Institutul Naţional al Patrimoniului a făcut cunoscut faptul că Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, a declasat un număr de 49 de monumente de pe lista întocmită în 2010, clasând alte 644 de monumente, structurate pe patru categorii: arheologie, arhitectură, for public, memoriale şi funerare.

Astfel, conform listei întocmite în cursul anului trecut, în judeţul Caraş-Severin există 832 de monumente  istorice înregistrate de Institutul Naţional al Patrimoniului.

Din prima categorie, în municipiul Caransebeş regăsim aşezările din Situl arheologic de la Balta Sărată – „Câmpul lui Andrei”, datate din Epoca medievală timpurie, Hallstatt, Epoca bronzului şi Neolitic. De asemenea, se regăsește Situl arheologic Caransebeş, cu aşezări din Epoca bronzului şi Neolitic, Situl arheologic „Mehala” – cu necropolă din sec. XIV, Villa rustica din Epoca romană, Castrul roman de la Tibiscum, şi Castrul de piatră, tot din Epoca romană, sec. II-III d.Hr, situate la Jupa, Cetate din sec. XIV-XV şi Biserica de tip romanic, din sec. XIII-XIV.

Trecând la monumentele de arhitectură, de for public şi cele memoriale şi funerare, Caransebeşul se înscrie pe această listă cu o mulţime de obiective, ceea ce reflectă bogata istorie a municipiului de pe malurile Timişului şi Sebeşului.

Astfel, este vorba despre:

Vila „Antoniu Sequens”

Vila „Gheorghe Baba”, ambele din cartierul Teiuş şi datând din sec. XVIII,

Ansamblul Pieţei Revoluţiei

Ansamblul urban „Piaţa General Ioan Dragalina”, amândouă din sec. XIX-1900-1925,

Situl urban din cartierul Teiuş – sec. XIX,

Primăria veche (fosta Prefectură Caransebeş, azi spaţiu şcolar în cadrul Seminarului Ortodox „Ioan Popasu”) – anii 1800-1850,

Palatul Korongy – 1877-1912,

Pavilionul Ofiţerilor – 1874,

Cazarma Grănicerilor (azi Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă), din anul 1739, renovată în 1753,

Palatul Comunităţii de Avere – 1901,

Judecătoria Caransebeş – 1905-1906,

Sediul Comitatului de Severin (azi grădiniţă) – sec. XVIII, modificări în 1909,

Restaurantul „Pomul Verde” – 1740, modificări în 1850,

Casa Grănicerilor (azi sediul Protopopiatului Ortodox Român) – mijlocul sec. XVIII, refăcută în 1891,

Prima farmacie românească din Banat, atelier foto, magazin (azi locuinţe, cu parter comercial), din perioada 1750-1800, modificări în 1900,

Casa Diecesană (azi sediul Casei de Pensii – Oficiul Caransebeş, şi locuinţe) – din perioada 1850-1900,

Fosta Mânăstire Franciscană – 1725,

Biserica Franciscană din acelaşi an,

Şcoala de Matematică şi Subofiţeri a Regimentului de Graniţă (azi proprietatea Comunităţii de Avere) – 1868,

Poşta – perioada 1900-1925,

Şcoală (azi Şcoala Normală „C.D. Loga” – Colegiul de Institutori al Universităţii de Vest Timişoara, şi grădiniţă) – 1900-1925,

Ansamblurile urbane „Str. Mihai Viteazul I şi II” – sec. XVIII, cu modificări survenite în sec. XIX,

Casele „Ostoia”, „Vasilievici” şi „Laboncz”, toate din sec. XVIII,

Locuinţe de negustori macedoneni (azi sediu de firme şi locuinţe) – sec. XVIII,

Magazine şi restaurant (azi sediul Bibliotecii Municipale „Mihail Halici”) – sfârşitul sec. XIX,

Noua Casă de Păstrare (azi spaţii comerciale şi locuinţe) – 1900-1925,

Banca Graniţei (azi Banca Comercială Română, Agenţia Caransebeş) – 1810,

Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” – 1780,

Sinagoga – 1893-1894,

Sala de spectacole din fostul Cinematograf „Tineretului” – 1927,

Casa Oraşului (azi Primăria) – 1903,

Biserica „Sfântul Gheorghe” – 1444, reconstruită în 1739 şi modificată în 1759,

Uzina Hidroelectrică – 1889,

Tribunalul militar şi închisoarea (fostul sediu al Parchetului) – 1700-1750,

Liceul „Traian Doda” – 1915

De asemenea, Caransebeşul se mai poate mândri și cu Statuia Generalului Ioan Dragalina, din anul 1943, Bustul Dr. Iuliu Iosif Olariu – 1936, Bustul Episcopului Ioan Popasu – 1935, Statuia „Pro Patria” – 1918, Crucea de Hotar din Mehala – sec. XVIII-XIX, Casa Generalului Ioan Dragalina – sec. XIX, Mormântul Prof. Corneliu Diaconovici Loga – 1895, Mormântul istoricului Patriciu Dragalina – 1917, şi Mormântul lui Iulian Vuia, din prima parte a sec. XX.

Cosmin VLAD  

Primăria Reșița este tot mai interesată pentru atragerea fondurilor europene, de data aceasta în interesul lăcașelor de cult din oraș.

Mai exact, autoritățile locale sunt interesate de accesarea unor fonduri europene prin Programul Operațional POR 2014-2020, care să fie destinate acelor biserici și lăcașe care sunt declarate monumente istorice.

Autoritățile locale au decis astfel, că se impune asocierea Primăriei Reșița cu fiecare lăcaș de cult care poartă acest titlul în parte, pentru a putea ajunge la sumele europene puse la dispoziție în vederea reabilitării acestora.

Dacă vor fi primite, fondurile de la UE vor merge strict către restaurarea, protecția, conservarea și valorificarea durabilă a acestor obiective.

Parohia Ortodoxă Română Câlnic, Parohia Adormirea Maicii Domnului, Biserica Evanghelică Reșița și Parohia Romano-Catolică Reșița sunt lăcașele de cult vizate.

În toate cele patru cazuri, Primăria Reșița va reprezenta liderul parteneriatului ce urmează să fie încheiat, astfel că autoritățile locale vor fi cele care vor depune fiecare proiect în parte și vor suporta din bugetul local cheltuielile impuse pentru implementarea acestuia.

După ce bisericile vor fi reabilitate, autoritățile locale au în plan să le includă într-un circuit turistic care să fie una dintre atracțiile principale ale orașului.

„Fiecare lăcaș de cult are particularitatea lui, noi vrem să le reabilităm pe toate, să le redăm partea de monument istoric și să le introducem într-un circuit turistic.

Eligibile sunt lăcașele de cult cu titlul de monument istoric. Noi vrem să le reabilităm pentru a le introduce într-un circuit turistic de care Reșița are foarte mare nevoie. Proiectele de acest fel sunt eligibile până la 5 milioane de euro pentru fiecare lăcaș în parte”, explică viceprimarul Ioan Crina.

Rata de cofinanțare acordată pentru un astfel de proiect este din partea UE de 85 la sută din valoarea cheltuielilor eligibile, cofinanțarea din partea Guvernului României este de 13 la sută, iar contribuția Primăriei Reșița urmează să fie de 2 la sută.

Alexandra JURCA