Arhitectul reșițean, Dan Cincu, cel care scrie istoria orașului său natal pe pahare de carton, subiect abordat într-un articol anterior pe Reper24, nu este preocupat doar de monumentele și clădirile simbolice ale urbei, ci și de întoarcerea la identitatea locală a fiecărei zone a județului prin păstrarea stilului arhitectural dominant, atunci când proiectează case.

Citește și Dan Cincu, arhitectul care „scrie” istoria Reșiței pe pahare!

„De exemplu, clădirea aceea de la Vila Klaus mi se părea una mai reprezentativă pentru zona aceasta decât mi se cere să proiectez, eu am făcut Tirol, am făcut Grindeștiul, într-un anumit stil de arhitectură și toată lumea îmi cere în stilul acela, dar nu e local, nu-i de aici ca identitate, dar Vila Klaus este de aici ca identitate! De ce? Pentru că pemii au venit de undeva de prin zona Karlovy Vary. Dacă te uiți la arhitectura Karlovy Vary care seamănă cu arhitectura de pe Vila Klaus sau de pe pavilionul de la Buziaș.

Acum, de exemplu, am trei clienți cărora le fac trei case la Trei Ape și le-am propus asta și au marșat pe ideea să încercăm totuși să ne întoarcem la identitatea locală a zonei, dar identitatea locală este foarte greu de găsit și este foarte greu de întreținut”, afirmă Dan Cincu.

Arhitectul trage un semnal de alarmă în privința viitorului monumentelor, care sunt din ce în ce mai puține. Pe lângă faptul că în județ nu s-a mai proiectat nimic încă din perioada comunistă, soarta clădirilor construite până prin anii 1940 au un viitor sumbru sau nu-l mai au deloc.

„În nomenclatorul de monumente ele au anumite categorii: categoria A, B, în funcție de importanță, vechime și lista asta se tot împuținează. Eu am o problemă cu asta, pe faptul că lista s-a oprit undeva prin `40 și de acolo încoace nu mai există niciun monument, nu s-a mai proiectat nimic.

De exemplu, nu-mi place că s-a neglijat NERA, era un exemplu de arhitectură comercială din perioada aceea, cu o rampă exterioară pe care se mergea, la care s-a renunțat pentru că e clar că fenomenul comercial evoluează, dar el evoluează atâta timp cât îl lași, dacă eu îmi trec sub protecție niște clădiri, care consider, există niște departamente pentru astfel de monumente, nu mai fac ce vreau cu ele. Noi avem de fapt o arhitectură a clădirilor care se oprește undeva prin anii 40 și de atunci încolo nu mai există niciun monument. Și o să ajungem în 2050 și o să zicem că nu mai există monumente din anii `80, anii `90, din anii 2000. Ar trebui totuși să se mai completeze la lista aceea sau să se mai adauge la lista aceea”, spune ușor dezamăgit arhitectul reșițean, Dan Cincu.

Lorena POENARU

Ambulanţa pentru Monumente Banat s-a născut în 2018, fiind un proiect finanţat din Timbrul de Arhitectură de către Ordinul Arhitecţilor din România. Ambulanţa pentru monumente Banat este un lăstar al proiectului cu acelaşi nume, care face intervenţii de urgenţă, salvând de câţiva ani buni, monumente în Transilvania și care-și propune să se extindă gradual la nivelul întregii ţări.

Ambulanţa pentru monumente Banat, se va opri într-o primă fază asupra monumentelor din judeţele Caraş şi Timiş, propunându-şi să facă câteva intervenţii de urgenţă în aceste două judeţe. Proiectul este coordonat de către Asociaţia pentru Patrimoniu Activ- PACT în parteneriat cu Asociaţia Monumentum, cea care a dat naştere acestui proiect în Transilvania, Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Timişoara, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Caraş- Severin.

Proiectul nostru se bazează pe voluntariat şi implicarea comunităţilor locale, pe care le vom sprijini în realizarea intervenţiilor. Ambulanţa pentru monumente Banat îşi propune să facă proiecte de punere în siguranţă şi intervenţie de urgentă, având scopul mai degrabă de a resuscita, aidoma personalului medical dintr-o ambulanţă, prelungind şi salvând astfel viaţa unui monument şi pregătindu-l pentru o ulterioară restaurare. Unul dintre obiectivele importante ale proiectului este cel de responsabilizare socială a tinerilor, pregătirea viitorilor arhitecți și co-interesarea și mobilizarea comunităților în prezervarea și valorificarea patrimoniului imobil ca marcă a identității lor culturale.

Intervenție de urgență la Eftimie-Murgu, 9-12 iulie 2018

“Moara Îndărătnica de la perete”, probabil cea mai veche moară de la Rudăria,  se află într-o stare avansată de degradare. Abandonată în urma unei viituri care a spulberat alte mori mai tinere şi mai zdravene, Îndărătnica noastră, a hotărât să reziste până când va putea să macine din nou făină.

Tocmai de aceea, Ambulanţa pentru Monumente Banat, invită voluntari  între 9 şi 12 iulie să-şi suflece mânecile, împreună cu oamenii din sat, în încercarea de a readuce la viaţă această valoroasă moară. Intervenţia va presupune, în principiu, înlocuirea învelitorii foarte degradate din şindrilă. Alături de noi, va lucra şi un meşter şiţar din sat, care ne va iniţia în tainele acestui meşteşug arhaic. Intervenţia este sprijinită de Primăria din Eftimie Murgu, care ne va ajuta cu toată logistica necesară, inclusiv masa şi cazarea în sat.

Noi punem la dispoziție echipamentul de protecție (salopete, căști, mănuși) pentru montarea șiței, iar voi trebuie să vă aduceţi bocanci, lanternă, saci de dormit şi izopren.

Cei interesaţi să participe la intervenţie sunt rugaţi să confirme acest lucru la următorul număr de telefon:
stud. arh. Daiana Maciulschi 0756306007

Sergiu TABAN

Cele mai urâte monumente din lume. Vouă cum vi se par?

De la o statuie a lui Michael Jackson, la un memorial al atentatelor de la 11 septembrie, din Statele Unite, unele monumente din jurul lumii nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor şi au devenit mai degrabă cunoscute pentru valoarea lor estetică îndoielnică. CNN a alcătuit o listă cu cele mai nereuşite dintre acestea.