Deputatul social-democrat Luminița Jivan a susținut în această săptămână, în ședința de plen a Camerei Deputaților, o declarație politică ce tratează unele aspecte din cadrul unui proiect legislativ privind minele. Jivan vorbește despre revitalizarea uneia dintre cele mai importante ramuri industriale din România, cea care, după anii 90, s-a prăbușit, o cauză principală fiind chiar lipsa unei strategii viabile pentru minerit.

Conform specialiştilor din domeniul industriei, aceștia consideră că redeschiderea perimetrelor de exploatare minieră ar putea contribui la dezvoltarea economiei, iar exploatările ar putea deveni viabile din punct de vedere economic prin sprijinirea iniţiativelor private şi prin investiţii în tehnologie modernă. În România există peste 20 de miliarde de tone de resurse minerale care nu au fost exploatate: minereuri neferoase, minereuri feroase, sare, nemetalifere, nisipuri şi pietrişuri, roci ornamentale.

În acest sens, deputatul Luminița Jivan a transmis un mesaj optimist în plenul Camerei Deputaților, miercuri, 14 noiembrie 2018, care vizează măsuri actuale guvernamentale: „exploatarea minieră reprezintă o importantă componentă a activităţii economice a unei ţări, iar în România există judeţe întregi care se bazează aproape exclusiv pe astfel de activităţi.
Activitatea minieră în România se desfăşoară în baza Legii nr.85, care este în vigoare din 2003, şi care ar necesita o modificare substanţială pentru a răspunde cerinţelor socio-economice actuale.
În acest sens, Ministerul Economiei a pregătit un proiect de lege prin care se îmbunătăţeşte şi modernizează cadrul legislativ actual.
Beneficiile sociale ale noului proiect de act normativ sunt ample, acesta răspunzând unei nevoi identificate în societate pentru o mai bună informare şi un mai bun control asupra gestiunii resurselor naturale naţionale, precum şi pentru o mai mare siguranţă în ceea ce priveşte practicile de exploatare a resurselor utilizate. Prin prezentul proiect, cetăţeanul capătă un cuvânt de spus în acordarea licenţelor de prospectare şi exploatare a resurselor naturale, obţine acces la toată informaţia relevantă şi este pus la adăpost de exproprieri abuzive şi de practici de exploatare dăunătoare sănătăţii şi mediului înconjurător. Mai mult, prin măsurile propuse, locurile de muncă create prin proiectele de exploatare a resurselor naturale naţionale vor fi sustenabile, accentul va fi pe dezvoltarea durabilă a comunităţilor din zonele de exploatare, iar în urma încheierii proiectului, cei care au lucrat în cadrul său vor fi recalificaţi şi reinseraţi pe piaţa muncii.
Tot prin noul proiect al legii minelor se instituie măsuri mai bune de protecţie socială a comunităţilor din zonele de exploatare, astfel s-a introdus obligaţia ca, titularul, în cazul în care prin dobândirea drepturilor de folosinţă o comunitate nu-şi mai poate desfăşura acivitatea pe suprafaţa de teren respectivă ori activitatea acesteia este semnificativ afectată, să asigure, pe cheltuiala sa, refacerea vieţii comunitare, fie în aceeaşi locaţie, fie într-o altă locaţie (prin dobândirea pe cheltuiala sa a noi suprafeţe de teren şi refacerea facilităţilor comunitare precum poliţie, spital, şcoală, lăcaşuri de cult, etc.)
De asemenea, noul proiect pune un accent deosebit pe protecţia mediului prin instituirea de obligaţii exprese referitoare la refacerea mediului afectat de activităţi miniere efectuate în perimetrul de exploatare şi înfiinţează garanţia pentru refacerea mediului ca o măsură asiguratorie că poluatorul va fi implicat direct în activităţi de protecţie şi refacere a mediului. În plus, instituie în sarcina titularului obligaţia să acopere integral costurile oricăror accidente ecologice.
Nu în ultimul rând, patrimoniul arheologic este mult mai bine protejat prin instituirea obligativităţii de cercetare arheologică preventivă a terenurilor cu patrimoniu arheologic reperat situate în cadrul perimetrelor de exploatare aferente proiectelor miniere.
Din punct de vedere economic se prevede posibilitatea redeschiderii unor exploatări miniere închise, cu respectarea condiţiilor de mediu menţionate în proiect.
Având în vedere elementele prezentate mai sus sunt convinsă că acest proiect de lege va fi vital pentru dezvoltarea activităţii miniere în România, cu beneficii atât pentru comunităţile locale, cât şi pentru mediu înconjurător“, a ținut să transmită în declarația politică prezentată, deputatul de Caraș-Severin,  Luminiţa-Maria Jivan.

Sergiu TABAN

Planul administrației publice din Anina, cu privire la reabilitarea ansamblului Puțului 1 de la fosta mină de cărbune din orașul de la poalele Munților Aninei și transformarea lui în muzeu, a devenit o certitudine. Proiectul depus la Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Vest a trecut cu brio de toate etapele de evaluare.

Cel mai îndrăzneț proiect al primarului Românu de a scoate orașul Anina din anonimat a primit aviz favorabil de la ADR Vest pentru a primi finanțare. În valoare de aproximativ 3.2 milioane de euro, proiectul vizează reabilitarea ansamblul Puțului 1 de la fosta mină de cărbune și transformarea lui într-un muzeu al mineritului, ce se va numi, cel mai probabil, Muzeul Mineritului din Banat, după cum declară edilul-șef al Aninei, Gheorghe Românu.

Citește și: Primăria Anina a făcut primele demersuri pentru realizarea Muzeului Mineritului!

„Am reușit să trecem prin toate fazele de evaluare a proiectului de către specialiștii ADR Vest, nu a fost deloc ușor, am avut ceva emoții, însă avem satisfacția de a vă anunța că proiectul va fi finanțat și astfel am transformat visul în realitate. Urmează în perioada imediat următoare să semnăm contractul de finanțare, după care vom intra în procedurile de licitații, și, cu puțin noroc, poate vom reuși să demarăm lucrările de reabilitare la începutul acestui an”, mai declară primarul Românu.

Citește și: Românu vrea să scoată Anina din anonimat! Cu un proiect de peste 3 milioane de euro!

Prin această investiție, Anina se înscrie serios în topul locațiile turistice din județ, dacă nu și din Banat, un astfel de muzeu fiind unic în Banat.

John GAVRILESCU

CFR-ul a jonglat cu Semeringului Bănățean dintr-o parte în alta în ultimii ani. Cu toate că este constant condamnată la moarte, cea mai veche cale ferată montană din țară s-a bucurat de o promovare neașteptată în ultima perioadă.

Tot mai mulți turiști au început să umple cele două vagoane ale mocăniței care încă se târâie în traseul montan de o frumusețe aparte. Presiunile asupra autorităților care ar putea să facă ceva pentru valorificarea zonei, cu un potențial turistic și o valoare istorică incontestabile, au fost și ele mari. Cu toate acestea, Semeringul a primit doar promisiuni deșarte, fiind lăsat în aer între licitații fără nicio finalitate.

Cu toate că zona abundă de frumusețe naturală în care turiștii să-și scalde privirile, se pare că gândirea unei strategii turistice care să salveze calea ferată, nu a trezit foarte mult interes.

Când zilele până la închiderea traseului montan de tren erau deja numărate, autoritățile locale din Anina au decis că se impune luarea unei măsuri pentru salvarea Semeringului dar și pentru înflorirea economică a orașului.

Nu este vorba despre o măsură care să valorifice potențialul turistic al zonei, ci mai degrabă de un ultim puls al Aninei în încercarea de a se redresa pe partea de minerit. Cum recent au fost descoperite câteva mii de tone de cărbune în micuța localitate, autoritățile locale au decis că exploatarea și transportarea acestui zăcământ ar putea fi un prilej perfect pentru ca Semmeringul să scape de închidere, cel puțin pentru o perioadă.

Astfel, în mai puțin de două luni se va da startul la exploatarea zăcământului de cărbune din Anina, moment în care și pe calea ferată vor fi puse vagoane noi care să transporte cărbunele. Mai mult, odată începută, exploatarea de la Anina se va întinde pe cel puțin doi ani de zile, un timp perfect pentru găsirea unor metode prin care Semeringul să scape definitiv de condamnarea la moarte.

„În momentul de față umblăm după contracte de livrare, când se va apropia totul de concretizare, vom căuta ca transportul să fie făcut pe linia ferată. Vor trebui căutate vagoane și, de asemenea, reparate anumite tronsoane de cale ferată. Preconizăm că exploatarea se va întinde pe o perioadă de aproape doi ani și jumătate”, a explicat Gheorghe Românu, primarul localității Anina.

Autoritățile locale din Anina promit și că transportul cărbunelui pe cea mai veche cale ferată din țară nu va sta în calea turiștilor. Mocănița va continua să-și plimbe cele două vagoane pe traseul unic care feliază muntele.

Alexandra JURCA