Continuă să crească numărul cărășenilor plasați în izolare la domiciliu și să scadă cel al persoanelor aflate în carantină instituționalizată. Conform ultimei raportări,  în izolare la domiciliu se află 1928 de persoane, cu o raportare anterioară fiind 1.866 persoane, iar în carantină mai sunt 93 de persoane. În urmă cu o săptămână, în izolare la domiciliu se aflau sub 200 de cărășeni. De la încheierea stării de urgență au revenit din străinătate peste 1.500 de cărășeni.

„Suntem puțin îngrijorați și ne așteptam, sau încercăm să nu fie așa, să nu crească numărul de cazuri  pe fondul venirii persoanelor într-un număr mai numeros”, au declarat reprezentanții DSP Caraș-Severin.

Odată cu creșterea numărului cărășenilor veniți din străinătate, cresc și atribuțiile autorităților, pentru că fiecare persoană trebuie înregistrată și monitorizată, atât ea, cât și familia.

„Aici va fi o problemă pentru că toată lumea va trebui înregistrată, urmărită, așa cum s-a procedat cu izolații de la început. Toată lumea va fi monitorizată, toți cei care intră în izolare cu familia, iar pentru cei care vor prefera să aleagă să intre în carantină instituționalizată, există această posibilitate dacă vor să nu pună familia în pericol sau să nu pună și familia în izolare. Ei trebuie să declare la vamă că vor  într-un spațiu de carantină și atunci vor fi duși acolo. Reamintim că dacă în afara de sancțiunile  pe care le aplică autoritățile celor care părăsesc autoizolarea rămâne în continuare în carantinare  obligatorie  pe banii celor care ies din această situație.

Vreau doar să concluzionez că lucrurile sunt sub control , dar suntem foarte atenți la aceste persoane care vin. Suntem atenți în continuare ca spitalele să respecte  circuitele pe care le-am stabilit împreună cu dânșii, după cum știți, am făcut câteva  vizite la toate spitalele. În această perioadă, doctorul Dumitrescu, cu mine și cu alți reprezentați DSP, au fost în control și la zonele de carantinare și la spitale. A trebuit să ne asigurăm, dar și să modificăm pe alocuri circuitele epidemiologice pe care dânșii le-au făcut  acolo. Era important să facem acest lucru, pentru că una dintre viziunile cele mai importante  ale sistemului de sănătate, acum, este acea separare între posibile cazuri de infectare cu Covid-19 și ceilalți bolnavi. În general, în județ s-a reușit acest lucru și spitalele s-au asigurat că au această separație. Urmărim în continuare aceste lucruri”, a declarat purtătorul de cuvânt al DSP Caraș-Severin, Daniel Botgros.

În numărul total al persoanelor izolate se încadrează și membrii familiei, dacă cei veniți din afara țării intră în contact cu aceștia. În cazul în care aceste persoane au locuințe diferite, atunci familia nu se izolează, însă, ne spun cei de la DSP, majoritatea celor care revin în țară vor să stea cu familiile . Unii vin chiar cu familia din străinătate.

„Sperăm că nu va scapă nimic de sub control, așa cum până la urmă nu a scăpat nimic, cu toate problemele  foarte mari pe care le-am întâlnit și suntem atenți la acest val de persoane care vin și  care vor trebui să stea în autoizolare. Îi sfătuim să rămână și să nu încerce să părăsească domiciliu, pentru că rămân în continuare acele controale.

Noi suntem un județ de graniță. Din fericire, eu zic că lucrurile au fost sub control pentru că iată Arad, Timiș, Hunedoara, noi am rămas un pic de enclavă mai bună din acest punct de vedere. Din nefericire, am avut și noi 6 decese, puteam să nu le avem și sperăm să nu mai avem  niciun deces”, a mai declarat Daniel Botgros, purtătorul de cuvânt al DSP Caraș-Severin, vocea unică responsabilă cu relatarea situației Covid-19 în Caraș-Severin.

Elena FRANȚ

Acuzația este făcută de GEC Nera care, în cooperare cu Liceul MATHIAS HAMMER din Anina, a realizat în data de 19 august o monitorizare a stării patrimoniului natural în rezervaţia naturală Cheile Caraşului din Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului.

Cu aceeaşi ocazie s-a făcut o promovare a ecoturismului de pe acest traseu, prin prezentarea în faţa grupurilor de vizitatori a atracţiilor turistice pe care le generează fabulosul patrimoniu natural al parcului şi prin distribuirea de publicaţii promoţionale. La eveniment au participat 10 voluntari care au parcurs un traseu ce a inclus satul Iabalcea, platoul Iabalcei, poiana Prolaz, canionul de pe cursul mijlociu al Caraşului, cheile Caraşului de pe cursul inferior şi localitatea Caraşova.

Cu ocazia evenimentului s-a constatat că starea infrastructurii de vizitare a parcului este aproape inexistentă. Puntea de la Prolaz este avariată, vechile marcaje turistice nu mai pot fi identificate, iar zonele cu risc de prăbuşire pentru vizitatori nu sunt dotate cu elemente de siguranţă. Nu sunt amenajate locuri de acces la peşterile de pe traseu pentru ca acestea să poată fi introduse în circuitul de vizitare pentru segmentul general de vizitatori.

În poiana de la Pestera Liliecilor au fost tăiate vegetaţia,  mai multi arbuşti şi un arbore cu diametrul de 15 cm, iar cioata nu este marcată. Lucrarea pare a fi făcută pentru amenajarea poienii în scopuri de agrement. În această poiană, precum şi în celelalte două poieni, imediat din amonte, vizitatorii îşi găteau masa pentru picnic pe vetrele de foc.

„Din informaţiile obţinute de la localnici, rezultă că amenajarea în sopuri de agrement a poienii de la Peştera Liliecilor ar fi fost făcută de RNP Romsilva, prin  Administraţia Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului aflată în subordine. Dacă este aşa, în acest caz prejudiciul privind degradarea biodiversităţii nu este mare însă «lecţia» de protecţie a naturii şi de educaţie ecologică oferită de Administraţia Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului va genera o mentalitate devastatoare în comportamentul vizitatorilor.”, declară Doina Mărgineanu, consilier de presă în cadrul GEC Nera.

Statutul zonei este de Rezervaţie Naturală, conform OM7/1990 și 49/2016, Zonă de Conservare Specială, conform OM 552/2003, dar şi Zonă de protectie integrală, conform hotărârii  1/28.02.2013 a Consiliului Stiintific al PN Semenic – Cheile Caraşului.

„Nu mai întrebăm RNP Romsilva de ce permite tăieri în astfel de zone, deoarece cunoaştem răspunsul deja oferit în alte cazuri: «Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului nu are un Plan de Managemement aprobat, iar amenajamentul silvic permite tăieri în asemenea zone». În schimb, ne întrebăm din nou: Oare cine are interesul ca, după 13 ani de la înfiinţarea Administraţiei PN Semenic – Caraşului, acest parc să nu aibă un Plan de Management aprobat?  RNP Romsilava, cea care ar fi trebuit să promoveze un asemenea document sau Ministerul Mediului, cel care ar fi trebuit să-l aprobe. Poate, ambele instituţii!”, se mai arată în comunicatul remis presei de către ONG-iști orăvițeni.

John GAVRILESCU

Grupul Ecologic de Colaborare Nera, organizaţie nonguvernamentală, apolitică şi nonprofit, a realizat în perioada 14 – 15 iulie a.c, în cooperare cu Liceul MATHIAS HAMMER din Anina, o monitorizare a activităţilor antropice care agresează patrimoniul Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, precum şi a stării infrastructurii de vizitare a parcului.

În cadrul evenimentului au fost distribuite publicaţii destinate informării grupurilor de vizitatori privind regulamentul parcului şi atracţiile turistice ale traseului. Activitatea s-a derulat  pe un traseu cuprins între Podul Beiului şi Lacul Dracului, cu intrare şi pe minitraseul de pe Valea Rea.

Pe Cheile Nerei, zonă pe care RNP Romsilva o administrează aproape  în totalitate, peisajul mirific împreună cu legendele care însoţesc atracţiile turistice întâlnite la tot pasul sunt, din păcate, în contrast cu posibilităţile de vizitare ale parcului pe care structurile din teritoriu ale RNP Romsilva le asigură aici în acest moment.

„Copacii prăbuşiţi peste traseul de bază barează calea copiilor şi persoanelor în vârstă, un segment de vizitatori vulnerabil la asemenea obstacole. Puntea suspendată de la Vogiun, care ar putea deveni brand-ul turistic al Cheilor Nerei, este aproape fără podină şi inaccesibilă vizitatorului obişnuit. Probabil, din cauza „lipsei” materialului lemnos. Se întâlnesc la tot pasul depozite mari de PET-uri aduse din Valea Almăjului de apele de viitură ale Nerei. Pe durata a 16 ore, dus – întors, de mers pe jos (practic două zile de vizită a traseului) nu există o acoperire cu semnal de reţea GSM, iar riscul unei accidentări prin prăbuşire sau a unei muşcături de viperă există şi pentru iniţiaţi. Sunt doar câteva probleme, obiective sau subiective, ale infrastructurii de vizitare de pe Cheile Nerei, care au fost incluse în raportul de monitorizare al GEC Nera realizat cu ocazia evenimentului şi care umbresc farmecul acestui traseu.”, se arată într-un comunicat de presă remis de organizația de mediu orăvițeană.

Diana RADU

Mai multe camere de monitorizare au fost instalate în pădurile din Caraș-Severin, cu scopul de a monitoriza fauna de pe raza parcurilor naturale și naționale. Activitatea, prin care se dorește colectarea de date privind animalele din aceste păduri, face parte dintr-un proiect derulat de WWF România, proiect care va ajunge la final în luna iulie a anului viitor. 

„Facem aceste acțiuni de monitorizare asupra faunei, în general asupra faunei de mamifere mari, pentru că sunt acestea reprezintă cei mai buni indicatori asupra stării unui eco-sistem. Dacă avem mamifere mari, prădători mari, ei fiin vârful piramidei trofice, atunci cu siguranță avem un eco-sistem sănătos. Camerele de monitorizare, aceste capcane foto, pot filma o perioadă de câteva luni. Noi le folosim câte două săptămâni, după care colectăm datele, le analizăm și le comparăm cu baza de date colectată de asociațiile de vânătoare și o bază de dată făcută de o firmă parteneră din București”, a precizat Adrian Grancea, ofițer de proiect în cadrul WWF România.

În cadrul proiectului se dorește monitorizarea a aproximativ 300.000 de hectare, zonă care include Munții Țarcu, Parcul Național Retezat, Parcul Național Domogled – Valea Cernei, Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița și Parcul Natural Cheile de Fier.

Deși proiectul va ajunge la final de abia anul viitor, primele rezultate sunt deja cunoscute. „Până în prezent am reușit să identificăm și să surprindem pe camere aproape toate animalele mari, de interes pentru noi: căprior, cerb, urs, lup, pisică sălbatică, porc mistreț, jder, vidră. Până acum am ratat doar râsul, o specie mult mai timidă, dar cu siguranță dacă vom continua, se va ivi și acesta. Unele camere sunt instalate în locuri mai izolate, unde avem șanse mai mari să găsim animale sălbatice, altele sunt instalate mai aproape de localități, dar spre surprinderea noastră, animalele nu stau neapărat în cele mai îndepărtate colțuri ale pădurii, ci uneori chiar lângă sate sau orașe”, a mai precizat Adrian Grancea.

Karina TINCUL