Cu 372 de voturi pentru, 37 de voturi împotriva, 6 abțineri și cu doi parlamentari ce nu au vrut să voteze, Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a adoptat,  hotărârea privind încuviințarea stării de alertă pe întreg teritoriul României, începând cu data de 18.05.2020, pe o durată de 30 de zile.

Hotărârea de Guvern care instituia starea de alertă ca urmare a pandemiei de coronavirus a fost adoptată de parlamentari cu câteva amendamente. Între acestea și cea care prevede trecerea unităților sanitare din nou în subordinea administrației locale din cea a Ministerului sănătății, Acest lucru va conduce la numirea directorilor de spitale din nou de către Primării și Consilii Județene. În cazul județului Caraș Severin este foarte posibil ca de astăzi, sau din zilele următoare, să avem noi directori, adică tot pe cei vechi la spitalele din cele două mari orașe ale județului, Reșița și Caransebeș.

O altă măsură adoptată în Plenul Parlamentului prevede deschiderea a încă 3 puncte de trecere a frontierei de stat în Ungaria, pentru evitare aglomerației din ultimele zile, în județele Arad și Bihor.

Dan AGACHE

Ordonanţa de urgenţă aprobată în ultima ședință de Guvern (OUG 44/2020 privind prelungirea mandatelor aleșilor locali, dar şi unele măsuri privind organizarea alegerilor locale din 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial.

Conform acesteia, mandatele autorităţilor administraţiei publice locale se prelungesc până la data preluării, în condiţiile legii, de către noile autorităţi ale administraţiei publice locale a mandatelor rezultate în urma alegerilor, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020.

Procedurile privind organizarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale se iniţiază în termen de 6 luni de la data expirării duratei stării de urgenţă, se arată în OUG.

Tot potrivit OUG, numărul minim al susţinătorilor necesar pentru depunerea candidaturilor pentru alegerile de anul acesta se va reduce la jumătate.

„La alegerile din acest an, pentru candidaturile la consiliul local şi funcţia de primar din aceeaşi circumscripţie electorală, respectiv pentru candidaturile la consiliul judeţean şi preşedintele consiliului judeţean din aceeaşi circumscripţie electorală, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor prezenta câte o singură listă de susţinători”, citează Mediafax.

Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot opta să depună la Biroul Electoral Central, în cel mult 30 de zile de la începerea perioadei electorale, liste de susţinători la nivel naţional, care cuprind un număr minim de 25.000 de alegători, din care cel puţin 500 de alegători în fiecare judeţ şi 1.000 în municipiul Bucureşti.

În ordonanţă se mai precizează că partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot opta ca, în locul depunerii listelor de susţinători, să facă dovada depunerii în contul bancar deschis pentru campania electorală la nivelul judeţului respectiv sau al municipiului Bucureşti, după caz, a unor contribuţii electorale în valoare de cel puţin 50 de salarii de bază minime brute pe ţară.

Candidatul independent poate opta ca, în locul depunerii unei liste de susţinători, să facă dovada depunerii în contul bancar deschis pentru campania electorală a unei contribuţii electorale în valoare de cel puţin 3% din valoarea maximă admisă pentru funcţia pentru care candidează.

Potrivit ordonanței emise de Orban, la alegerile locale din acest an dosarele de candidatură pot fi depuse electronic, de asemenea și listele de susţinători vor putea fi semnate şi depuse şi electronic, în condiţiile legii.

Prin această ordonanţă se modifică şi articolul 151, alineatul 3, din OUG privind Codul administrativ.

Potrivit modificării, mandatul primarului se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă ori alte situaţii expres prevăzute de lege atunci când, din cauza acestor situaţii, nu pot fi organizate alegeri în condiţiile legii.

sursa: Mediafax

foto: Playtech.ro

Elena FRANȚ

Legea nr.192 din 2019 care cuprinde mai multe modificări în domeniul ordinii și siguranței publice a fost publicată în Monitorul Oficial nr.868 din 28.10.2019 și se va aplica de la finele lunii ianuarie 2020.

După noile reglementări legislative, polițistul este îndreptățit să conducă o persoană la sediul poliției, în următoarele condiții:

„-nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice;

-din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanțelor ori a bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală;

-prin acțiunile sale periclitează viața, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică;

-luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.

Persoana condusă la sediul poliției are mai multe drepturi prevăzute de lege, prin care acela de a fi informată cu privire la motivele conducerii la sediul poliției, posibilitatea de a formula contestație, dreptul de a fi asistată de un avocat, potrivit legii, de a solicita informarea reprezentanților diplomatici ai statului de proveniență, în cazul cetățenilor străini, dreptul la un interpret (…).

Garanții:

„Polițistul are obligația de a raporta șefului său ierarhic despre conducerea persoanei la sediul poliției, în cel mai scurt timp posibil de la momentul sosirii la sediu.

Persoana este condusă la cea mai apropiată unitate de poliție la care se poate realiza identificarea sa, verificarea situației de fapt, și după caz, luarea măsurilor legale, aceste două măsuri realizându-se de îndată.

Polițiștul are obligația de a permite persoanei să părăsească, de îndată, sediul poliției după finalizarea activităților sau a măsurilor legale care se impun.

Se interzice introducerea persoanei aflate în sediul poliției, într-un centru de reținere și arestare preventivă. Aceste dispoziții nu se aplică în cazul în care s-a dispus reținerea ori arestarea preventivă.

Dacă în cadrul verificărilor se constată existența unor indicii cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, se procedează conform normelor de procedură penală”, după cum a comunicat IPJ Caraș-Severin.

foto: ziarulincomod.ro

Elena FRANȚ

Alegerile din 2016 s-ar putea desfăşura după noi reguli, la care lucrează în această perioadă membrii Comisiei Comune pentru elaborarea Codului Electoral, pe baza propunerilor primite de la partide şi ONG-uri. Partidele politice şi-au exprimat dorinţa de a schimba legea electorală pentru alegerile de anul viitor. Reprezentanţii partidelor urmează să înainteze propuneri în privinţa principiilor la legea alegerilor administraţiei publice locale până la data de 10 februarie, iar până în 15 februarie vor fi făcute propunerile pentru celelalte legi electorale.

În prima şedinţă au fost deja stabilite temele pentru modificarea Codului Electoral. Reducerea numărului de parlamentari, alegerea acestora prin vot mixt, de tip german, adică şi pe liste şi pe colegii uninominale, şi organizarea a două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene se numără printre cerinţele reprezentanţilor partidelor. O altă variantă adusă în discuţie a fost eliminarea votului direct pentru președinții de consilii județene și alegerea acestora de către majoritatea consilierilor.

În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, legea actuală permite intrarea în Parlament a celui care obţine 50% plus unu din voturile colegiului în care candidează, restul locurilor fiind redistribuite în funcţie de ponderea patidului la nivel naţional. Astfel, în urma alegerilor din 2012, au ajuns în forul legislativ aproape 600 de parlamentari.

De asemenea, pe masa membrilor Comisiei a fost pusă şi introducerea votului prin corepondenţă.

Până la sfârşitul acestei săptămâni Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Interne, Institutul Naţional de Statistică şi Sistemul de Telecomunicaţii Specială au fost solicitate să depună propuneri concrete de modificare a legii electorale. Şi ONG-urile care doresc să aibă un punct de vedere pe această temă pot trimite propunerile până la începutul săptămânii viitoare, urmând să se întrunească miercuri, 28 februarie, cu Comisia pentru a le discuta.

Diana RADU

Modificările Codului Rutier intrate în vigoare începând de duminică 28 septembrie îi scot în trafic pe oamenii legii. Primii vizaţi sunt şoferi şi pasagerii care ignoră centura de siguranţă.

 Începând de astăzi şi până joi, 2 octombrie, poliţiştii de la Rutieră desfăşoară acţiuni în tot judeţul, pentru depistarea şoferilor şi pasagerilor care nu poartă centurile de siguranţă. „De la data de 28 septembrie a.c., au intrat în vigoare câteva modificări ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2002 republicată privind circulaţia de drumurile publice, respectiv: la art. 36 alin.1 din OUG 195/2002 republicată se prevede neutilizarea centurii de siguranţă de către conducătorii auto, abatere sancţionată cu două puncte penalizare şi o amendă cuprinsă între 180 – 270 lei, cu posibilitatea de a plăti jumătate din minim în 48 de ore, adică 90 lei; la art. 36 alin.1^1 din OUG 195/2002 republicată se prevede neutilizarea centurii de siguranţă de către pasageri, abatere sancţionată fără puncte penalizare, dar cu o amendă cuprinsă între 180 – 270 lei, cu posibilitatea de a plăti jumătate din minim în 48 de ore, adică 90 lei”, precizează Ancuţa Cheţan, purtătorul de cuvânt al IPJ Caraş-Severin.

Legea vine cu precizări şi în ceea ce priveşte transportul copiilor. Astfel, pentru neutilizarea centurii de către pasagerii minori şoferul va fi sancţionat cu trei puncte penalizare şi o amendă cuprinsă între 360 şi 450 de lei. Totodată, potrivit noilor prevederi, conducătorilor auto le este interzis să transporte copii în vârstă de până la 3 ani în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranţă. Copiii cu vârsta de peste 3 ani, având o înălţime de până la 150 cm, pot fi transportaţi în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranţă doar dacă ocupă, pe timpul transportului, orice alt loc decât cel de pe scaunul din faţă.

Diana RADU