Solicitarea de înlăturare de la administrare a parcului a ROMSILVA reiese dintr-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Mediului de către Agent Green, care consideră că timp de 13 ani au avut loc „numeroase nereguli, ilegalități și degradare accentuată a patrimoniului natural și cultural”.

Motivele invocare de către Agent Green, prin președintele ONG-ului, Gabriel Păun, în scrisoarea deschisă adresată ministrului de resort, Graţiela-Leocadia Gavrilescu, în favoarea înlăturării ROMSILVA de la administrarea Parcului Național Semenic – Cheile Carașului sunt:

– nu a transmis spre aprobare regulamentul ariei protejate, încălcând termenul prevăzut;

– nu a transmis spre aprobare planul de management încălcând termenul prevăzut cu peste 1 an de zile! Menționăm că RNP Romsilva a mai administrat parcul național în perioada 2004-2014 perioadă în care termenul contractual a fost încălcat 8 ani de zile deși avea variante de plan de management și pentru parcul național și pentru situl N2000;

– nu a finalizat planul de management în conformitate cu termenul limită menționat în contractul de finanțare europeană;

– nu a asigurat monitorizarea speciilor și habitatelor de interes național / european existente în parc / sit;

– nu a realizat cartarea habitatelor naturale și habitatul speciilor;

– nu a înștiințat în termen de 24 ore despre producerea oricărui eveniment ce a adus sau poate aduce prejudicii capitalului natural / cultural;

– nu a realizat / amenajat un sediu corespunzător al administrației parcului;

– nu a realizat un centru de vizitare sau punct de informare;

– nu a asigurat transparența instituțională prevăzută de lege;

– nu a respectat prevederile a mai multor acte normative;

– a emis avize favorabile care contravin obiectivelor de conservare ale ariei protejate;

– a cauzat prejudicii numeroase ariei protejate prin managementul și administrarea defectuoasă;

– a schimbat în mod nejustificat întreaga componență a Consiliului Științific fără ca aceștia să fie notificați în prealabil, să existe o justificare a acestui gest ingrat;

– a inițiat numeroase demersuri pentru a desființa rezervații naturale legal constituite, aflate în administrare;

– a subfinanțat desfășurarea activităților de management pe fiecare componentă și categorie bugetară, rezumându-se la finanțarea preponderent a cheltuielilor salariale;

– a realizat un singur proiect cu finanțare europeană și acela fiind blocat în finalizare de către RPN.

Agent Green solicită Ministerului Mediului să dispună  înființarea unei structuri de administrare, instituție publică aflată în subordinea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, prin care să se arate că noua administrație a Parcului Național Semenic – Cheile Carașului va reprezenta un model de bună guvernare a ariilor protejate din România, că va administra eficient, corect și legal aria, sub autoritatea directă a ministrului Gavrilescu.

Aceasta este cea de-a doua solicitare, după ce săptămânile trecute GEC Nera, ONG de Mediu din Oravița, a solicitat public îndepărtarea ROMSILVA de la administrarea Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, considerând contractul dintre Ministrul Mediului și ROMSILVA ca fiind ilegal.

Citește și: GEC NERA acuză Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile – Caraşului că ar funcţiona ilegal

În sprijinul celor două ONG-uri a venit și pagina de facebook STOP Defrișărilor, care a postat un mesaj dur la adresa ROMSILVA, solicitând DIICOT Caraș – Severin să deschidă o anchetă în legătură cu derularea defectoasă a contractului de administrare a parcului.

„Rezilierea contractului între autoritatea Ministerului Mediului și Romsilva este singura măsură legală și necesară! După 13 ani de abuzuri și ilegalități în formă continuată, după numeroase exploatări forestiere în rezervații naturale și zone de protecție integrală, după degradarea continuă a ecosistemelor, după incendii pe sute de hectare, după tăierea arborilor de sute de ani, rezilierea contractului este obligatorie.

În anul 2015, peste 50 de organizații au solicitat Guvernului României să preia ANANP administrarea parcurilor naționale. Presa și organizațiile neguvernamentale, Garda de Mediu, Poliția și Garda Forestieră, deputați și senatori au constatat numeroase nereguli la Administrația Parcului Național Semenic – Cheile Carașului din cadrul Romsilva. Agent Green și GEC Nera au identificat clauzele contractuale încălcate și solicită public rezilierea de îndată a contractului de administrare.

Solicităm DIICOT Caraș – Severin să deschidă o anchetă cu privire la derularea defectuoasă a contractului public de administrare între Ministerul Mediului și RNP-Romsilva”, scriu administratorii paginii de facebook STOP Defrișărilor.

John GAVRILESCU

Grupul Ecologic de Colaborare Nera (GEC Nera) a informat printr-un recent comunicat de presă autorităţile direct responsabile de implementarea unui Plan de Managemnt în Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului despre faptul că parcul nu are un asemenea document nici după 13 ani de la înfiinţarea adeministraţiei parcului.

În urma apariției în presă a comunicatului de presă remis de către GEC Nera, RNP Romsilva a trecut la ameninţări la adresa ecologiștilor orăvițeni, după cum arată într-o replică dată regiei de către Cornel Sturza Popovici, președintele ONG-ului.

Citește și: GEC NERA acuză Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile – Caraşului că ar funcţiona ilegal

Ecologiștii orăvițeni menționează  că răspunsurile furnizate de Garda Forestieră Timişoara şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş Severin, la care se face referinţă în comunicatul de presă al RNP Romsilva, nu se fac precizări cu privire la cazul tăierilor din Valea Topliţei în legătură cu aspectul esenţial sesizat în comunicatul de presă al GEC Nera, adică despre faptul că contractul de administrare semnat de RNP Romsilva cu Ministerul Mediului are elemente de ilegalitate în sensul că acest document prevedea finalizarea Planului de Management al parcului până la sfârşitul anului 2016.

Nici nu aveau cum, mai spun militanții ONG-ului orăvițean, pentru că Garda Forestieră este autoritatea de verificare a aplicării Codului Silvic în păduri şi nu în mod expres pentru aplicarea Legii Ariilor Naturale Protejate în parcurile naţionale şi naturale iar Poliţia se ocupă cu furtul de lemn. Introducerea celor două instituţii în comunicatul de presă al RNP Romsilva este o perdea de ceaţă în calea adevărului.

Pentru verificarea aplicării Legii Ariilor Naturale Protejate are competenţe Garda Naţională de Mediu prin Comisariatul Caraş – Severin al GNM ca organ specializat al Ministerului Mediului. GEC Nera a constatat însă şi cu alte ocazii că Comisariatul Caraş – Seveerin al GNM pasează de fiecare dată acest gen de probleme la colegii de la Garda Forestieră şi Poliţie. Motivul: PN Semenic – Cheile Caraşului nu are are un Plan de Management. Pe parcursul anului 2017 deşi nu era finalizat Planul de Management iar contractul de administrare avea elemente de ilegalitate în contextul art art.4.1.n şi art.4.1.o din acest document , Administraţia PN Semenic – Cheile Caraşului a continuat să emită avize de tăiere către RNP Romsilva, pentru parchete deschise în cel puţin 8 zone din parc.

Citește și: Numai lapte și miere în Parcul Național Semenic-Cheile Carașului! „Nu au fost descoperite tăieri ilegale”, spune Romsilva

Este adevărat că contractul de administrare între RNP Romsilva şi Ministerul Mediului nu are avizul unui consilier juridic sau a unui departament de specialitate din partea vreuneia dintre părţi iar în aceste azuri se cam poate scrie acolo orice.

GEC Nera își menține opinia în ce priveşte o posibilă infracţiune de abuz în serviciu a unor persoane din RNP Romsilva implicate în blocarea aprobării Planului de Management a Parcului Naţional Semenic Cheile – Caraşului motiv pentru care au cerut în mod public în comunicatul anterior de presă ca Guvernului României şi Ministerului Mediului să facă demersuri pentru sesizarea Parchetului General în vederea deschiderii unui dosar de anchetă in rem pentru fapte prin care angajați ai RNP Romsilva ar fi blocat promovarea Planului de Management către Ministerul Mediului, mai spun ecologiștii ONG-ului din orașul din Valea Carașului.

Diana RADU

Grupul Ecologic de Colaborare Nera a monitorizat în perioada 2015 – 2016 tăierile de arbori ce au loc şi în momentul de faţă în rezervaţia naturală Comarnic din interiorul Parcului Semenic – Cheile Caraşului, înfiinţată de Ministerul Mediului în baza OM 7/1990.

Răspunsurile la sesizările adresate de către GEC Nera autorităţilor cu responsabilităţi directe în domeniu menţionează că “Parcul National Semenic – Cheile Caraşului nu are în prezent un plan de management aprobat” iar în continuare, spunem noi, amenajamentul silvic nu este obligat să ia în consideraţie reglementări care nu există oficial, în cazul de faţă un Ordin al Ministrului Mediului care ar fi trebuit să aprobe planul de management al Parcului.

Un proiect de plan de management intocmit de administraţia Parcului există însă încă din 2011 dar probabil actualul ministru al mediului sau cei care vor veni vor aproba acest document doar după ce RNP Romsilva va lichida toate pădurile cu valoare ştiinţifică din Parc.

Cinic vorbind, se poate spune că RNP Romsilva este un agent economic de succes într-un “sat fără câini” adică în sistemul parcurilor naţionale şi natural din România fără plan de managementpe care le administrează,  şi unde conservarea naturii este ultima preocupare.

O altă dovadă recentă a modului cum se operează în sistemul de parcuri naţionale şi naturale este evoluţia aprobării planului de management al Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa. Din Ordinul de Ministru prin care a fost aprobat planul de management al acestui parc au fost excluse 5000 ha de padure valoroasa din punct de vedere stiintific care au fost incluse în studiul elaborat de  Universitatea de Ştiinte Agricole a Banatului din Timişoara (USAMVBT) cu scopul de  a avea un regim sporit de protecţie.

Deci  nu 5 ha , nu 50 ha , nu 500 ha. Este vorba de 5000 de ha adică cu 20 % mai puţin faţă de ce a propus iniţial USAMVBT . Tot în acest context, la  peste 50 % din suprafeţele rămase ca zone cu regim sporit de protecţie li s-a schimbat amplasamentul faţă de prevederile iniţiale ale  studiului USAMVBT, fiind mutate din păduri în nişte râpe fără valoare ştiinţifică.

„De ce mai este nevoie să mai fie cheltuiţi bani ai Uniunii Europene pe studii provenite din mediul academic când RNP Romsilva le stie pe toate? ”, se întreabă reprezentanții GEC Nera.

Alexandra JURCA

Primarii cărășeni au oferit o nouă dovadă a „interesului” manifestat în bunul mers al lucrurilor în comunele pe care le conduc. Invitați la o ședință de prezentare cu privire la stoparea poluării cu nutrieți dar și la oportunitățile de atragere a unor fonduri substanțiale pentru prevenirea acestui tip de poluare, primarii cărășeni au strălucit prin absență. Situație până la urmă deloc nouă, atât foștii cât și actualii aleși locali demonstrându-și în repetate rânduri dezinteresul pentru subiecte de interes pentru comunitatea pe care o conduc. 

Poluarea cu nutrienți, deși poate mai puțin mediatizată, nu este deloc lipsită de urmări grave pentru sănătatea oamenilor. Concret, este vorba de nitrații și nitriții folosiți în mod special în agricultură pentru fertilizarea solurilor și care în cazul în care sunt depozitați necorespunzător ajung în pânza freatică și mai apoi în fântânile oamenilor. Consumul de apă infestată cu aceste substanțe  reprezintă o amenințare extrem de gravă la adresa sănătății: scade rezistenţa generală a organismului și poate duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane și infertilitate masculină.

Pentru stoparea problemei, Ministerul Mediului derulează un program prin intermediul căruia pune la dispoziția autorităților locale 48 de milioane de euro pentru derularea unor proiecte pentru gestionarea gunoiului de grajd, achiziția de echipamente pentru stațiile de compostare deja existente sau chiar de realizare a unor sisteme de mici dimensiuni de canalizare și epurare a apelor uzate. Întregul program a fost prezentat la Reșița de o echipă a Ministerului Mediului, în frunte cu coordonatorul proiectului, Ciprian Bodea. Care însă s-au trezit că trebuie să vorbească în fața unei săli pe jumătate goală, din cele 69 de unități administrative teritoriale din Caraș-Severin, mai puțin de jumătate arătându-se interesate să să își trimită reprezentanți la dezbatere și să afle cum pot oferi cetățenilor din comune o apă curată și o viață sănătoasă.

„Campania aceasta inițiată de Ministerul Mediului este extrem de importantă și pentru județul nostru, întrucât și județul Caraș-Severin este afectat de poluarea cu nitrați, mai ales în zona de șes unde apele freatice sunt de suprafață și unde dejecțiile animaliere depuse necontrolat, inclusiv toaletele umane, ca să o spunem și pe asta, se scurg în apele freatice și apoi în fântâni. Este important ca cetățenii să conștientizeze acest lucru, să știe că nitrații sunt extrem de periculoși pentru sănătatea populației, în special pentru copii. Pe de altă parte, campania este importantă și pentru că aduce la cunoștința primarilor, a unităților administrativ teritoriale, posibilitățile de finanțare”, a precizat cu acest prilej prefectul Florența Albu.

Programul „Controlul integrat al poluării cu nutrieți” se derulează până în anul 2020, iar finanțarea acordată în cadrul acestuia acoperă toate cheltuielile necesare realizării și supervizării lucrărilor și achiziției echipamentelor. Până în prezent, în cadrul acestui program au fost asigurate investiții în realizarea de depozite de gunoi de grajd (în 90 de localități din țară), achiziționarea de echipamente pentru gestionarea gunoiului de grajd (69 de localități), plantarea de perdele forestiere (63 de localități), realizarea de sisteme de canalizare și stații de epurare (7 localități) sau de instalații de biogaz (1 localitate).

Karina TINCUL

Cristiana Palmer, ministrul Mediului, a fost prezentă la jumătatea lunii august în Caraș-Severin într-o vizită de lucru, după cum reiese din părerile exprimate public după finalizarea acesteia. Realitatea din teren este însă alta, susțin organizațiile de mediu din județ. Ministrul Mediului a trecut ca „Vodă prin lobodă” prin zonele cu probleme din parcurile naționale pe care le-a vizitat, cu ochii închiși am putea spune, având în vedere că părerile finale nu au amintit de problemele grave de mediu cu care zonele vizate se confruntă. Aceleași zone ale căror plan de management zace de câteva luni bune pe masa Ministerului.

Pe premisa unei vizite de lucru, unul dintre punctele agendei ministrului a fost întâlnirea cu administratorii a cinci parcuri naționale emblematice: Retezat, Semenic, Cheile Nerei-Beușnita, Domogled-Valea Cernei și Defileul Jiului, care a avut loc în centrul de vizitare al celui mai mare parc național din țară, Domogled-Valea Cernei. Următorul pas a fost vizitarea celei mai mari comune din țară: Cornereva.

Ulterior, a fost vizitat Parcul Natural Porțile de Fier cu o promenadă turistică pe Cazanele Dunării și vizitarea peșterii Veterani, iar în ultima zi din traseu, ministrul a ajuns în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, acolo unde, însoțită de reprezentanții WWF, de administratorii Parcului și cei ai RNP, Cristiana Palmer a vizitat Cheile Nerei.

Frumusețea traseelor nu poate fi contestată, dar se pare că doar acest aspect i-a atras atenția ministrului Mediului care a ținut să exprime public, în urma promenadei turistice, păreri și impresii. Așa am aflat că „Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița este un loc de vis” sau că „România este o țară cu o natură spectaculoasă”, lucruri adevărate dar umbrite puternic de poluare, tăieri masive de păduri și nepăsare, aspecte mai puțin plăcute și ignorate complet de traseul ministrului.

„Am fost din nou pe teren, de data aceasta în județele Mehedinți și Caraș-Severin. Este a cincea vizită pe care o fac în teritoriu de când am preluat mandatul, pentru a vedea direct, la fața locului, problemele de mediu existente, dar și pentru a avea întâlniri cu autoritățile locale și cu colegii din instituțiile ce țin de Ministerului Mediului din județele regiunii. Aceste întâlniri îmi dau și prilejul de a transmite colegilor mei câteva mesaje clare – în primul rând faptul că eu consider că toți cei care lucrăm în instituțiile de mediu, atât la nivel central cât și în teritoriu, trebuie să colaborăm îndeaproape, în spirit de echipă și de familie; cei care am ales să lucrăm în domenii care au legătură cu buna gestionare a resurselor naturale și a mediului, avem datoria de a pune interesul comunității, al cetățenilor și al mediului, mai presus de orice, fără niciun fel de conotație partinică, cum încă se întâmplă! Apoi, că aștept de la toți să pună accent pe transparentizare, competență și profesionalism în rezolvarea problemelor de mediu la nivel local, dar și pe o mai bună comunicare publică.

La finalul acestor trei zile mi se confirmă din nou că România este o țară cu o natură spectaculoasă, cu un potențial extraordinar de dezvoltare durabilă prin eco-turism, dar și că ne confruntăm cu problema depopulării satelor și a comunităților, fără de care interacțiunea armonioasă dintre om și natura care a condus la formarea peisajelor atât de apreciate, nu este posibilă. Trebuia acționat pe fronturi multiple ca să realizăm cu adevărat potențialul pe care îl avem, și asta implică viziune și participare asumată atât din partea autorităților cât și a tuturor celorlalți actori ai societății”, se arată în impresiile ministrului Mediului de la finalul vizitei prin țară.

Natura din Caraș-Severin, văzută prin ochii Cristianei Palmer e simplă: frumusețe și potențial. Din păcate, traseul ministrului a ocolit la mustață acele zone din interiorul Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, prevăzute ca zone cu protecție deosebită în planul de management neaprobat încă, dar în care se exploatează în voie, sau pe lângă acele hectare la fel de protejate în care tăierile făcute  „în favoarea semințișului natural” au mutilat păduri întregi.

„Ce pot spune este că prezența doamnei ministru în județ a fost mai degrabă un turneu, o vizită ca turist, nu în calitate de ministru al Mediului. Totul a fost o excursie în care traseul oficial chiar a trecut pe lângă o zonă cu parchete de unde se exploatează intens, prevăzută ca zonă de protecție în proiectul de management care zace pe masa Ministerului Mediului, și va mai zace probabil acolo patru sau cinci ani. Aceste vizite nu duc la nimic în folosul mediului, mai degrabă sunt făcute de fațadă. Poate ar fi fost bine o întâlnire cu reprezentanții care se ocupă cu protecția mediului în Caraș-Severin, dacă se dorea cu adevărat a analiză a situației reale din teren”, explică Cornel Sturza, președintele organizației GEC Nera.

Diana RADU

Foto: Facebook

Grupul Ecologic de Colaborare Nera monitorizează în amănunt acțiunile de tăieri, fie ele legale, sau ilegale din pădurile cărășene. Atenția acestora, din toamna anului 2014 și până în prezent a fost îndreptată mai ales în direcția agresiunilor împotriva pădurilor din Parcul Național Semenic-Cheile Carașului.

Datele adunate de organizația nonguvernamentale scot la iveală tăieri ilegale periodice în interiorul parcului național, în timp ce autoritățile competente, responsabile cu monitorizarea pădurilor din Caraș-Severin, par să nu știe nimic despre acest fenomen.

Tocmai de aceea, susțin reprezentanții GEC Nera, este necesară verificarea datelor centralizate în ultimii ani de Ocolul Silvic Văliug și de Direcția Silvică Caraș-Severin, pentru a vedea dacă realitatea din teren este aceeași cu cea de pe hârtie.

Astfel, a fost redactată o scrisoare către cele două instituții, prin care GEC Nera cerea liberul acces la informațiile de interes public, și o listă a zonelor cu tăieri autorizate de arbori în interiorul și în vecinătatea Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, listă care să includă numărul de identificare a unităţilor aflate în exploatare, categoriile de masă lemnoasă exploatate şi baza legală.

O astfel de intenție a fost însă, dezarmată rapid de reprezentanții Ocolului Silvic Văliug.

„Reprezentanţii Ocolului Silvic Văliug au informat telefonic GEC Nera că asemenea informaţii pot fi furnizate doar cu aprobarea Direcţiei Silvice Caraş–Severin, iar OS Văliug urmează să solicite DS Caraş-Severin un punct de vedere”, susțin reprezentanții GEC Nera.

Fără răspuns de la instituțiile județene, GEC Nera a apelat la Minister

Până la expirarea termenului legal de furnizare a răspunsului, GEC Nera nu a primit niciun răspuns din partea instituţiilor vizate, motiv pentru care situația a fost pusă pe masa Ministerului.

„Probabil se aşteaptă o aprobare de la directorul general al RNP Romsilva pentru aplicarea Legii 544/2001. Între timp GEC Nera a cerut un răspuns din partea d-nei ministru al Mediului care, cu siguranţă, cunoaşte în detaliu conţinutul Legii 544/2001”, au mai menționat reprezentanții GEC Nera.

„Ei abia așteaptă să expire un termen pentru a ne acuza de reavoință. Este nevoie de timp, la volumul de informații cerut”

Conducerea Direcției Silvice Caraș-Severin susține că nu este vorba de nicio reavoință nici din partea instituției județene, nici din partea Ocolului Silvic Văliug. Mai mult, oficialii de la Văliug au făcut mai multe invitații către GEC Nera pentru a se întâlni și a le pune la dispoziție informațiile cerute.

În condițiile în care organizația nonguvernamentală a cerut un volum de informații destul de consistent, reprezentanții Direcției Silvice nu au avut până acum timpul necesar pentru a se ocupa de doleanțele acestora, dar informațiile vor fi oferite în cel mai scurt timp.

„Cei de la Ocolul Silvic Văliug au discutat cu domnul Sturza, acesta fiind invitat acolo pentru a discuta. Ei ne cer informații adunate în câțiva ani buni, un volum foarte mare. Noi ne autofinanțăm, nu suntem bugetari și nu suntem obligați să oferim informații la toată lumea. Ei de abia așteaptă să expire un termen pentru a ne acuza de reavoință. Pentru a rămâne în relații bune cu GEC Nera, le vom oferi informațiile cerute în cel mai scurt timp posibil. Acum nu voi pune câte un angajat să lucreze fără oprire trei zile doar pentru a ne încadra în termenul lor. Este nevoie de timp la volumul de informații cerut”, explică Ștefan Stănescu, director al Direcției Silvice Caraș-Severin.

Alexandra JURCA

Foto: Costescu B.