2020 este cu siguranță un an care va rămâne în memoria noastră pentru mult timp de acum încolo. Anul pandemiei și al restricțiilor, nu a fost lipsit de evenimente nici în județul Caraș-Severin. Vă propunem începând de astăzi să ne amintim împreună ce s-a petrecut important în Caraș-Severin, în ultimele 12 luni. Astăzi, lunile ianuarie, februarie, martie și aprilie:

Anul 2020 a debutat cum nu se poate mai rău în județul Caraș-Severin, cu un  grav accident de circulație, petrecut la Reșița chiar în noaptea de Revelion. La momentul la care mulți dintre reșițeni încă petreceau la cumpăna dintre ani, un bărbat de 46 de ani din Reșița, care conducea un autoturism pe pasajul superior din Lunca Bârzavei, nu ar fi adaptat viteza la condițiile de drum, intrând în coliziune cu un stâlp de iluminat. Victima, un polițist aflat în afara orelor de program, a decedat câteva săptămâni mai târziu la Spitalul Județean de Urgență din Reșița.

Luna ianuarie a venit cu o inițiativă inedită la Reșița: persoanele care circulă cu autobuzul în municipiul de pe Bârzava, își pot face călătoria mai interesantă răsfoind o carte. Volume din toate domeniile de interes și pentru toate vârstele sunt puse la dispoziția reșițenilor, în toate mijloacele de transport public din oraș.

La jumătatea lunii ianuarie, la conducerea Casei Județene de Asigurări de Sănătate Caraș-Severin a revenit Mirela Zeman. Schimbarea a avut loc în urma Ordonanţei 114/2020 prin care se încetează detașările din sectorul privat în sectorul public, considerate ca fiind o modalitate prin care erau evitate concursurile de ocupare a unor funcții publice. Postul de postul de președinte – director general al CAS Caraș-Severin a fost ocupat anterior de Gheorghe Stoichescu.

O autospecială a Poliției a fost făcută praf într-un accident de circulație petrecut pe data de 16 ianuarie la ieșire din localitatea Buchin. O ambulanță care se deplasa în direcția Caransebeș, transportând un bolnav psihic la un spital din județul Timiș, ar fi efectuat o manevră de depășire, intrând în coliziune cu o autoplatformă care circula pe sensul opus. Autospeciala de poliție condusă de un polițist din cadrul IPJ Teleorman, aflat în misiune de însoțire a acesteia, ar fi efectuat o manevră de depășire similară lovind frontal cu partea stângă aceeași autoplatformă, ulterior fiind proiectată într-un TIR care circula în aceeași direcție de mers. În urma impactului, polițistul din județul Teleorman a fost rănit.

Consilierii locali reșițeni au aprobat în luna ianuarie un proiect de hotărâre inițiat de primarul Ioan Popa, privind înființarea unei societății comerciale care să se ocupe de reciclarea deșeurilor de pe raza orașului. Practic societatea „Reșița curată” prelua activitatea desfășurată până la momentul respectiv de compania Best Multipet și anume recuperarea, sortarea, balotarea și valorificarea deșeurilor reciclabile.

Pe data de 22 ianuarie, s-a stins din viață mineralogul Constantin Gruescu, cel care a pus bazele primului muzeu privat de mineralogie estetică din România. Considerat ca fiind o personalitate-reper a județului Caraş-Severin, colecţionarul mineralog Constantin Gruiescu, care a adunat de-a lungul vieții o impresionantă colecție de flori de mină și roci din inima munților cărășeni, avea 95 de ani.

În luna ianuarie, Gabriela Stuparu a fost aleasă vicepreședinte a organizației PSD Caraș-Severin. Stuparu a fost vreme de 2 mandate vicepreședintele Tribunalului Caraș-Severin și a activat 27 de ani în magistratură.

Pe data de 25 ianuarie s-a stins din viață Mihai Stepanescu, fostul primar al Reșiței. După o boală care i-a provocat o grea suferință, fostul edil al municipiului a plecat în lumea de dincolo la vârsta de 54 de ani. Mihai Stepanescu a fost primar al Reșiței în perioada 2008-2015, când și-a dat demisia după ce a fost arestat de DNA pentru luare de mită.

Schimbare la conducerea Prefecturii Caraș-Severin la finalul lunii ianuarie. Guvernul Orban a aprobat în ședința din data de 28 ianuarie numirea în funcția de prefect al județului Caraș-Severin a avocatului Cristian Gâfu. De asemenea, au fost numiți cu această ocazie și cei doi subprefecți, Elena Adriana Sărăor și Ioan Anton Paulescu.

În luna februarie, directorul Serviciului Județean de Ambulanță Caraș-Severin, Adrian Truică a fost demis din funcție de către ministrul Sănătății. Demiterea șefului de la ambulanță a venit ca urmare a unui control efectuat de Direcția de Control și Integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii, după ce directorul SAJ a fost acuzat în luna noiembrie 2019 că ar fi constituit un grup infracțional organizat din care au mai făcut parte patru angajați ai aceleași instituții. Truică ar fi șantajat și constrâns fizic o fostă iubită, pentru a o determina să reia relația cu el.

În data de 10 februarie, comisarul-șef de poliție Cristian Sorin Goian a fost împuternicit să exercite, pe o perioadă de trei luni, funcţia de inspector șef al Inspectoratului de Poliție Județean Caraș-Severin. Anterior, IPJ CS a fost condus de comisarul Florin Turnagiu, detașat la conducerea instituției, în locul lui Viorel Avram.

Fostul prefect al județului Caraș-Severin, Nicolae Ștefănescu, s-a stins din viață pe data de 9 februarie la Reșița. Figură marcantă a politicii cărășene, un adevărat cardinal Richelieu al organizației județene a PSD, Nicolae Ștefănescu se declara mereu nemulțumit de starea pe care județul Caraș-Severin a traversat-o din 89 și până astăzi. Nicolae Ștefănescu s-a retras din viața politică în ultimii ani, el suferind de mai multă vreme de o boală incurabilă.

Câteva zile mai târziu s-a stins din viață și Octavian Doclin, considerat unul din cei mai importanți poeți ai Banatului Montan. Poetul, care se caracteriza pe sine însuși ca fiind un boem incurabil, a încetat din viață cu doar câteva zile înainte de împlinirea vârstei de 70 de ani.

Caz incredibil la Liceul Tehnologic Mihai Novac din Oravița, unde în luna februarie a fost nevoie de intervenția polițiștilor, cadrele didactice și elevii acuzând că sunt amenințați și hărțuiți chiar de directorul instituției. Conform acuzațiilor, directorul Daniel Ionuț Bogdan ar fi avut un comportament agresiv și neadecvat deja de luni de zile. Vorbim aici inclusiv de hărțuirea sexuală a unor eleve, pe care se pare că le-a abordat pe Facebook prin intermediul unor conturi false. Polițiștii au deschis o anchetă pentru verificarea acuzațiilor.

Din nou doliu în lumea culturală cărășeană. Pe 21 februarie s-a stins din viață marele dirijor reșițean Doru Morariu, întemeietorul și dirijorul Coralei Miorița – câștigătoare a numeroase premii naționale și internaționale. Cetăţean de onoare al municipiului Reşiţa din anul 2007, titlu conferit „pentru contribuţia adusă la dezvoltarea culturii muzicale din municipiul Reşiţa“, Doru Morariu s-a stins din viață la Iași, la vârsta de 68 de ani.

Pe data de 25 februarie, ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție au desfășurat o acțiune la sediul Primăriei Caransebeș. Primarul municipiului Caransebeș, Felix Borcean, a fost condus la audieri la poliție de către ofițerii DGA, existând o suspiciune de fraudă în cadrul unui examen susținut pentru ocuparea funcției de șef al serviciului Piața Gugulanilor.

Alertă la Moldova Nouă pe data de 25 februarie după ce a fost anunțată o scurgere de mercur. Conform cercetărilor, substanța a fost vărsată dintr-un recipient în uscătoria unui imobil, iar ulterior, aceasta a ajuns pe exteriorul blocului și pe sol. Doi dintre locatarii blocului au fost internați la Timișoara după ce analizele efectuate de aceștia pentru a determina concentrația de mercur din organism a arătat valori peste limita normală.

Caz incredibil la Constantin Daicoviciu, unde un bărbat de 46 de ani a fost acuzat că ar fi încercat să își violeze nepoata de doar 8 ani. Agresiunea ar fi avut loc în timp ce părinții fetiței erau plecați de acasă. La întoarcere, fratele celui acuzat, tatăl fetiței, l-a surprins pe acesta mângâind fetița în zona intimă. În cauză a fost întocmit un dosar penal pentru agresiune sexuală sub supravegherea parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș.

Acțiune de amploare a DIICOT Caraș-Severin spre finalul lunii februarie, vizați fiind unii lideri ai organizației județene a PSD. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Caraș-Severin au dispus efectuarea urmăririi penale față de 16 persoane, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, șantaj, complicitate la șantaj, folosirea influenței ori autorității de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, fals material în înscrisuri oficiale, abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului.

Pe data de 3 martie, senatorul Ionuț Chisăliță și-a anunțat demisia din funcția de secretar executiv interimar al PSD Caraș-Severin. Decizia lui Chisăliță a venit după scandalul în care era implicată aproape întreaga conducere a filialei județene, cercetată într-un dosar privind schimbarea liderilor unor instituții publice din Caraș-Severin. Senatorul susținea că nu are ce să își reproșeze, dar că a luat această decizie pentru binele partidului.

Câteva ore mai târziu, Luminița Jivan și-a anunțat și ea demisia din funcția de președinte al organizației județene PSD Caraș-Severin. „Urmează o perioadă încărcată pentru partid și am decis să nu las aceste evenimente să afecteze imaginea partidului și consider că cel mai bine este să fac un pas în spate”, declara la momentul respectiv Luminița Jivan.

În luna martie, Alina Stancovici câștiga concursul pentru postul de manager al Spitalului Județean de Urgență din Reșița. Singurul candidat care și-a depus dosarul pentru concurs, Stancovici a obținut nota finală 8,65.

Pe data de 10 martie a fost confirmat primul caz de coronavirus din județul Caraș-Severin – un tânăr de 27 de ani din Reșița. Transportat la Timișoara, acesta a fost externat după aproximativ 2 săptămâni. Trei zile mai târziu, pe 13 martie, era confirmat cel de-al doilea caz din județ: o femeie de 32 de ani, sosită din Italia.

În data de 11 martie, administrația locală din Reșița anunța primele măsuri la nivel local pentru diminuarea riscului de infectare cu coronavirus. Printre măsurile transmise de primarul Ioan Popa se numărau: anularea festivalului Custom, suspendarea activității sportive la nivel de copii și juniori la CSM și CSS, suspendarea activității la bazinul olimpic, la centrul de zi ABC, la centrul de vârstnici din Muncitoresc, precum și la creșe, închiderea pieței Ocico. Câteva zile mai târziu, erau anunțate noi măsuri, cum ar fi interzicerea accesului în locurile de joacă și anularea unor evenimente precum Târgul de Paști sau Zilele Reșiței.

Pe 25 martie, Silviu Hurduzeu a preluat conducerea PSD Caraș-Severin. „Sigur că nu este un moment extraordinar de bun, ținând cont de ceea ce se întâmplă în țară, dar și de problemele cu care s-a confruntat organizația județeană în ultima perioadă, dar sunt convins că alături de colegii mei și împreună cu ei, primari, parlamentari, consilieri, aleși pe listele PSD, vom reuși să depășim această situați și organizația PSD Caraș Severin să revină acolo unde a fost“, declara la momentul respectiv proaspătul președinte al PSD Caraș-Severin.

În luna aprilie, conducerea Poliției Municipiului Reșița a fost preluată de comisarul șef Decebal Davidoiu, care l-a înlocuit la comandă pe comisarul șef Nicolae Sava, numit la rândul său, șef la serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, în locul comisarului Radu Ștefan aflat în arest la domiciliu.

Doliu în comuna Măureni din Caraș-Severin, în luna aprilie. Asistenta medicală din comună a decedat după ce și-a fracturat piciorul, oamenii din localitate arătând cu degetul spre medicii de la Spitalul Județean din Reșița, care ar fi întârziat să o ajute, temându-se că femeia, care a fost și preoteasa din comună, ar putea avea coronavirus. „Încercăm să salvăm oamenii de un virus, dar îi lăsăm să moară de restul bolilor sau accidentelor”, a fost concluzia amară a primarului Brian Filimon.

Pe data de 10 aprilie, a fost anunțată schimbarea conducerii atât la Direcția de Sănătate Publică din Caraș-Severin, cât și la Spitalului Județean de Urgență din Reșița! Conducerea Direcției de Sănătate Publică a județului a fost preluată de medicul Romeo Dumitrescu, iar la cârma SJUR a revenit din nou fostul manager Waldemar Murgu. În același timp, s-a decis ca dr. Jaro Norbert Marșalic să preia pe perioada stării de urgență funcția de director medical al spitalului din Reșița.

Un accident de circulație cu urmări tragice a avut loc în luna aprilie pe strada Paul Iorgovici din Reșița. Un tânăr de 29 de ani care se deplasa cu autoturismul din direcția centru civic spre Muncitoresc, la ieșirea de sub pasajul CSR, nu ar fi adaptat viteza la condițiile de drum, pierzând controlul asupra direcției de mers și intrând în coliziune cu 3 stâlpi de iluminat stradal. În urma accidentului, a rezultat decesul șoferului și vătămarea corporală ușoară a doi pasageri. Din verificările efectuate, s-a stabilit că bărbatul de 29 de ani care a condus autoturismul, nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

În luna aprilie, consilierii locali reșițeni au aprobat propunerea primarului Ioan Popa de a investi aproximativ 100.000 de euro pentru achiziționarea de tablete pentru elevii reșițeni care nu dispun de mijloacele necesare pentru a participa la cursuri online. „Am bugetat achiziționarea a 610 tablete pentru școlile și liceele din Reșița. Am solicitat Inspectoratului Școlar să ne transmit câți elevi nu dispun la ora asta de mijloace de comunicare de această manieră. Consider că nu trebuie să limităm dreptul la educație niciunui copil”, explica primarul Ioan Popa.

Citește și Retrospectivă! Anul 2020 în județul Caraș-Severin (II)

Karina TINCUL

Vrajba și zarva politică se estompează atunci când cade, ca un trăznet, vestea tristă: a murit Mihai Stepanescu.

Mi-e greu să scriu despre el la timpul trecut. Șef de Ocol Silvic, director la Direcției Silvice Caraș Severin, două mandate de primar, a fost un OM care s-a implicat în tot ceea ce a făcut. L-am cunoscut poate mai bine decât alți reșițeni, dar nu suficient. Doar atât cât mi-a permis. A fost o relație puțin altfel decât cea de primar – jurnalist. A fost….

Îmi amintesc de o discuție în zona lacurilor, la sârbi, după o întâlnire încheiată cu succes a delegației primăriei reșițene. Era la finalul primului mandat de edil. Sub umbra unor arbori falnici, pe care i-a iubit întotdeauna, cu două pahare de răchie în mână, făceam analiza ultimilor 4 ani. Parcă nu ar mai fi vrut să candideze. Poate că ar fi fost mai bine pentru el. Erau presiuni pe linie politică pe deoparte și mai erau o serie de proiecte care urmau să prindă viață în anul acela, după alegeri. „M-am zbătut pentru ele și vreau să le realizez; vreau să le văd cum prind viață” – îmi spunea. Și viața lui s-a schimbat.

Sunt multe de spus, dar cuvintele se poticnesc. E greu să vorbești despre Mihai Stepanescu la trecut. Nu pot însă, să nu mă gândesc la faptul ca au trecut doar câteva luni de când un alt OM, s-a stins, tot prea devreme – Sorin Frunzăverde. Adversari politici uniți prin aceeași dorință: aceea de a face bine oamenilor si comunității care i-a ales. Nu e momentul să analizăm ce a fost bine și ce nu. Importantă a fost dorința lor.

Prea devreme, mult prea devreme, Mihai Stepanescu s-a stins după o suferință grea. Sper doar că de acolo, de sus, să ne privească și să ne îndrume pașii spre o lume mai bună și mai curată, pe care și-a dorit-o mereu.

Rămas bun prieten drag, rămas bun Mihai, un OM și nimic mai mult.

Dan AGACHE

Mihai Stepanescu, fostul primar al Reșiței a trecut la cele veșnice, în această noapte.

După o boală care i-a provocat o grea suferință, fostul edil al municipiului a plecat în lumea de dincolo în jurul orei 02:00. În luna martie, Mihai Stepanescu ar fi împlinit 55 de ani!

Mihai Stepanescu a fost primar al Reșiței pe timpul unui mandat și o parte din cel de-al doilea. În primul mandat a condus destinele orașului în perioada 2008-2012, iar în anul 2012 a câștigat al doilea mandat de primar al Reșiței, până în noiembrie 2015 când a fost condamnat cu executare.

Înainte de a intra în administrația locală, Mihai Stepanescu a fost inginer silvic și a deținut funcții de director de Ocol Silvic, dar și director al Direcției Silvice Caraș-Severin.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Diana RADU

Celebrele panseluțe, atât de iubite și folosite pe vremea primarului Mihai Stepanescu, dispar încet – încet din peisajul municipiului Reșița, locul acestora fiind luat de plante perene, mult mai ușor de întreținut.

Aflat la jumătatea primului său mandat în fruntea municipiului Reșița,  primarul Ioan Popa începe puțin câte puțin să schimbe fața orășelului de la poalele Munților Semenic. Pe lângă proiectele mai mari și ambițioase, cum ar fi reintroducerea tramvaiului, atenția edilului se îndreptă și spre aspectele mai mărunte, dar până la urmă nu lipsite de importanță, cum ar fi înfrumusețarea orașului. După ce locul sălciilor de pe malul Bârzavei a fost luat de platani, s-a luat decizia de a se renunța și la panseluțe, flori pe care s-a pus un accent deosebit pe vremea fostului primar, numit într-o perioadă chiar „primarul panseluță”.

„Schimbăm radical politica pentru zonele verzi din intersecții. Nu mai mergem pe tot felul de floricele sau panseluțe, care necesită foarte multă forță de muncă, foarte mult timp și migală pentru a fi întreținute. Dl primar a decis să trecem pe plante perene, adică toate tringhiurile se reamenajează cu plante perene, care necesită foarte puțin timp de întreținere și sunt foarte frumoase până la urmă.

Punem o folie pentru oprirea buruienilor și plantăm planta perenă, iar peste folia asta se pune scoarță decorativă pentru înfrumusețare”, a precizat în cadrul unei emisiuni live la Reper 24, Daniel Călin Mircea, directorul Serviciului Public Direcția pentru Întreținerea și Repararea Patrimoniului Consiliului Local Reșița.

Citește și Primăria Reșița a început asfaltările! Pentru început pe drumurile spre Doman și Țerova! Vezi planurile administrației locale!

Karina TINCUL

Problema sălii de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor din Reșița, sală care are nevoie urgentă de investiții pentru a fi adusă la standarde moderne, a fost din nou adusă în discuție Marian Apostol.

Directorul Casei de Cultură a declarat ieri în cadrul unei conferințe de presă că este conștient de starea nu foarte atrăgătoare a sălii care găzduia pe vremuri majoritatea manifestărilor culturale din municipiul de pe Bârzava și care a intrat într-un con de umbră în ultima perioadă, fiind ocolită de investiții și reabilitări, lucru care se datorează probabil și faptului că edificiul a fost timp de mulți ani disputat în instanță de sindicate și de UCM Reșița. Apostol a mai precizat că intenționează să organizeze o dezbatere publică pe marginea subiectului în cadrul manifestării „7 zile, 7 arte” de anul acesta.

„Sunt decis sa fac acest lucru, să punem în discuție problema Casei de Cultură, pentru că este păcat ca Reșița să beneficieze de un spațiu cultural atât de potrivit pentru spectacole majore și să nu reușim să ne restrângem rândurile astfel încât să o aducem la nivelul corespunzător anilor 2018. Adică oamenii să aibă o motivație în plus să vină, să știe că o să vină într-o sală încălzită bine, într-o sală frumoasă, primitoare. Sincer, cred că în momentul de față noi pierdem cel puțin 30% din spectatori din cauza modului în care arată Casa de Cultură. Eu sunt conștient de asta, apropo de oamenii care tot vin și fac tot felul de observații.

Pe de altă parte, o spun cu sinceritate și cu toată responsabilitatea, am făcut tot ceea ce a depins de mine și de oamenii din Casa de Cultură ca să o aducem la un nivel la care să poată să aibă loc spectacole în momentul de față. Fără sprijinul administrației locale e dificil să realizăm ceva”, a adăugat Marian Apostol.

În urmă cu doi ani de zile, președintele de atunci al Consiliului Județean Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde, și-a anunțat intenția de a prelua edificiul de la UCM Reșița, în contul datoriilor pe care uzina reșițeană le avea la stat, iar mai apoi să încerce atragerea de fonduri pentru modernizarea sălii de spectacole. La rândul său, fostul primar al Reșiței, Mihai Stepanescu anunța că este interesat de preluarea obiectivului. Subiectul a murit însă brusc după ce cei doi au dispărut de pe scena politică din județ.

Karina TINCUL

Utilitatea infochioșcurilor din municipiul Reșița, achiziționate în urmă cu câțiva ani, pe vremea primarului Mihai Stepanescu, în cadrul unui proiect transfrontalier cu orașul Kikinda din Serbia, a fost deseori pusă sub semnul întrebării. Cu atât mai mult cu cât acestea nu erau întotdeauna funcționale sau au fost și vandalizate, fiind nevoie de investiții de la bugetul local pentru reabilitarea acestora.

Primarul actual al Reșiței, Ioan Popa, recunoaște că infochioșcurile din Reșița sunt departe de cele din alte țări europene, în ceea ce privește cantitatea și utilitatea informațiilor, dar este de părere că acestea nu ar trebui demolate, așa cum i s-a sugerat în cadrul unei conferințe de presă. Edilul este de părere că ar trebui lucrat la datele care sunt oferite celor care le accesează, astfel încât acestea să devină cu adevărat utile.

„O spun deschis, avem și noi infochioșcuri în Reșița, printr-un proiect anterior. După părerea mea ele nu au fost folosite la capacitatea pe care ar trebui să o aibă, au fost realizate înainte de prezența mea în administrație aici. (…)

Nu știu dacă deranjează pe cineva neapărat, încât să le demolăm. Eu cred că dacă ar avea câteva informații chiar relevante pentru cetățeni ar fi binevenite. La ora asta, infochioșcurile noastre nu dau decât informații de ordin general”, a explicat Popa.

Edilul a adăugat că aceste infochioșcuri ar trebui să conțină informații referitoare la unitățile de cazare din zonă, restaurante, modalități de petrecere a timpului liber, activități derulate în zonă. Conform lui Popa, pentru moment nu se poate interveni la infochioșcurile din Reșița, ele fiind achiziționate prin fonduri europene, lucru care se va schimba însă în curând, după trecerea celor 5 ani prevăzuți în contract:

„Mai avem un an să ieșim din cei cinci ani în care nu avem voie să ne atingem de infochioșcurile astea și poate vom face și noi niște intervenții”.

Achiziţionarea infochioşcurilor s-a făcut în anul 2014 printr-un proiect transfrontalier cu municipalitatea din Kikinda. Valoarea investiţiei a fost de aproape 426.000 de euro.

Karina TINCUL

Proiectul cu drumul care va lega zona Triaj din Reșița de unitatea militară nu îl mulțumește deloc pe primarul Popa. Cu toate acestea, lucrările au fost aprobate de pe vremea lui Stepanescu, fostul primar fiind și inițiatorul, iar Popa nu are prea multe de zis în condițiile în care au fost alocați deja și banii.

Este vorba practic despre un drum ce se vrea o centură a orașului cu alei de promenadă, refugii și bănci ce se va întinde din zona Triaj până pe drumul care duce spre Lupac. Proiectul a fost depus de Mihai Stepanescu pe PNDL în 2014, suma stabilită pentru realizarea lucrărilor fiind de 800.000 de euro.

Conform proiectului, drumul va fi unul de clasă tehnică IV și va avea o lungime de 925 de metri și o lățime medie de 3,78 metri. Stepanescu voia practic realizarea unui drum cu o singură bandă care să degajeze traficul reșițean.

Părerea actualului primar, Ioan Popa, este că proiectul are „bube mari”, în condițiile în care lățimea este prea mică pentru ca drumul să fie operativ, și asta este doar una dintre probleme, spune acesta.

„Drumul de legătură este ideea fostului primar Mihai Stepanescu, e aprobat din PNDL, şi dacă tot l-au aprobat, noi acuma îl facem. Eu nu sunt foarte încântat de el, dar dacă tot au venit banii alocaţi, am zis să-l facem. Eu acolo îi găsesc două bube mari, dar nici nu vreau să le mai discut public. Unu: are numai trei metri jumate, deci nu e un drum cu două sensuri, are refugii de așteptare; şi doi: e o cornişă care urcă, el n-a fost proiectat pe cornişă ci sub ea, ceea ce mi se pare totalmente deplasat. Deci când au făcut proiectul şi studiul, nu s-a deplasat nimeni acolo să vadă că puteai să mergi pe o mică culme în sus, şi nu să sapi în taluz. Asta e, l-am moştenit, îl facem, îl terminăm“, a explicat Ioan Popa.

Alexandra JURCA

Primarul Ioan Popa a ajuns la o concluzie, după un an de mandat: într-o comunitate, cel mai complicat lucru este ca cetățenii și autoritățile locale să meargă în aceeași direcție. Îmbucurător este că la Reșița acest lucru începe treptat să se întâmple, cel puțin din ce lasă să se înțeleagă edilul-șef.

Pornit să scape de sistemul „merge și așa”, Popa a ținut să le mulțumească pe pagina sa de Facebook celor care se implică voluntar și constant în înfrumusețarea orașului.

Astfel, edilul a amintit trei doamne care se dedică periodic și au grijă ca orașul să fie unul înflorit, plin de mușcate și panseluțe. Aceleași panseluțe, în altă „eră”, cea a lui Stepanescu, erau motiv de cârcotă în tot orașul.

„Cred că cel mai dificil este ca oamenii și autoritățile, în egală măsură, să se mobilizeze pentru acele probleme care fac parte din cotidian și în fața cărora poți să spui că merge și așa, fie că vorbim de trafic, de poluare, de spațiile verzi, de colectarea selectivă a deșeurilor sau de curățenia din jurul ghenelor de gunoi.

Fața unui oraș depinde de implicarea tuturor, cu dedicare și bună credință, de aceea, vreau să le mulțumesc colegelor mele din primărie, Hollschwandner Raluca, Botgros Florentina și Apăvăloaie Floarea, fetele care fac toate eforturile ca aceste minunate flori să aducă orașului nostru plusul de frumusețe”, explică primarul Ioan Popa.

Diana RADU

După lungi așteptări și promisiuni deșarte, locuitorii din cartierul Doman vor intra în rândul civilizației și se vor bucura, în sfârșit, de una dintre cele mai necesare utilități…apa potabilă.

Lucrările au fost demarate încă din 2015, atunci când primarul în funcție în acea vreme, Mihai Stepanescu, anunța încrezător că va curge apă potabilă la robinetele din toate cartierele mărginașe ale Reșiței până cel târziu în vara anului 2016.

Acest lucru nu s-a întâmplat, desigur, dar la mai bine de un  an de la termenul de finalizare planuit inițial, reșițenii din Doman vor trece pragul civilizației și nu vor mai fi nevoiți să folosească apă plimbată cu cisterna.

Primarul Ioan Popa informează că are asigurări clare de la constructori că în maxim 30 de zile, Domanul va avea apă potabilă.

„Proiectul de aducțiune a apei potabile în gospodariile din cartierul Doman este aproape de finalizare.  După discuțiile purtate cu contructorii aceștia mi-au dat asigurări că în maxim 30 de zile locuitorii din Doman vor fi racordați la sistemul de apă.

Pănă la punerea în funcțiune a noii instalații, primăria transportă în zonă apa potabilă de două ori pe zi iar ca urmare a solicitărilor venite din partea cetățenilor am stabilit ca, de astăzi, să se suplimenteze graficul de alimentare cu apă cu încă un transport, pentru a acoperi necesarul pentru această perioadă tranzitorie”, explică edilul-șef.

CITEȘTE ȘI: Doman, Moniom, Cuptoare și Secu intră în rândul lumii! Au început lucrările la rețelele de apă!

Alexandra JURCA

Încă din decembrie, tablourile cu fotografiile lui Liviu Spătaru și Mihai Stepanescu au fost date jos de pe holul Primăriei Reșița, acolo unde au fost expuși până acum toți primarii postdecembriști ai orașului. Gestul îl lasă rece pe Spătaru, care susține că excluderea sa din galeria primarilor reșițeni este de-a dreptul penibilă.

La rândul lor, reprezentanții Primăriei susțin că motivul pentru care cele două fotografii au fost date jos de pe peretele primarilor nu are nicio tentă personală sau de altă natură.

Concidența face, susțin  autoritățile locale, că exact începând de mâine, întregul hol de la etajul I al sediului Primăriei va fi renovat, astfel că toate pozele primarilor vor fi date jos și înlocuite cu fotografii vechi cu orașul și opere de artă realizate de copii.

O explicație plauzibilă, dacă se exclude faptul că fotografiile lui Spătaru și Stepanescu, ambii cercetați penal în timpul sau după ocuparea funcției de primar, au fost date jos încă din decembrie.

„Regret că se întâmplă astfel de lucruri! Eu am avut o contribuție mare la evoluția Reșiței în timp”

Liviu Spătaru, fost primar al Reșiței în perioada 2004-2008, susține că gestul este penibil. Problemele sale cu legea nu au avut nicio legătură cu funcția pe care a ocupat-o timp de patru ani, astfel că nu există niciun motiv pentru care să fie considerat nedemn de galeria primarilor reșițeni.

„Am aflat că fotografia mea a fost dată jos din galeria primarilor postdecembriști ai Reșiței, lucru care nu e in măsură să mă deranjeze în mod deosebit. Ține de felul în care primarul și consiliul local văd anumite lucruri și prefer să nu le comentez. De altfel, m-am pomenit și dat în judecată pe nedrept de aceeași primărie.

Eu știu că mi-am terminat mandatul fără niciun fel de probleme și nu are legătură cu mandatul meu ceea ce s-a întâmplat anterior. Nu am produs niciun fel de pagube Reșiței și județului, dimpotrivă, am avut o contribuție mare la evoluția Reșiței în timp. Am avut și inițiative legislative în favoarea orașului, Reșița este oraș martir datorită mie. Gestul celor care au decis excluderea mea din galeria primarilor post decembriști îl las la latitudinea oamenilor, a celor care sunt în stare să înțeleagă și să vadă ceea ce se ascunde dincolo de aceste gesturi în aparență mărunte dar care spun foarte, foarte multe.

Regret că se întâmplă astfel de lucruri, dar mărturisesc că nu țin neaparat să îmi apară fotogtrafia în instituții publice, eu fiind o persoană privată care înțelege să își desfășoare viața în mod normal și cinstit fără a ieși în public și a cere vreun fel de onoruri

Gestul este penibil, mai ales că nu am nicio legătură cu vreun prejudiciu adus Reșiței”, explică Liviu Spătaru.

Diana RADU