Conceptul de „vinerea verde“ este o idee a noului ministru al Mediului, Tanczos Barna, cel care dorește să încurajeze transportul alternativ, nepoluant. „Ne confruntăm cu o mobilitate poluantă şi aglomerată“, își justifică Tanczos Barna demersul. Sub sloganul „STOP! Azi maşina stă pe loc!”, această campanie încurajează utilizarea transportului alternativ de către angajaţii din instituţiile publice în scopul reducerii poluării şi, implicit, a emisiilor de carbon, informează un comunicat al MMAP.

Toate bune și frumoase; o idee normală pentru o țară normală și europeană pe deasupra. Dar stau și mă întreb (și nu sunt singurul): este un prim pas către interzicerea circulației în zilele de vineri? O zi fără mașini ar fi perfectă pentru mediu, pentru aerul pe care suntem nevoiți să-l respirăm zi de zi, cu tot mai multe noxe. Atâta doar că….și de aici încep problemele.

Vor fi atât de multe excepții de la regulă, încât nu văd ce rost va mai avea această regulă și exemplific: mașinile de aprovizionare, care în mare parte nu sunt nici noi, nici puțin poluante; mijloacele de transport în comun, pentru că nu toate aglomerările urbane au la îndemână un transport electric; mașinile de colectare a gunoiului menajer, acele mașinuțe care lasă în urma lor pe lângă o dâră neagră de fum și niște miresme ce cu greu pot fi suportate. Aș mai adăuga la această listă, mașinile parlamentarilor, membrilor guvernului și stafurilor lor, ale prefecturilor, consiliilor județene, cele ale ambulanței, pompierilor și câte și mai câte.

Altfel spus, vor fi interzise, sau se gândește la acest lucru, mașinile celor care nu au posibilitatea de a-și cumpăra automobile noi, electrice, care mai trag de una diesel veche de mai bine de 10 ani, pentru că atât și-au putut permite, care nu au bani de trotinetă electrică, sau care nu au unde să-și „parcheze“ bicicleta fără să le fie furată. Să nu uităm că vinerea, indiferent de anotimp, foarte mulți dintre posesorii de automobile pornesc la drum: spre munte, spre mare, spre casele de vacanță, la pescuit, ori hai hui prin țară.

Așa că nu pot să nu mă întreb de ce vinerea? Știu că „lunea nici iarba nu crește“, că marțea sunt „trei ceasuri rele“, că miercurea e cea mai aglomerată zi din săptămână, că joia ne gândim deja la sfârșitul de săptămână, dar chiar vinerea? Așa că această idee nobilă în sine, e sortită eșecului din fașă. O zi fără autoturisme este o utopie, nu de alta, dar dacă e să se dea o lege pentru o astfel de zi, ea ar trebui aplicată pentru toată lumea; „de la vlădică, la opincă“ sau altfel spus, „de la cel cu barba sură, până la cel cu țâța-n gură“, fără discriminare, fără excepții, fără imunitate. Noi ne descurcăm cumva, dar voi? Vă ține? Vreau să văd!

Dan AGACHE

Programul Rabla pentru electrocasnice va începe în cursul lunii ianuarie, după ce aplicația informatică va fi remediată, iar bugetul Administrației Fondului pentru Mediu va fi aprobat, a declarat noul ministru al Mediului, Tanczos Barna, care a preluat joi mandatul de la predecesorul său, Mircea Fechet.

„Programul din păcate a pornit cu stângul. Pentru a avea siguranța funcționării sistemului informatic, nu putem porni zilele acestea, ci în cursul lunii ianuarie, când vom avea și bugetul AFM. Trebuie să avem siguranța că este sigur”, a precizat Tanczos.

La rândul său, fostul ministru Mircea Fechet a încercat să explice ce s-a întâmplat cu aplicația: „Am discutat luni de zile de acest program, dar aplicația informatică, atunci când a fost pusă testelor de utilizare intensă, zeci de mii de utilizatori simultan, pur și simplu nu a funcționat, au existat deficiențe în arhitectura aplicației. Este obiectul unui contract de prestări servicii între AFM și o societate comercială”, a precizat Fechet, conform căruia Ministerul Mediului şi STS sunt în proces de remediere a deficiențelor. Mircea Fechet a mai precizat că în prezent, aplicația permite accesarea simultană a 40.000 de utilizatori, „dar trebuie să fim 100% sigur că aplicația va funcționa. Nu am vrut să riscăm să facem ministerul de râs a doua oară“.

Programul Rabla pentru electrocasnice ar fi trebuit inițial să fie lansat pe data de 15 decembrie, dar a sesiunea de înscriere a persoanelor fizice a fost amânată. În comunicatul transmis la vremea respectivă de Administrația Fondului pentru Mediu se vorbea de „suspiciuni privind siguranța informatică a aplicației și a încercărilor anterioare de fraudare a procesului de înscriere prin clonarea unor informații specifice programului Rabla pentru Electrocasnice”.

foto: romaniatv.net

Karina TINCUL

Ministerul Mediului a anunțat că are în lucru un proiect de act normativ privind introducerea unui sistem de garanţie-depozit pentru PET-uri, sticle și doze de aluminiu. Conform declarațiilor făcute la Reșița de ministrul Mediului, Costel Alexe, sistemul ar urma să fie pus la punct până la finalul acestui an, în contextul în care România și-a asumat atingerea, până la finalul anului 2020, a unui grad de colectare separată și de reciclare de 50%, cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile municipale.

„Nu este un secret pentru nimeni că avem o procedură de infringement declanșată de Comisia Europeană de ceva timp, tocmai pe managementul deșeurilor. Este inadmisibil ca după atât de mulți ani, pe parcursul unui deceniu să nu avem niște SMID-uri (Sistem Integrat de Management al Deșeurilor) funcționale, care să realizeze o colectare separată și o reciclare. Fie că mergem la Lupac, fie că mergem în Maramureș, la Prahova, la Iași sau în alte părți, avem în continuare cantități însemnate de ambalaje, în special pet, sticlă sau doze, care în loc să fie introduse în economia circulară și evident industria reciclatoare să îi dea plus valoare, le vedem pe gropi.

În momentul de față suntem foarte hotărâți ca până la finalul acestui an, la Minister să legiferăm și să reglementăm sistemul garanție-depozit, pentru ca toți cei care în momentul de față își cumpără o băutură răcoritoare sau alcoolică, să aibă posibilitatea să returneze acel ambalaj și să primească înapoi garanția, pentru că astfel vom reuși să colectăm și să reciclăm cantități mari de ambalaje.

România ar trebui să aibă la finalul lui 2020, așa spune Comisia Europeană, ne-am asumat,  un grad de colectare separată și de reciclare de 50%. Suntem astăzi cred că aproape de 14-15%, cu cantități în continuare foarte mari pe care le aruncăm în loc să le reciclăm”, a explicat ministrul Costel Alexe, în cadrul unei conferințe de presă susținută la finalul săptămânii trecute la Reșița.

Citește și „Să nu mai tergiverseze operaționalizarea deponeului de la Lupac”! Mesajul ministrului Alexe către CJ!

Karina TINCUL

Programul „Rabla” va demara în luna martie, a anunțat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe. Conform acestuia numărul de vouchere va fi de minimum 60.000. În ceea ce privește programul „Rabla Plus”, numărul voucherelor va crește cu 20%.

„Programul «Rabla» este cel mai vechi program pe care îl derulează Administrația Fondului pentru Mediu. Acesta este și cel mai longeviv. Important e că în ultimul an a funcționat și ne propunem ca pentru 2020 să creștem numărul de vouchere pe care le acordăm.

Am avut discuții inclusiv cu premierul României și cu cei din industria auto și pentru 2020 ne propunem un număr de minim 60.000 de vouchere pentru «Rabla Clasic».

Programul va demara în luna martie și a rămas să stabilim cu colegii din minister și cu cei din Administrația Fondului pentru Mediu, săptămâna viitoare, care va bugetul și care vor fi exact etapele în care va fi demarat. Vreau ca atunci când informăm cetățenii, care sunt beneficiarii acestui program, să ne ținem de termene, pentru că au fost programe derulate de Ministerul Mediului care efectiv au avut termene decalate și de aici pleacă neîncrederea populației în actul guvernamental.

Sincer, eu nu-mi doresc acest lucru”, a declarat Alexe la Digi24.

Potrivit ministrului, de la înființarea Programului „Rabla”, cel puțin 600.000 de autovehicule au fost scoase din uz și au fost achiziționate circa 550.000 de autovehicule noi.

În ceea ce privește Programul „Rabla Plus”, Alexe a precizat că valoarea voucherului va fi de 10.000 de euro, iar numărul de tichete ar putea crește cu până la 20% față de ediția anterioară.
Karina TINCUL

Cristiana Palmer, ministrul Mediului, a fost prezentă la jumătatea lunii august în Caraș-Severin într-o vizită de lucru, după cum reiese din părerile exprimate public după finalizarea acesteia. Realitatea din teren este însă alta, susțin organizațiile de mediu din județ. Ministrul Mediului a trecut ca „Vodă prin lobodă” prin zonele cu probleme din parcurile naționale pe care le-a vizitat, cu ochii închiși am putea spune, având în vedere că părerile finale nu au amintit de problemele grave de mediu cu care zonele vizate se confruntă. Aceleași zone ale căror plan de management zace de câteva luni bune pe masa Ministerului.

Pe premisa unei vizite de lucru, unul dintre punctele agendei ministrului a fost întâlnirea cu administratorii a cinci parcuri naționale emblematice: Retezat, Semenic, Cheile Nerei-Beușnita, Domogled-Valea Cernei și Defileul Jiului, care a avut loc în centrul de vizitare al celui mai mare parc național din țară, Domogled-Valea Cernei. Următorul pas a fost vizitarea celei mai mari comune din țară: Cornereva.

Ulterior, a fost vizitat Parcul Natural Porțile de Fier cu o promenadă turistică pe Cazanele Dunării și vizitarea peșterii Veterani, iar în ultima zi din traseu, ministrul a ajuns în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, acolo unde, însoțită de reprezentanții WWF, de administratorii Parcului și cei ai RNP, Cristiana Palmer a vizitat Cheile Nerei.

Frumusețea traseelor nu poate fi contestată, dar se pare că doar acest aspect i-a atras atenția ministrului Mediului care a ținut să exprime public, în urma promenadei turistice, păreri și impresii. Așa am aflat că „Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița este un loc de vis” sau că „România este o țară cu o natură spectaculoasă”, lucruri adevărate dar umbrite puternic de poluare, tăieri masive de păduri și nepăsare, aspecte mai puțin plăcute și ignorate complet de traseul ministrului.

„Am fost din nou pe teren, de data aceasta în județele Mehedinți și Caraș-Severin. Este a cincea vizită pe care o fac în teritoriu de când am preluat mandatul, pentru a vedea direct, la fața locului, problemele de mediu existente, dar și pentru a avea întâlniri cu autoritățile locale și cu colegii din instituțiile ce țin de Ministerului Mediului din județele regiunii. Aceste întâlniri îmi dau și prilejul de a transmite colegilor mei câteva mesaje clare – în primul rând faptul că eu consider că toți cei care lucrăm în instituțiile de mediu, atât la nivel central cât și în teritoriu, trebuie să colaborăm îndeaproape, în spirit de echipă și de familie; cei care am ales să lucrăm în domenii care au legătură cu buna gestionare a resurselor naturale și a mediului, avem datoria de a pune interesul comunității, al cetățenilor și al mediului, mai presus de orice, fără niciun fel de conotație partinică, cum încă se întâmplă! Apoi, că aștept de la toți să pună accent pe transparentizare, competență și profesionalism în rezolvarea problemelor de mediu la nivel local, dar și pe o mai bună comunicare publică.

La finalul acestor trei zile mi se confirmă din nou că România este o țară cu o natură spectaculoasă, cu un potențial extraordinar de dezvoltare durabilă prin eco-turism, dar și că ne confruntăm cu problema depopulării satelor și a comunităților, fără de care interacțiunea armonioasă dintre om și natura care a condus la formarea peisajelor atât de apreciate, nu este posibilă. Trebuia acționat pe fronturi multiple ca să realizăm cu adevărat potențialul pe care îl avem, și asta implică viziune și participare asumată atât din partea autorităților cât și a tuturor celorlalți actori ai societății”, se arată în impresiile ministrului Mediului de la finalul vizitei prin țară.

Natura din Caraș-Severin, văzută prin ochii Cristianei Palmer e simplă: frumusețe și potențial. Din păcate, traseul ministrului a ocolit la mustață acele zone din interiorul Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, prevăzute ca zone cu protecție deosebită în planul de management neaprobat încă, dar în care se exploatează în voie, sau pe lângă acele hectare la fel de protejate în care tăierile făcute  „în favoarea semințișului natural” au mutilat păduri întregi.

„Ce pot spune este că prezența doamnei ministru în județ a fost mai degrabă un turneu, o vizită ca turist, nu în calitate de ministru al Mediului. Totul a fost o excursie în care traseul oficial chiar a trecut pe lângă o zonă cu parchete de unde se exploatează intens, prevăzută ca zonă de protecție în proiectul de management care zace pe masa Ministerului Mediului, și va mai zace probabil acolo patru sau cinci ani. Aceste vizite nu duc la nimic în folosul mediului, mai degrabă sunt făcute de fațadă. Poate ar fi fost bine o întâlnire cu reprezentanții care se ocupă cu protecția mediului în Caraș-Severin, dacă se dorea cu adevărat a analiză a situației reale din teren”, explică Cornel Sturza, președintele organizației GEC Nera.

Diana RADU

Foto: Facebook