcat de istorie şi unic în Europa sunt motive îndestulătoare pentru turiştii care doresc să se deconecteze şi să îşi încarce bateriile pentru o bună bucată de vreme.

John GAVRILESCU