Președintele PNL Reșița, primarul Ioan Popa, este de părere că liberalii au făcut o greșeală atunci când au renunțat la conducerea unor ministere care gestionează fonduri de dezvoltare și au preluat în schimb ministere mult mai greu de condus, cum ar fi Ministerul Muncii sau cel al Educației. În același timp, primarul reșițean se declară dezamăgit de faptul că edilii din teritoriu, în special cei care au performat în ultimii ani în administrație, nu au fost consultați înainte de formarea noului guvern.

„Personal am un regret și nu sunt singurul. Același regret îl are și Ilie Bolojan la Oradea și îl are și Emil Boc la Cluj și am comunicat pe tema asta cu ei. Cred că a fost o eroare faptul că am pierdut trei ministere esențiale, mă refer la Ministerul Dezvoltării, la Ministerul Fondurilor Europene și la Ministerul Transporturilor. Am avut doi miniștri extraordinari acolo, pe Boloș și pe Bode și sunt trei ministere care gestionează fonduri, că sunt fonduri europene sau fonduri naționale, este irelevant. Ne-am trezit în schimb cu Ministerul Muncii, unde nu putem decât să ne luăm topoare, cu pensiile, cu salariul minim pe economie și cu altele, ne-am trezit cu Ministerul Educației, unde suntem blamați non-stop, de ani de zile, și cu un ministru controversat, trebuie să o recunosc.

Sunt oameni de calitate și în USR, dar mie mi se pare doar ciudat că am cedat aceste ministere care gestionau resursă financiară foarte importantă, nu din punct de vedere al dirijării ei spre cineva, ci doar din punct de vedere al faptului că Boloș de ex, vine din autorități de management, din ADR-ul de Cluj și a făcut o treabă extraordinară în minister și până vine altul, până înnoadă din nou lucrurile, pierdem timp.

Sper ca alianța asta să funcționeze, sper ca lucrurile să meargă cel puțin în maniera în care au mers un an de zile, și eu vă spun din interior că lucrurile au mers foarte bine, din punct de vedere al legislației în ceea ce privește dezvoltarea sau atragerea de resurse financiare.

Nu caut un vinovat, doar sunt ușor dezamăgit de faptul că primarii și în special cei care au performat, din Ardeal, din Transilvania și Banat, nu prea au fost consultați în această acțiune. Dacă primarul Dominic Fritz de la Timișoara a fost chemat la București și s-a dus să vadă care este treaba acolo, pe mine, de exemplu, nu m-a chemat nimeni și consider că nu este bine acest lucru. Atunci când vii în teritoriu și ai nevoie de voturi și te bazezi pe niște oameni acolo și îi bați prietenește cu palma pe umăr, e bine să îi chemi și când se hotărăște cine conduce destinele unui guvern”, a afirmat în cadrul unei conferințe susținute recent la Reșița, primarul Ioan Popa.

Pe de altă parte, edilul consideră lăudabil faptul că nu a fost crescut din nou numărul de ministere, în ciuda faptului că PNL nu mai guvernează singur.

„Sunt mulțumit că deși a trebuit să împărțim guvernul și numărul de ministere în trei – PNL, USR PLUS și UDMR, s-a reușit menținerea numărului de ministere la 17+1, dacă nu mă înșel, deci nu ne-am dus înapoi la 23-24 astfel încât să refacem drumul înapoi spre consumuri financiare inutile.

Da, am avut un ministru plin, pe Marcel Vela la Ministerul de Interne, dar în condițiile în care din 17 ministere rămâi cu 9, pentru că au trebuit împărțite cu cei doi parteneri, evident că devine mult mai dificil să ai un ministru în conjunctura actuală, deși PNL Caraș-Severin, la nivel de filială a obținut locul 8 național”, a mai afirmat Ioan Popa.

Citește și Primarul Reșiței izolat la domiciliu din cauza noului coronavirus

Karina TINCUL

Mi-au rămas și acum pe retina memoriei, la mai bine de un an, pozele pe care ministrul de finanțe de atunci Florin Cîțu și le făcea în plenul parlamentului la investirea cabinetului Orban. Cu șuvița-n vânt, cu colegii de guvernare, cu un zâmbet șiret pe chip, toate pentru a rămâne posterității.

Între timp lucrurile s-au schimbat puțin; vorba lui nenea Iancu „pe ici, pe colo, prin părțile esențiale“. Ministrul de finanțe de atunci este astăzi Prim Ministru desemnat (încă) de liberali, să formeze o majoritate în Parlament. Care majoritate se lasă încă așteptată. Reprezentanții formațiunilor politice care s-au hotărât să formeze Guvernul, PNL, USR Plus și UDMR, la care se adaugă minoritățile, s-au împiedicat în tratativele lor de un scaun; acela de președinte al Camerei Deputaților. E un start furat dacă vreți pentru că negocierile cu președintele Iohannis abia au început astăzi.

Curios este faptul că nu s-a discutat nimic, sau mai nimic despre cum va putea România și românii să treacă peste criza sanitară, peste problemele grave ale economiei ci de cine va ocupa scaunul de președinte al Camerei Deputaților, cameră legislativă deosebit de importantă în procesul decizional. Atât Ludovic Orban cât și Dan Barna vor această funcție pentru a-și consolida poziția în partid și a nu fi debarcați de la șefia formațiunilor politice pe care le reprezintă. UDMR spune: dacă le vreți voi, vreau și eu, așa că l-a desemnat pe Kelemen Hunor pentru a ocupa și domnia sa a 3-a putere în stat. Se dau, sau mă rog s-au dat până ieri, lupte pentru fotoliile ministeriale cheie: Justiție, Interne, Dezvoltare Regională, Finanțe, Transporturi, ministere cu influență ori cu bani. S-a vorbit mai puțin despre Educație, Muncă, Sănătate, ministere care ar trebui să aibă un rol decisiv pentru o viață mai bună a populației.

Astăzi au început negocierile la Palatul Cotroceni, iar spre seară vom afla și poziția președintelui în această problemă. Personal cred că Florin Cîțu nu e altceva decât un iepure aruncat înaintea ogarilor, pentru a se vedea care sunt  „pohtele ce le pohtesc“ partidele care vor la guvernare. Cred mai degrabă că președintele va schimba numele premierului desemnat Florin Cîțu cu cel al premierului interimar, Generalul Ciucă. Acesta va veni la negocierea cu partidele va zâmbi calm, va bate o singură dată cu pumnul în masă și va ordona: „tu acolo, tu acolo, iar tu dincolo“; fără negocieri, fără eu vreau, fără dar și eu vreau. Militărește se va rezolva problema.

Cât despre celelalte formațiuni politice parlamentare, problema e cât se poate de simplă: PSD cel care a câștigat (oare) cele mai multe voturi va ieși ciufulit rău de la Cotroceni și va spune încă odată „nu e momentul oportun acum“, iar AUR va fi (indiferent de decizia lui Iohannis) împotrivă. De fapt ei sunt cei care au câștigat alegerile acestea, în rest toți sunt niște „luzări“,  dacă pot să folosesc un limbaj de maidan. Criza politică ce se prefigurează la orizont nu va face decât să adâncească celelalte două probleme mari ale României: criza sanitară și cea economică.

Bătălia nu e între formațiunile politice care au acces în parlament ci între grupurile de interese economice care stau pitite în spatele lor și așteaptă castanele din foc scoase de cei ce vor la Guvernare. O soluție ar fi, cred eu, alegeri anticipate pentru că în actuala configurație a Parlamentului este foarte greu, spre imposibil, de a forma o majoritate stabilă și eficientă. Oricum rămân să vedem decizia președintelui și felul în care, asemeni unui dresor de circ, va reuși să-i transforme pe acești lei în simpli cățeluși care dau bucuros din codiță.

Dan AGACHE

Guvernul Orban s-a întrunit azi în ședință cu un singur proiect de lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Proiectul de lege vizează starea de alertă, în care România va intra din 15 mai.

„Îi mulțumesc ministrului Justiției, care a coordonat efortul de elaborare a proiectului de lege foarte repede, pentru că decizia Curții Constituționale a apărut săptămâna trecută și ne-a pus în situația de a face cât mai rapid proiectul de lege”, a declarat prim-ministrul, înainte de a-i da cuvântul ministrului Cătălin Predoiu, care a prezentat pe scurt elementele proiectului, citat de ziare.com.

„Scopul acestei legi este protejarea vieții și sănătății cetățenilor, în contextul pandemiei (…) proiectul de lege cuprinde o serie de măsuri care pot fi luate în starea de alertă, măsuri care sa organizeze desfășurarea unor activități economico-sociale și în cadrul instituțiilor publice, astfel încât sănătatea și viața cetățenilor să fie protejate într-un mod coordonat și coerent, lăsând totodată libertatea de a se desfășura aceste activități în contextul dat. 

În ce privește structura proiectului, el are o parte generală care definește sfera de aplicare în ce privește măsurile, adresabilitatea ca persoane, dar și durata în timp. Este vorba despre un proiect care se adresează duratei de stare de alertă.

Este un proiect flexibil care printr-o normă-cadru lasă la dispoziția autorităților în viitor posibilitatea de a apela la astfel de măsuri în cazul altor epidemii, dar numai în stare alertă“, a explicat ministrul.

Cătălin Predoiu a vorbit și despre propunerile făcute de ministere pentru starea de alerta.

„Partea substanțială, partea de mijloc a proiectului, compusă din contribuțiile și propunerile venite de la toate ministerele cu atribuții în acest context, vizează măsurile sectoriale, pe fiecare domeniu în parte, în competența fiecărui minister.

Sunt măsuri care sunt cunoscute de opinia publică, au fost publicate în ziua de vineri pe site-ul MAI si nu reprezintp o noutate din acest punct de vedere.

 În ce privește dispozițiile finale, noi am reglementat ca punerea în aplicare a prevederilor revine ministerelor, Comitetului pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU) și altor instituții cu atribuții în context prin acte normative infralegale”, a mai explicat ministru.

Premierul Orban a precizat că, dacă proiectul de lege este aprobat, acesta va ajunge la Parlament, unde „vom solicita dezbatere cât mai rapidă, în procedura de urgență”

Lorena POENARU

Programul de Internship derulat de Guvernul României a ajuns la cea de-a treia ediţie. Noutatea din acest an este că tinerii admişi în program vor primi şi bani.

La ediţiile precedente din 2013 şi 2014, peste 180 tineri au avut oportunitatea de a se alătura pentru două luni Executivului, lucrând atât la sediul central al Guvernului, cât și în toate ministerele.

În 2015, 300 de studenţi şi tineri absolvenți cu vârsta până în 25 de ani au oportunitatea să facă parte din administrația centrală, în 77 de instituții centrale, inclusiv la Palatul Victoria și în toate ministerele, timp de două luni. Cele mai multe locuri sunt disponibile la Guvern, 27 de poziţii, Ministerul Fondurilor Europene, 20 de poziţii, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Tineretului şi Sportului cu câte 17 poziţii. Tinerii selectaţi vor avea ocazia să-şi valideze reuşitele academice, să capete experienţă practică şi chiar să contribuie la eficientizarea aparatului administrativ prin aportul lor de idei, iniţiative şi cunoştinţe actualizate.

Ca o noutate față de anii anteriori, candidaţii admiși vor beneficia de o bursă lunară în valoare de 450 RON, menită să contribuie la costurile de acomodare.

Înscrierile se fac online prin intermediul paginii oficiale http://internship.gov.ro. Termenul-limită pentru transmiterea candidaturii este 31 mai 2015. Candidaţii care au participat deja în cadrul programului în anii anteriori nu mai sunt eligibili. Se pot reînscrie, însă, toți cei care şi-au depus candidaturile în trecut, însă au fost respinşi în urma etapelor de selecție.

Condiţii de participare:

Cetățenia: candidații trebuie să dețină cetățenia română la data înscrierii.

Vârsta: candidaţii trebuie să aibă vârsta maximă de 25 ani la începerea programului, fiind născuţi nu mai devreme de anul 1990.

Studiile: candidații trebuie să dețină la momentul debutului programului calitatea de student ori să fie tineri absolvenți ai unui program universitar ori postuniversitar, în țară ori în străinătate.

Experienţă: experienţa nu este necesară pentru a participa la programul de internship, deşi poate constitui un avantaj. Candidaţii activi pe piaţa muncii (angajaţi) nu sunt eligibili pentru înscriere.

Limbi străine: candidații trebuie să stăpânească o limbă străină de circulație internațională (engleză, franceză, spaniolă, italiană, germană etc.).

IT: candidații trebuie să dețină cunoștințe minime din zona tehnologiei informației, preponderent fiind necesare cunoștințe pentru utilizarea pachetului de programe Microsoft Office.

Diana RADU