Declararea zonei Muntele Mic ca obiectiv turistic de interes național a reaprins lupta surdă dusă de câțiva ani buni între doi oameni politici din prima linie și alți câțiva din linia a doua care încearcă pe cât se poate să-și păstreze anonimatul. Mărul discordiei îl reprezintă dorința celor două tabere de a deține controlul absolut într-o zonă turistică ce are un potențial uriaș, turistic dar mai ales economic și financiar.

Pe pagina sa de socializare, omul de afaceri Romeo Dunca și candidat PNL la funcția de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, cel care a investit câteva milioane de euro într-un proiect de dezvoltare a zonei, a postat un atac dur la adresa primarului din Turnu Ruieni, Mihai Maralescu:

„…avertizările mele din cursul ultimilor 3 ani s-au dovedit reale. Inclinațiile penale ale familiei primarului Maralescu au fost dovedite. Deși se știa de ani de zile că membrii acestui grup organizat în săvârșirea de fapte penale se ocupă cu furtul de lemne din pădure și comercializarea lui neprelucrat sau transformat în scândură la gaterul din curtea familiei, Mihai Maralescu a fost ales primar. Oamenii simpli din sat au fost mințiți. Membrii acestei familii fură în mod repetat și organizat. Cu tupeu maxim, acoperiți de cei care ar trebui să vadă aceste lucruri. Achim Maralescu, care a luat asupra sa furtul descoperit ieri, deși nu putea fi făcut fără complicitatea pădurarului din zonă nu e la prima abatere de acest gen. Acum s-au găsit 41 m.c. de lemn furat din pădurea satului fără acte. În curtea lui Maralescu… Material care azi încă se află în curtea familiei în vederea confiscării. Valoarea prejudiciului depășește de mai mult de 10 ori limita contravenției. Deci încă odată, un brav Maralescu a făcut o infracțiune gravă“.

Contactat telefonic, primarul Maralescu a declarat pentru Reper 24, referitor la acuzele lui Romeo Dunca: „Domnul Dunca pe cine nu acuză? Dacă a început să acuze din Minister pe toată lumea, Ocolul Silvic, Garda Silvică, pe toată lumea acuză ca fiind furători de lemne. El e cel mai cinstit om din județ. Vrea să ajungă în fruntea județului și el nu are în ziua de astăzi nimic legal construit sau făcut în județul ăsta. Cum puteți să luați în serios un asemenea om? Până când luăm în considerare un asemenea om? Pentru tot lemnul pe care îl am acolo și pe care dl Dunca l-a fotografiat, am acte și nu e lemnul meu. Eu nu mă mai ocup de lemn de 10 ani“.

Pentru acest conflict, la fel cum s-a mai întâmplat și cu altele de-a lungul anilor între cei doi, se va pronunța justiția. Ea e cea în măsură să dea verdicte. Noi am semnalat incidentul și așteptăm. Așteptăm ca odată și-odată, mai marii județului, fie că sunt în Caraș-Severin în diferite posturi de conducere, fie că sunt în Parlamentul ori Guvernul României, să lase luptele pentru putere la o parte, să renunțe la interesele financiare proprii în interesul cetățenilor acestui județ și a turiștilor care pot aduce un plus acestei zone. Altfel toată lumea va avea de pierdut, iar Caraș-Severinul va rămâne acolo unde este și acum: un județ sărac, cu oameni foarte săraci, conduși de politicieni bogați, poate prea bogați pentru zona din care provin.

Dan AGACHE

Cea de-a  XXII-a sesiune ordinară a Adunării Generale a Asociației Comunelor  din România se desfășoară până mâine la București.

La Sesiunea oficială ce are loc în sala Hotelului Rin Grand, intitulată sugestiv „Spațiul rural românesc, spațiu rural european”, județul nostru este reprezentat de 16 primari de comune cărășene, într-o delegație condusă de primarul comunei Marga, Nicolae Beg, președintele A.J.Co.R. – filiala Caraș-Severin.

Sunt prezenți la reuniune primarul comunei Bozovici, Adrian Sergiu Stoicu, primarul comunei Văliug, Sorin Blaga, primarul comunei Brebu, Viorel Roșca, primarul comunei Iablanița, Petru Hațegan, primarul comunei Cornereva, Nicolae Novăcescu, primarul comunei Ramna, Magdalena Ciurea, primarul comunei Ciclova Română, Gheorghe Puiu Percea, primarul comunei Cornea, Ilie Lăzărescu, primarul comunei Turnu Ruieni, Mihai Mărălescu, primarul comunei Zorlențu Mare, Martin Cornea, primarul comunei Băuțar, Romulus Barbesc, primarul comunei Luncavița, Nicolae Velescu, primarul comunei Berzasca, Petru Furdui și evident, primarul comunei Marga, Nicolae Beg.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157705371521881″]

De altfel, în această seară în cadrul Galei ACOR, primarii comunelor Cornereva, Nicolae Novăcescu și Buchin, Gheorghe Coilă vor fi premiați pentru promovarea tradițiilor și obiceiurilor locului, aceștia oferind un exemplu pentru ceilalți reprezentanți ai UAT-urilor din județ și din țară.

„Este de apreciat faptul că în ciuda programului încărcat, doamna premier Viorica Dăncilă și miniștri prezenți au ținut să fie alături de noi, primarii din țară, la această reuniune anuală, fiind rostite câteva puncte de vedere binevenite din partea unor oameni responsabili din executiv“, ne-a declarat Nicolae Beg, președintele AJCoR Caraș-Severin.

La eveniment au luat parte, premierul Viorica Dăncilă, însoțită de o serie de miniștri ai Cabinetului Executiv, reprezentanți ai Comitelului European al Regiunilor – Markku MARKKULA din partea Partidului Popular European, Cristophe ROUILLON din partea Partidului Socialiștilor Europeni și Tadeusz TRUSKOLASKI din partea Alianței Europene.

Din partea CONSILIULUI COMUNELOR ȘI REGIUNILOR DIN EUROPA (CCRE/CEMR), participă o delegație condusă de către domnul Frédéric VALLIER, secretarul general al CCRE/CEMR iar Asociația Chineză de Prietenie Internațională a Orașelor (CIFCA), este reprezentată de o delegație alcătuită din 4 persoane, condusă de către domnul Yuan XIE, vicepreședinte al CPAFFC/CIFCA.

CONGRESUL AUTORITĂȚILOR LOCALE DIN REPUBLICA MOLDOVA – CALM, a sosit la București o delegație alcătuită din 10 persoane, condusă de către doamna Tatiana BADAN, președintele CALM și copreședinte al Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova, primarul satului Selemet, raionul Cimișlia.

Sergiu TABAN

Primarul comunei Turnu Ruieni, Mihai Maralescu, ne-a declarat că, luna trecută, a depus la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din Bucureşti un număr de nouă cereri de finanţare, proiectele vizând reţelele de alimentare cu apă şi  de canalizare, precum şi refacerea drumurilor din comună.

Acestea – a mai spus edilul –, sunt în strânsă legătură cu un alt proiect, mult mai mare şi mai ambiţios, acela de a transforma zona Muntele Mic în staţiune turistică de iarnă, statut care ar facilita accesarea de fonduri europene, obiectivul urmărit fiind dezvoltarea acestui ţinut, din păcate neexploatat la adevărata lui valoare. Cu ocazia recentei vizite a vicepremierului Sevil Shhaideh în Caraş-Severin, reprezentanta guvernului i-a promis sprijin, însă a condiţionat acest lucru de îndeplinirea unor criterii necesare declarării zonei ca staţiune turistică.

„Am înţeles că trebuie să îndeplinim o serie de condiţii, însă singuri e greu, aproape imposibil, să facem asta. Avem nevoie de sprijinul guvernului. Trebuie să îndeplinim un anumit punctaj, iar asta înseamnă că trebuie să avem puse la punct reţelele de apă curentă şi canalizare, să dispunem de infrastructura adecvată, să asigurăm punct farmaceutic, serviciu de salvamont, dar şi alte cerinţe. Am depus deja un număr de nouă proiecte pentru finanţare cu bani de la guvern, după care vom asigura un punct farmaceutic şi toate celelalte servicii. Am încredere că voi primi banii solicitaţi şi, dacă se va întâmpla aşa, chiar anul acesta vom demara lucrările, următorul pas fiind depunerea dosarului pentru declararea Muntelui Mic ca staţiune turistică de iarnă”, ne-a mai spus Mihai Maralescu.

Cosmin VLAD

În data de 25 noiembrie, Zoia Popa, din satul Borlova, a împlinit vârsta de 102 ani. Administrația locală a comunei a hotărât să marcheze evenimentul vineri, chiar în ziua în care bătrâna a depășit cu doi ani un secol de viață, organizând o vizită la domiciliul sărbătoritei, urmând să-i ofere acesteia o Diplomă de onoare, un frumos buchet de flori, dar și un cadou constând într-o sumă de bani, ne-a informat primarul Mihai Maralescu.

Zoia Popa locuieşte la familia Ursulescu, fiind mătuşa soţiei lui Afilon Ursulescu, secretarul comunei. Ea s-a născut în 25 noiembrie 1914, în localitatea Fălcoiu, judeţul Olt, pe vremea aceea raionul Caracal, regiunea Oltenia, și era cel mai mic dintre cei opt copii ai familiei Popa. A făcut şapte clase la şcoala din Fălcoiu, după care a muncit toată viaţa, sau cel puţin atâta timp cât a putut ţine o sapă în mână, până la colectivizare, proces început în 1949 şi finalizat în România în 1962, în gospodăria proprie, apoi, până la pensie, la Cooperativa Agricolă de Producţie din localitate. De fapt, Zoia Popa a muncit toată viaţa şi acesta s-ar putea să fie unul dintre secretele longevităţii ei.

În urmă cu 12 ani, bătrâna a plecat din Fălcoiu şi acum stă la nepoata ei, Maria, la Borlova. Soţul acesteia, Afilon Ursulescu, ne-a spus: „Avem o bibliotecă mare, frumoasă, bine pusă la punct. Toată a citit-o de când stă la noi. Citește Biblia fără ochelari…”.

Zoia Popa a mâncat sănătos întotdeauna şi a fost mereu sănătoasă. Oricât de greu de crezut ar părea, a trecut pragul unui spital abia după ce a împlinit 85 de ani. A căzut în biserică și şi-a rupt femurul, iar de atunci are tijă metalică în picior. Dar asta n-o va împiedica, cu siguranță, să se ridice ca să-și întâmpine oaspeții care-i vor călca pragul de ziua ei.

Cosmin VLAD