Aproximativ 100.000 de euro au fost investiți în ultima perioadă de Primăria Reșița pentru achiziția de utilaje pentru Serviciul Public Direcția pentru Întreținerea și Repararea Patrimoniului Consiliului Local Reșița.

Au fost cumpărate mai multe mașini necesare în special pentru asfaltarea de drumuri, domeniu în care erau folosite utilaje vechi de zeci de ani.

„Am reușit să achiziționăm anul acesta un finisor nou pe care am cheltuit 27.000 de euro. Numai ce a fost achiziționat, a ajuns de câteva săptămâni la noi, l-am și testat, drumul spre Doman a fost primul obiectiv realizat cu acest nou finisor. Funcționează foarte bine, toți colegii mei de la secția drumuri sunt mulțumiți.

S-au făcut mai multe achiziții de utilaje second – hand, dar mult mai performante decât aveam, adică utilaje cu care se făceau drumurile pe vremea lui Mircea Popa.

Pe lângă acestea am încercat să împrospătăm un pic parcul auto. S-a achiziționat de vreo 100.000 de euro în ultimele luni, am luat un cilindru compactor, un finisor, o mașină mortuară, care chiar era necesară, aveam o epavă acolo, o nacelă, două sărărițe”, a explicat directorul Direcției pentru Întreținerea și Repararea Patrimoniului, Daniel Mircea Călin.

Citește și Primăria Reșița a început asfaltările! Pentru început pe drumurile spre Doman și Țerova! Vezi planurile administrației locale!

Karina TINCUL

Fostul primar al Reșiței, Mircea Popa, a avut o vară activă pe rețelele de socializare, acolo unde a postat zilnic imagini inedite cu orașul din diferite perioade de timp, dar și povești despre evoluția diverselor investiții care au dus la Reșița de astăzi.

În încheierea periplului său prin istoria orașului, fostul edil a ținut să adreseze câteva cuvinte atât celor care critică gratuit modul în care se mișcă lucrurile în Reșița, dar și celor care se află acum la cârma orașului.

În ceea ce privește criticile, Mircea Popa a menționat că toți cei care nu au făcut nimic pentru a îmbunătăți starea orașului și a cetățenilor săi, ar trebui să se abțină de la comentarii.

„Îi rog pe acei ce hulesc uneori urbea noastră să își revizuiască acest gen de atitudine, punându-și domniile lor mai întâi problema: Ia să văd cu ce am contribuit eu la îmbunătățirea vieții noastre comune în acest oraș? Reșița noastră este o localitate plăcută, pentru cei ce a făcut ceva pentru propășirea ei, chiar dacă lucrurile respective ar avea doar caracter simbolic”, a explicat fostul primar reșițean.

În ceea ce privește administrația locală, Mircea Popa nu s-a sfiit niciodată să își arate susținerea pentru actualul Popa, lucru pe care l-a făcut și acum. Fostul primar a avut totuși o rugăminte pentru consilierii locali; să lase politica în afara Primăriei.

„Cetățenii ar trebui să participe activ pentru a susține programul actualei administrație, al primarului Ioan Popa care, împreună cu Consiliul Local, și-au asumat un program îndrăzneț de a îmbunătăți calitatea vieții în urbea noastră, program de care am luat cunoștință din presă, dar și dintr-o vizită pe care mi-a făcut-o domnia sa.

Dacă mi se mai permite, rog cele două forțe politice ce compune structura actuală a Consiliului Local ( PNL și PSD) să lase politica la o parte atunci când este vorba de a îmbunătăți viața urbei și a cetățenilor săi, să adopte soluțiile cele mai bune în rezolvarea problemelor, indiferent din partea cărei formațiuni politice provin”, a adăugat Mircea Popa.

Alexandra JURCA

La inițiativa fostului primar al Reșiței, Mircea Popa, cel care nu mai vrea să audă de tarabe, mici și bere în apropierea lăcașelor de cult și a monumentelor eroilor, consilierii locali au votat marți o hotărâre prin care Zilele Recoltei să fie mutate din Parcul Tricolorului în zona Câlnicel.

Propunerea a fost votată fără prea multe discuții, o singură voce din partea PSD, Silvia Chivari, fiind inițial împotrivă, aceasta fiind de acord cu mutarea locației doar începând de anul viitor.

„Este o solicitare foarte mare de locuri pentru tarabe pentru Ziua Recoltei și vreau să menționez că o masă costă 9 lei pe zi, nu 60 așa cum se vehicula. Sunt foarte mulți cetățeni care vor să vină să își expună legumele la piață și am avut o sugestie de la Mircea Popa care evidenția faptul că nu e prea normal să stai cu tarabe, cu mici și bere în preajma catedralei, în preajma unui monument al eroilor. Astfel, am decis să mutăm totul la Câlnicel”, explică primarul Ioan Popa.

Mircea Popa susține doar acțiunile raționale ale actualei administrații!

„Din capul locului subliniez faptul că susțin moral (pentru că fizic nu mai pot) orice acțiune rațională, a actualei administrației a municipiului, menită să contribuie la ridicarea calității vieții cetățenilor lui.
Dar în legătură cu modul în care se folosește de către actuala administrație Parcul Tricolorului am un punct de vedere personal.

Atunci când s-a luat hotărârea ca în acest parc să fie amplasat pavilionul cu Drapelul Național, iar mai apoi Monumentul Eroilor și cu ceva timp mai înainte a actualei Catedrale, s-a gândit ca acest parc să devină un parc oarecum sacru, având în vedere sacralitatea celor trei obiective, amplasate în interiorul său, ce de fapt impune acest lucru. Dar ce se întâmplă acum cu acest parc, pentru mine personal, dar și pentru alți cetățeni onești ai municipiului, reprezintă oarecum un gest lipsit de respect față de sacralitatea mai sus amintită, dar nu numai, ci și pentru liniștea părinților și bunicilor, care vin acolo cu copiii sau nepoții lor, considerând că acolo s-a creat o oază de liniște, și de ce nu și de meditație pentru ei.

Citeste si : Bunătăți de toamnă și produse tradiționale, făcute după rețetele bunicilor, îi așteaptă pe reșițeni la Zilele Recoltei 2017!

Sunt de acord că în acest parc se pot ține acțiuni de mare ținută de cultură, cum a avut recent loc în fața Catedralei, dar de aici, și până la a avea loc acolo concerte de muzică ușoară, folosind drept estradă soclul monumentului eroilor, sau să aibă loc acțiuni cu caracter de circ, sau alte manifestări asemănătoare, este mare diferență.

Ba mai mult, s-a luat hotărârea ca recentul Târg de toamnă sau cum se obișnuiește utilizarea numelui de Ziua Recoltei, să se țină în acest parc, este ceva revoltător. Mult mai practic, atât pentru viitorii vânzători, și în aceeași măsură pentru viitori cumpărători, ar fi fost închiderea pentru o zi sau două a Străzii Progresul (la capătul căreia se află și Piața Reșița Nord), unde spațiile ar fi incomparabil mai mari față de cele din parc, și posibilități mult mai bune privind accesul mijloacelor de transport a produselor agricole și expunerea lor. Și apoi ce se va întâmpla cu aleile parcului dacă peste ele vor trece camioane grele cu produsele agricole. Unde va fi siguranța cetățenilor care, încărcați cu povara produselor cumpărate, va trebui să traverseze Bd-ul. Republicii, unde circulația auto este foarte intensă?”, explică fostul primar al Reșiței.

Alexandra JURCA

Lucrările inițiate de Primăria Reșița pe bulevardul Revoluției din Decembrie din municipiu au stârnit critici vehemente din partea mai multor reșițeni, nemulțumiți de faptul că arborii de pe malul Bârzavei sunt tăiați. În apărarea demersului inițiat de primarul Ioan Popa a venit însă fostul edil, Mircea Popa, care explică că respectivii copaci au fost plantați în urmă cu aproape 40 de ani, iar în prezent sunt un pericol pentru populație.

Primăria Reșița anunța în urmă cu peste o săptămână că trotuarul situat pe b-dul Revoluția din Decembrie, între Hotelul Semenic şi podul 7 Noiembrie va fi modernizat, iar lucrările vor include refacerea trotuarului, montarea de pavele, marcarea pistei de biciclete și amenajarea zonei verzi prin tăierea arborilor existenți și înlocuirea acestora cu un aliniament de arbori ornamentali. Lucrătorii din cadrul Direcției pentru Întreținerea și Repararea Patrimoniului Consiliului Local Reșița s-au pus rapid pe treabă, ceea ce a provocat o serie de critici din partea unor reșițeni, nemulțumiți de priveliștea din zonă, din care lipseau copacii cu care erau obișnuiți și care le țineau umbră în zilele caniculare.

Fostul primar Mircea Popa a decis astăzi să își exprime și el punctul de vedere, adresând pe Facebook un mesaj celor supărați pe actualul edil în legătură cu tăierea salciilor de pe malul Bârzavei.

„Aceste salcii au fost plantate în anii 1978-1979, atunci când au fost tăiați plopii de pe actualul Bulevard Revoluția din Decembrie, pentru lărgirea acestuia. A fost o soluție provizorie, dar după cum se vede a rămas definitivă. Ele, în stadiul în care au ajuns, reprezintă un pericol pentru bulevard, întrucât prin greutatea lor, care apasă pe zidul ce stăvilește Bârzava, poate să ducă la distrugerea lui, cu consecințe grave pentru integritatea terasamentului bulevardului. De asemenea, rădăcinile salciilor, dintre care foarte multe sunt aproape de suprafața terenului de sub trotuar, au dus și ar duce la deteriorarea acestuia.

Așadar, este un lucru bun ce face primarul, gândindu-se la frumusețea viitorului. Deci vă rog să nu-l mai «suduiți »”, a precizat Ioan Popa.

Karina TINCUL

Lumea a luat-o razna de o manieră care nu aduce îngrijorare, ci de-a dreptul panică. Atentat după atentat, scandal după scandal, derapaj după derapaj – totul se înscrie într-un registru al escaladării nebuniei mondiale care ne bântuie pe toţi şi a cărei pradă suntem, vorba Poetului, “fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi”…Într-o atare conjunctură, tentaţia celui împătimit cu scrisul este de a trata problemele vitale, globale, ale lumii întregi, cu speranţa că de undeva se va ivi vreo formulă magică, vreo alchimie galeşă care să-i aducă lumii alinarea, iar scriitorului, notorietatea!

Nu mai stăpânim nimic, noi, oamenii, nici natură, nici cultură, nici pe noi înşine! De când un zeu schilod şi tâmp a fost izgonit din Raiul Zeilor şi, drept răzbunare, a inventat banii, lumii întregi i s-a luat ultima fărâmiţă de creier limpede şi n-a mai văzut decât „verde-dolar” înaintea ochilor! Iar lumea nu va scăpa de acest blestem până când un cine ştie ce iluminat ne va învăţa să trăim fără bani, fără bănci, fără partide, în comunităţi mici, perfect autonome, cooperatiste şi nu corporatiste. Am ajuns să cred cu obstinaţie că moartea corporaţiilor va însemna adevărata eliberare a omului, şi nu simulacrele de revoluţii, banale şi sterpe, care au cântat pe strune false despre libertate, egalitate şi fraternitate, producând contrariul lor! Lupta aparentă pentru echitate socială a produs numai şi numai inechitate, până s-a ajuns la o polarizare în care, cu adevărat, cei ajunşi putrezi de bogaţi „n-au timp nici de-a muri”. Din punctual acesta de vedere, al împărţirii în bogaţi şi săraci, lumea a ajuns într-un punct de răscruce care duce spre haos, deşi ar trebui să ducă la lumină!

Nu-mi plac citatele, dar acum te voi ruga, dragă cititorule, să mă îngădui, şi nu cu unul, ci cu două citate ale unor oameni iluştrii, care au făcut ceva în viaţa lor. Primul este din Louis Brandeis, judecător la Curtea Supremă de Justiţie a SUA: „Putem să avem o democraţie în ţara aceasta sau putem avea o concentrare a bogăţiei în mâinile a câţiva oameni. Dar nu putem să le avem pe amândouă”! Altfel spus, ori democraţia va reuşi să sugrume procesul deşănţat de îmbogăţire a unora în detrimental celor mulţi, ori ne întoarcem la tiranie şi regimuri autarhice! Şi în acest meci democraţie versus polarizare, arbitrul trebuie să fie justiţia, dar una corectă, şi nu una aservită celor bogaţi! Aici vine bine al doilea citat, din fostul preşedinte Woodrow Wilson: „Nu vreau să văd că interesele speciale ale Statelor Unite se concentrează pe a avea grijă de muncitori, femei şi copii. Vreau să văd dreptate, echitate, corectitudine şi umanitate, reflectate în legile Statelor Unite, şi nu puterea care intervine între oameni şi guvernare. Justiţie este ceea ce vreau, nu condescendenţă şi milă caritabilă. Corporaţiile sunt stăpânii noştri astăzi, dar mie unuia nu-mi place să trăiesc într-o ţară care se numeşte liberă, dar are stăpâni – oricât de blânzi ar fi aceştia. Prefer să trăiesc fără niciun fel de stăpâni.”

Drumul spre dreptate, echitate, corectitudine şi umanitate porneşte de la fiecare dintre noi şi duce către fiecare din vecinii noştri! Un drum în reţea. Fără garduri şi obstacole şi, mai ales, fără camere de luat vederi…pentru că civilizaţia a intrat cu adevărat în declin când a înlocuit gardurile cu camerele de filmare! Începe cu puţină fervoare şi efervescenţă, cu o oarecare recrudescenţă a omeniei şi bunătăţii din noi şi se clădeşte pe educaţie şi pe cultură, pe dragostea pentru valorile noastre şi respectul pentru valorile celorlalţi, pe aruncatul privirilor spre înainte şi nu înapoi…Privitul înapoi „cu mânie” este egal cu întoarcerea spre primitivism, spre cannibalism mental şi spiritual, spre moartea ideilor pozitive şi binefăcătoare. Şi, mai ales, începe prin înţelegerea realităţii că omenia şi valorile morale din noi pot fi definite prin faptele mari, dar sunt desăvârşite prin faptele mici, aparent fără importanţă, dar pline de semnificaţie şi conţinut!

Să luăm, fără ură şi părtinire, câteva asemenea fapte mărunte, dar definitorii pentru omenia şi cultura noastră civică, pe care le aduc în faţa dumneavoastră spre a le observa şi nu spre a le critica! Cel puţin eu le observ cu durere, nu cu supărare…La recenta aniversare a 46 de ani de învăţământ superior la Reşiţa, desfăşurate într-un negru anonimat, ca într-o cameră obscură, fără prea multe cadre didactice prezente, nici dintre cele active, nici dintre cele „trecute”, cu invitaţi „oficiali” care nici discursurile nu şi le-au pregătit cum trebuie, nu a fost invitat domnul Mircea Popa, cel căruia Reşiţa îi datorează apariţia Institutului de Subingineri din anii grei şi sumbrii ai ceauşismului eflorescent! Era în oraş, şi o minimă cultură civică ar fi impus ca manifestarea să-l aibă în mijloc, pentru că „omul este măsura tuturor lucrurilor” iar instituţiile, ca şi operele de artă, sunt făcute de oameni…!

Zilele trecute mi-am intersectat cărările cu un ilustru cetăţean de onoare al oraşului nostru, pe care eu însumi l-am propus la această demnitate cu ani în urmă şi care mi-a spus, printere altele, că cetăţenilor de onoare ai Reşiţei li s-a retras dreptul de călători gratuit pe mijloacele de transport în comun… Las deoparte faptul că dreptul era pur teoretic şi că foarte puţini au uzat vreodată de el…dar gestul în sine mi se pare ilogic, meschin, caragialesc şi grosolan…un adevărat atentat la „onoarea” cetăţenilor de onoare ai acestui frumos municipiu, gest făcut de chiar Consiliul Local, cel care acordă titlurile…Că bătrânii şi-au pierdut acest drept poate fi explicat prin raţiuni economice; forţând nota, înţelegem că din acelaşi motiv le-a fost retras revoluţionarilor, deşi retragerea este ilegală; dar să le retragi cetăţenilor de onoare, onoarea de a călători gratuit cu autobuzul de la gara Reşiţei la moara Primăriei mi se pare…exact unul din gesturile acelea mici şi insignifiante care amintesc de impurificarea blidului de fasole cu secreţiile nazale…ale cui, oare?

Prof. univ. dr. Liviu Spătaru

Primarul Ioan Popa aduce vești bune pentru reșițeni în ceea ce privește situația financiară a orașului. Potrivit edilului, absolut toate datoriile au fost achitate, în prezent Reșița fiind chiar pe plus cu banii.

Situația este una extrem de îmbucurătoare, susține edilul Ioan Popa, mândru de faptul că a reușit să scoată orașul la liman, asta cu toate că la preluarea mandatului a găsit Primăria cu datorii de 96 de miliarde.

Potrivit actualului primar, Reșița nu s-a mai aflat în postura de a nu avea nici măcar o datorie de e vremea lui Mircea Popa, cel care a ocupat funcția de primar între anii 1992-2004.

Mai mult, susține actualul Popa, în momentul de față conturile Primăriei sunt pe plus, cu o încasare de peste 20 de miliarde ce vor fi dirijate cât mai urgent spre investiții. Scăpat de povara datoriilor, Ioan Popa promite că se va apuca de reparații masive în oraș. Rămâne de văzut ce și cum….

„Ne-am terminat datoriile la furnizori, la ora aceasta nu mai avem nicio datorie, din cele 96 de miliarde, toate sunt plătite. În plus, avem vreo 20 de miliarde în cont extra, de la Transelectrica. Avem bani și ne vom apuca de reparații, dar cei care au greșit până acum vor trebui să plătească în fața legii, pe civil și chiar pe penal dacă e cazul”, explică primarul Ioan Popa.

Alexandra JURCA

Sub egida „UCM Reșița – 245 de industrie în România“, conducerea societății UCM Reșița, asigurată de directorul general Cosmin Ursoniu și de directorul economic Nicoleta Ionete, cei care sunt și administratorii speciali ai companiei, a organizat o masă rotundă în clădirea muzeului industrial UCM Reșița, la care au fost prezentate geneza cetății de foc, situația actuală a acestei unități industriale și care speranțele pentru continuitatea uzinei în viitorii ani.

Într-un expozeu extrem de amplu dar bine articulat, administratorul judiciar al companiei UCM Reșița, Remus Borza a amintit momentele importante care au stat la baza devenirii brandului UCMR, letargia în care societatea a intrat după 1990 și legătura strategică dintre UCM Reșița și Hidroelectrica. Borza a făcut trimitere la o serie de exemple comparative cu situația pe care o traversează astăzi UCM Reșița, dar și de societăți care au reușit să se descurce fără sprijinul colosului Hidroelectrica, așa cum este Romelectro. Enciclopedicul Remus Borza a menționat că în ultimii trei ani, compania UCM Reșița a încheiat exercițiul financiar pe profit, chiar dacă acesta nu a fost unul de zeci de milioane de euro. Omul care a scos Hidroelectrica din insolvență, avocatul Remus Borza,  a fost însoțit la Reșița de Directorul General al colosului Hidroelectrica, Ovidiu Agliceru, de Președintele Romelectro, Viorel Gafița și de Directorul General al aceleași companii, Cristian Secoșan.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157670586956085″]

Au luat cuvântul cu această ocazie și au onorat prin discursurile lor istoria industrială a UCM Reșița președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, parlamentarii cărășeni Ion Mocioalcă și Ioan Benga, foștii directori generali ai celei mai vechi unități industriale din România, ing. Mircea Popa, ing. Vasile Uscat, ing. Enache Barbu, ing. Dan Obădău. La masa rotundă au luat parte președintele Senatului Universității Efitimie Murgu, Doina Frunzăverde, rectorul UEM Reșița, Andrade Bichescu, directori generali ai societăților Romelectro, Electroechipament, Plastomet, Prodmec, Reșița Reductoare, directori și șefi de departamente din cadrul UCM Reșița, lideri de sindicat din UCM Reșița și din Caraș-Severin.

Întâlnirea care a marcat cei 245 de existență neîntreruptă industrială la UCM Reșița a continuat cu discuții libere între invitații prezenți la eveniment în holul muzeului și la intrarea în această clădire cu valoare de simbol pentru platforma Reșița.

Publicația Reper 24 urează astăzi, 3 iulie, oamenilor care lucrează la redresarea situației companiei UCM Reșița, La Mulți Ani și putere de muncă pe mai departe!

Sergiu TABAN

Muzeul de locomotive din Reșița a fost înființat în anul 1972, pentru a aniversa împlinirea unui secol de la fabricarea primei locomotive cu abur la Reșița. Mircea Popa, pe vremuri director al uzinelor reșițene, își amintește și acum de toate eforturile depuse pe atunci pentru crearea acestui obiectiv, considerat de mulți ca fiind unic în Europa:

„Numai eu știu cum s-a creat acest Muzeu de Locomotive și ce eforturi a făcut UCMR-ul, că și pe vremea aceea erau foarte mulți căpoși care nu doreau ca Reșița să fie mai altfel decât alte orașe. Până am obținut aprobarea pentru fiecare locomotivă în parte, până am adus locomotivele la Reșița, până le-am garat, a trebuit să facem linii speciale din gară de la Govândari, să vină direct pe poziția de aici. De asta mă doare situația de acum, că numai eu știu pe la câte uși am umblat să rezolv totul”.

De-a lungul timpului, au existat mai multe discuții între UCM Reșița și administrația publică locală, privind o posibilă preluare a obiectivului. În perioada în care Mircea Popa a fost primar a existat chiar și o convenție între cele două părți prin care locomotivele au fost date în administrarea Primăriei Reșița pâ­nă în 2006, cu posibilitatea de prelun­gire a înțelegerii. Situația s-a schimbat însă, după ce UCM Reșița a fost preluată de Adrian Chebuțiu, Muzeul de locomotive ajungând să facă parte din patrimoniul Fundaţiei Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa (UDR), fundație condusă de nimeni alta decât soția lui Chebuțiu, Lăcrimioara. Fundația UDR este acum executată silit în urma unui credit de 185.000 de lei luat de la SC Hydro Engineering (una din firmele lui Adrian Chebuțiua) care nu a mai fost înapoiat. Motiv pentru care una din locomotivele muzeului a fost scoasă la licitație.

Conform anunțului făcut de Biroul Executor judecătoresc “Brad T. Gheorghe”, este vorba de „locomotiva cu abur seria 150.038, material-oțel, fontă, alamă, turnare, prelucrări prin așchiere, L=22,24, G=86,85, V=80 km/h, data fabricației 1955, stare de conservare bună, Tip 1 E-hn, nr. de fabricație 723/1955”. Aceasta va fi scoasă la licitație publică în data de 15 iunie, prețul de pornire fiind de 154.350 de lei.

„Am rămas indignat când am citit pe internet că un anumit executor judecătoresc scoate la licitație o locomotivă din Muzeul de la Reșița. Este revoltător, nu știu cum este posibil așa ceva. E vorba aici nu numai de tradiția Reșiței, ci efectiv de tradiția industriei naționale. Din câte știu Primăria a făcut toate demersurile, inclusiv la Ministerul Culturii ca să oprească treaba asta. Dar 15 iunie este aici și până se trezesc unii care trebuie să revadă nu știu ce, ne trezim cu o macara acolo, cu un camion și se începe tăierea și pe urmă degeaba vin aprobări că să anuleze licitația. Este strigător la cer. Dacă aș avea 157.000 de lei m-aș duce și eu la licitație, să cumpăr eu locomotiva și aș dona-o Primăriei”, a declarat pentru Reper 24, Mircea Popa.

Specialiștii susțin însă că înstrăinarea locomotivei ar fi practic imposibilă, Muzeul de locomotive din Reșița fiind un monument istoric, iar în cazul în care ar fi scoasă la vânzare, statul ar avea drept de preemțiune. Punct de vedere împărtășit și de administrația locală:

„Locomotiva a fost inclusă în categoria Tezaur Național de către Ministerul Culturii și nu poate fi vândut fără avizul Ministerului Culturii, orice vânzare fără acest aviz fiind nulă. 

Primăria Municipiului Reșița a transmis o adresă către Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalte Curte de Casație și Justiție, Serviciul Teritorial Timișoara, în vederea analizării oportunității instituirii sechestrului asigurător conform prevederilor legislative și ținând cont de adresa Ministerului Public în dosarul nr. 48/P/2012 și înaintată Curții de Apel Timișoara, în dosarul nr. 13474/3/2013**/a1,  din care rezultă faptul că a fost extinsă urmărirea penală și pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpații Chebuțiu Adrian și Preda Adrian Coriolan, obiectul dosarului fiind și cu privire la modul de ieșire din patrimoniul UCM Reșița a activelor (locomotive) transmise în cursul anului 2010 către Fundația Uzinele de Fier și Domeniile Reșița UDR.

În opinia municipalității, această măsură de indisponibilizare este oportună pentru protejarea acestui tezaur al industriei din România, protecție necesară până la clarificarea aspectelor legate de proprietatea acestora”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Reșița.

Karina TINCUL