La finalul ședinței Consiliului Municipal Caransebeș, Horia Irimia, director economic al Primăriei municipiului, un personaj cu expertiză în administrația publică, a răspuns întrebarilor propuse de jurnaliști despre Bugetul pe 2018 al Municipiului Caransebeș, adoptat în ședința respectivă.

„În 2017 am încasat din impozitele pe salarii, pe venituri ale celor ce lucrează în oraș circa 14 milioane de lei. Scăzând impozitul pe salarii de la 16% la doar 10% – printre cele mai mici din Europa – în Legea 3 a bugetului de stat pe 2018 s-au estimat din aceasta sursă doar 10 milioane lei. Cu 4 milioane de RON mai puțin !!! Desigur că bugetele sunt doar „estimări“, dar cred că au avut la bază niște simulări științifice…

O să avem o idee mai clară despre ce înseamnă „revoluția fiscală“ pentru bugetul nostru la sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie. Când vom primi de la ANAF cifrele exacte pentru impozitul pe salarii/pe venituri colectat în Caransebeș. Depinde de cum au procedat și firmele private și alți angajatori publici cu includerea contribuțiilor în salariul brut. La sfârșitul lui februarie, începutul lui martie vom vedea cât s-a încasat efectiv impozit din salariile pe luna ianuarie, plătite în februarie. Pentru că în ianuarie s-au plătit salariile pe decembrie când erau alte prevederi fiscale .

Oricum,, Bugetul Municipiului este unul de mare austeritate. Pe lânga reducerea impozitului pe venit sunt și alți factori care nu au depins de Primărie, de Consiliul Local. Prin Lege s-au mărit salariile, prin Lege trebuie să plătim vauchere de vacanță, prin Lege trebuie să platim 10% din salariile și indemnizațiile pentru persoanele cu handicap. În 2017, aceste sume, alocate pentru persoanele cu handicap, se plăteau integral de la Bugetul de Stat …“

De ce are nevoie Primăria Caransebeș de un credit acum?

„Doar cu un credit am reuși să realizăm proiecte de dezvoltare și investiții. Oricum, Municipiul Caransebeș are unul dintre cele mai mici grade de îndatorare din țară. Ca sumă totală, bugetul pe 2018 este mai mic decât cel pe 2017, deoarece salariile celor din învățământ nu mai sunt plătite prin bugetele locale …“, explică Horia Irimia.

Întrebat fiind despre promisiunile Ministrului Finanțelor Publice referitoare la bugetele locale, Irimia a afirmat :

„Pentru domnul Teodorovici am o apreciere deosebită, în opinia mea fiind cea mai bună variantă a PSD pentru funcția de Ministru al Finanțelor – a lucrat acolo de aproape 30 de ani, și ca simplu funcționar, și ca director, și ca secretar de stat , și a mai fost odată Ministru. Dar când s-a elaborat și apoi votat Legea Bugetului pe 2018, nu era dânsul ministru.. Chiar a votat în Comisie un amendament în favoarea administrațiilor locale , amendament care din pacate „a picat“ în plen … Să vedem ce modificari legislative vor apare în viitor, dar nu un ministru sau altul le aprobă; le aprobă/adoptă  Guvernul sau Parlamentul..“, a ținut să precizeze Horia Irimia, directorul economic al Primăriei Municipiului Caransebeș.

Sergiu TABAN

Primarii Vela și Stepanescu au dus ieri problema Aquacaraș pe masa Ministerului Finanțelor și al Fondurilor Europene, acolo unde s-a discutat posibilitatea amânării datoriei pe care operatorul județean o are față de ANAF pentru șase luni, timp în care primăriile dispuse să garanteze să pună la punct toate actele necesare.

Din cauza datoriei de 1,7 milioane de euro, ANAF a început deja să vândă la bucată societatea județeană, singura soluție pentru stoparea acestui fenomen ar fi ca primăriile din județ și Consiliul Județean să garanteze serios, astfel ca plata să fie făcută eșalonat.

Soluția găsită ieri la București a fost ca Guvernul să dea o ordonanță de urgență prin care executarea silită a operatorului să fie amânată pentru șase luni, timp în care societatea trebuie să facă rost de bani pentru datoria de bază, fără penalități, de 1,3 milioane de euro. În același timp, primăriile și Consiliul Județean trebuie să vină cu garanții viabile, care să-i permită societății Aquacaraș să-și deschidă porțile către bănci pentru accesarea unui credit.

Situația nu este tocmai roz nici așa, spune deputatul Ioan Benga prezent și el la București, și asta pentru că până în momentul de față doar Primăria Reșița a fost cea care și-a pregătit toate demersurile necesare pentru a garanta pentru Aquacaraș. Asta în timp ce acționarul majoritar, Consiliul Județean, are încă nereguli serioase, iar celelalte primării din județ nu au făcut încă niciun demers serios în acest sens.

„Ministrul Finanțelor și cel al Fondurilor Europene au fost foarte operativi dar au rămas surprinși că situația a ajuns în acest stadiu. S-au lansat două măsuri, aceea ca Guvernul să dea o ordonanță de urgență prin care executarea silită să fie ridicată, timp în care operatorul să-și plătească datoria de bază, fără penalități. Eu zic că răgazul acesta este suficient de mare pentru ca Aquacaraș să se pună la punct. De asemenea, se va merge în paralel cu rezolvarea garanțiilor. Primăria Reșișa este singura implicată corect. Consiliul Județean trebuie să își facă corect temele iar terenurile cu care garantează să fie acoperite legale, așa cum cere ANAF și legislația în vigoare”, explică deputatul Ioan Benga.

Conducerea Aquacaraș nu mai așteaptă acum decât Hotărârea de Guvern prin care să primească răgazul de șase luni, după care va încerca accesarea unui credit care să-i permită operatorului să-și achite datoria.

„S-au pus în discuție ieri două căi de acțiune. Ridicarea popririi și o Hotărâre de Guvern prin care să se amâne plata datoriei. Avem înțelegere din toate părțile, sper ca toate primăriile să garanteze pentru a putea accesa apoi un credit bancar”, explică Dan Petrescu, director în cadrul Aquacaraș.

Pe lângă cei doi primari, la intervenția de la București a participat și arhitectul județului Victor Naidan, reprezentând Consiliul Județean, acționar majoritar la Aquacaraș, dar și conducerea operatorului de apă și canal și deputatul Ioan Benga.

Alexandra JURCA

Proasta organizarea a lucrărilor la rețelele de apă și canalizate pe programul POS Mediu1 le va costa scump pe autoritățile locale de pe raza județului. Dacă până acum singurele daune au fost șantierele interminabile din localități și nervii creați de dezinteresul firmelor care se ocupă de lucrări, acum problema atinge valori mult mai delicate.

În cazul în care până la finalul programului, lucrările prevăzute în contract nu vor fi finalizate, șansele ca acest lucru să se întâmple fiind foarte mari, finanțarea se va pierde. Astfel, majoritatea autorităților locale din județ vor fi nevoie să achite o anumită sumă de bani către Ministerul Finanțelor, principalul garant la împrumutul care viza programul POS Mediu 1.

Sumele despre care se discută depășesc însă cu mult posibilitatea celor mai multe dintre unitățile administrativ teritoriale. La Reșița, de exemplu, ca și în cazul Caransebeșului, sau a altor localități, autoritățile locale vor fi nevoite, în cazul în care se pierde finanțarea pe acest program, să achite o sumă de 1,8 milioane de euro, bani care reprezintă un credit luat de Minister.

„Lucrările se desfășoară anevoios pe POS Mediu1, le vedem cu toții, noi nu putem să intervenim în acele refaceri sau în urgentarea lucrărilor. Acolo trebuie să intervină Aquacaraș și Hidroconstrucția, și sub-contractanții aferenți, dar există și pericolul ca lucrările să fie oprite, să se piardă banii alocați și atunci garanții, unitățile administrativ teritoriale, ar trebui să pună acei bani în contul sumelor folosite până acum. Fiecare unitate are de returnat o sumă de 1,8 milioane de euro, un credit luat de Minister ce ar trebui returnat după un calcul făcut de ei”, explică Mihai Stepanescu, primarul Reșiței.

Municipalitatea reșițeană a propus în aceste condiții o întâlnire între toate unitățile administrativ teritoriale aflate în această situație nefericită cu operatorul județean Aquacaraș.

„Am atras atenția că e nevoie de implicare, nu doar a Primăriei și a Consiliului Județean, este nevoie de implicarea totală a tuturor administrațiilor ce fac parte din această problemă cu societatea județeană, pentru că dacă nu, fiecare ar trebui să dispună de acești bani și să îi dirijeze spre Ministerul Finanțelor care este primul garant la acel împrumut vizavi de acest program.

Nu mai vorbesc despre importanța viitorului proiect care acum ar trebui să înceapă, POS Mediu 2. Au fost câteva aspecte discutate la Prefectură iar în zilele următoare ne vom vedea cu toate primăriile care ar trebui să aibă un punct de vedere în această situație”, a mai adăugat primarul Stepanescu.

Alexandra JURCA

Nemulţumiţi de faptul că până acum au primit doar un sfert din sumele pentru drepturile salariale obţinute prin sentinţe judecătoreşti, dascălii cărăşeni intenţionează să boicoteze probele scrise ale examenului de bacalaureat, după cum susţine Mariana Zvarici, preşedintele Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Caraş-Severin.

Prezentă la şedinţa Comsiei de Dialog Social, Mariana Zvarici a ţinut înştiinţeze conducerea Prefecturii despre starea profundă de nemulţumire din rând profesorilor cărăşeni şi situaţia gravă la care se poate ajunge în cazul în care aceştia vor duce până la capăt intenţia de a boicota examenul de bacalaureat. „Deşi sumele pe sentinţe trebuiau plătite cel târziu până la începutul acestei luni, până în acest moment nu a intrat nici un ban în conturile cadrelor didactice. Ministerul Finanţelor trebuia să aloce pentru Caraş-Severin suma de 15.700 mii lei. O parte din bani s-au alocat în ianuarie, o sumă din burtă, în condiţiile în care necesarul a fost întocmit abia în luna aprilie. Şi în alte judeţe sunt probleme, dar nu atât de mari ca la noi. Oamenii ameninţă cu boicotarea bacalaureatului, nu mai vor să fie în comisii sau supraveghetori”, a explicat liderul de sindicat.

Prefectul judeţului Caraş-Severin a anunţat că se vor face demersuri, după o documentare prealabilă, pentru ca situaţia să se rezolve în cel mai scurt timp.

La finele anului trecut, Mihnea Costoiu, ministru delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică la acea dată, dădea asigurări că vor fi plătite integral sumele aferente anului 2015, într-o singură tranşă, până la sfârşitul lunii decembrie 2014. „S-a decis alocarea în avans a sumelor datorate cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, precum şi din învăţământul superior, sume cuvenite ca urmare a hotărârilor judecătoreşti obţinute de către cadrele didactice. Astfel, s-au alocat 1,3 miliarde de lei pentru plata sentinţelor pentru 2014/2015, pentru profesorii din învăţământul preuniversitar, şi 140 de milioane de lei pentru plata sentinţelor personalului didactic şi personalului auxiliar din universităţi. Ministerul Educaţiei a primit numai la această rectificarea 1.440.000.000 de lei. Pentru prima oară sentinţele pe care profesorii le aşteptau lună de lună pe parcursul unui an de zile vor fi plătite în avans pentru anul 2015. Toţi vor primi banii la acest sfârşit de an. Este o sumă consistentă ce fi primită de fiecare cadru didactic în parte până la sfârşitul lunii decembrie”, susţinea acesta.

Diana RADU