Consilierii locali reșițeni au fost chemați astăzi în ședință de îndată, pentru a vota aprobarea unor studii și documentații cu privire la două proiecte pentru care administrația locală speră să obțină finanțare. Este vorba de realizarea unei microhidrocentrale pe Bârzava și de reabilitarea Școlii gimnaziale numărul 8 din municipiu. 

Primul proiect „Microhidrocentrale pe râul Bârzava ca soluție adaptată local pentru investiții în infrastructura de energie regenerabilă și utilități publice” este unul transfrontalier, ce ar urma să fie implementat împreună cu administrația din Zrenjanin. Sârbii își doresc să instaleze panouri solare în jurul unui lac, iar Primăria Reșița intenționează să facă un stăvilar pe Bârzava, o ecluză și o microturbină de producere a curentului electric, acesta urmând să fie folosit pentru iluminarea zonei riverane, dar și a spațiilor verzi și parcurilor. În același timp, în proiect este prevăzută și decolmatarea albiei râului Bârzava.

„Vă mărturisesc că avem dificultăți, acum pe ultima sută de metri. Comisia Tehnică de la Timișoara a avizat favorabil acest proiect, pentru că aici sunt și Apele Române parteneri, la București la ora asta se discută, facem lobby astfel încât să ne avizeze și dânșii acest proiect. Ar fi o chestiune tristă să nu se întâmple asta, pentru că avem și un partener sârb, l-am încurca și pe el dacă nu am primi acest aviz. Însă important este că ar trebui să îl avizăm în CL. Sper să le vină mintea cea de pe urmă și la București, să îl avizeze. Au indus ca problematică faptul că România este în infringement pe MHC-uri, dar de fapt referirea este la acele microhidrocentrale de pe afluenții din munți, unde au luat apa, au plecat 2-3 km, lăsând valea fără apă, și după aceea au produs curent electric, lucru care nu are legătură cu a noastră, unde apa vine, intră în turbină și trece mai departe, deci noi nu avem implicații asupra mediului”, le-a explicat Popa consilierilor locali, care au votat proiectul fără obiecții.

Și cel de-al doilea proiect, privind aprobarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenții și a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Reabilitarea Școlii Gimnaziale nr. 8 Reșița” a trecut fără probleme.

Karina TINCUL

Duminică, 23 octombrie, voluntarii GEC NERA şi asociaţiile AURORA şi ARENARIA din Bela Crkva (Serbia) au realizat o monitorizare a stării mediului şi au promovat atracţiile turistice din rezervaţiile naturale Bigăr, Cheile Rudăriei şi de pe cursul superior al Nerei în amonte de localitatea Borlovenii Vechi.

În cadrul evenimentului, s-a acordat o atenţie specială informării cetăţenilor din Borlvenii Vechi în legătură răspunsurile primite de la autorităţile de mediu privind perspectiva emiterii unui acord de mediu pentru construirea a două microhidroncentrale pe un amplasament situat pe râul Nera, la 8 km in amonte de localitate.

Deşi Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş – Severin nu a oferit până în prezent un răspuns privind solicitarea acordului de mediu pentru construirea celor două microhidrocentrale, Antonică Moţ, primarul comunei Prigor, spune că „nimeni din aceasta comuna nu doreşte aceste microhidrocentrale” , părere susținută și de preotul paroh Petrică Zamelea care susține că „dacă nu se va ţine cont de voinţa locuitorilor exprimată cu ocazia consultării publice a studiului de impact din 16 februarie, protestele vor fi reluate”.

Reamintim că ideea construirii unor microhidrocentrale la Prigor, pe râul Nera, a scandalizat încă din februarie un județ întreg. Din disperare că întregul habitat natural al zonei ar fi pus la pământ de o intervenție atât de abuzivă, organizațiile de mediu și cărășenii încearcă din răsputeri încă de atunci să împiedice concretizarea planului. În acest sens, au existat chiar și o serie de proteste la începutul acestui an, în care cetățenii și-au exprimat nemulțumirea.

CITEȘTE ȘI: Revoltă masivă în Caraș-Severin pe tema microhidrocentralelor de la Prigor! „NU DISTRUGEȚI RÂUL NERA”

Alexandra JURCA

Alte trei microhidrocentrale sunt în plan de construire pe Bistra şi Valea Lupului, în extravilanul localităţii Bucova. Doar un aviz expirat de la Apele Române, identificat la timp de Garda de Mediu, a oprit demararea lucrărilor. Odată refăcut avizul însă, dezastrul va putea  începe.

Cel mai grav este faptul că investitorii au mână liberă, oferită de însuși locuitorii zonei, care și-au pus singuri sabia deasupra capului, după cum consideră organizațiile de mediu din județ. Mai exact, spre deosebire de locuitorii din Prigor, unde întregul sat s-a opus construirii de MHC-uri pe Nera, cei din composesoratul Băuţari au concesionat, într-o veselie, zona MHC-urilor  pe o peroada de 49 de ani.

Trezirea la realitate va fi însă dură, atunci când pe Valea Bistrei şi Valea Lupului vor intra excavatoarele şi buldozerele.

„Considerăm că Apele Române, iar ulterior Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş -Severin  trebuie să reexamineze şi fondul motivelor pentru care în trecut s-au emis   avizele/acordurile  în cazul MHC-urilor de pe Valea Bistrei şi Valea Lupului deoarece între timp optica Ministerului Mediului în legătură cu construirea de MHC-uri pe râurile de munte s-a mai schimbat iar ONG-urile de mediu sunt în cvasitotalitatea lor sunt împotriva executării unor asemenea lucrări”, susține GEC Nera.

Amenajarea celor 3 microhidrocentrale va fi pe teritoriul administrativ al comunei Bauțar, în extravilanul satului Bucova. Pe Valea Bistrei se va amplasa o captare și 2 MHC-uri, iar pe cursul pârâului Valea Lupului, o captare și o microhidrocentrală.

Suprafața de teren necesară estimată este de 20.000 mp. Mai multe detalii cu privire la proiectul celor trei microhidrocentrale pot fi găsite pe http://renewables-invest.com/Bistra.html.

Alexandra JURCA

Nu s-au stins bine ecourile protestelor provocate de intenția de a construi două microhidrocentrale pe râul Nera, în zona localității Prigor, că organizațiile de mediu din Caraș-Severin sunt din nou în alertă. De această dată, râul Nera este pus în pericol de vecinii din Serbia, care au aprobat construirea a patru MHC-uri pe un afluent al Nerei, Jeruga. 

Reprezentanții GEC Nera și WWF România atrag atenția că pe raza comunei Bela Crkva din Serbia, în zona localităţii Kusić a fost deja executat un canal de deviere a apei din râul Nera pe pârâul Jeruga, în scopul construirii unei microhidrocentrale:

„Din informaţiile pe care le deţinem, canalul de deviere a apei din râul Nera pe pârâul Jeruga de pe teritoriul  Serbiei este destinat realizării unei minihidrocentrale  pe acest pârâu, iar prin canalul de deviere executat va fi preluată cea mai mare parte a debitului râului Nera pe zona de frontiera dintre România şi Serbia care este aferentă localităţilor Pârneaura – Zlatiţa – Socol – limita rezervaţiei naturale Balta Nera – Dunăre (zona de protecţie integrală, categoria I – IUCN)  din Parcul Natural Porţile de Fier.

Construcţia minihidrocentralei a început deja în zona localităţii Kusic. Considerăm că impactul pe teritoriul României asupra ecosistemului râului Nerei precum şi asupra rezervaţiei Balta Nera – Dunare va fi major”, se arată într-un comunicat de presă a celor de la GEC Nera.

Culmea este că sârbii s-au arătat indignați de proiectul care ar fi putut fi realizat la Prigor, mai mulți cetățeni sârbi și reprezentanți ai unor ong-uri din țara vecină venind în România pentru a protesta împotriva construirii celor două MHC-uri. Un asemenea proiect ar putea genera disfuncționalități în zonele protejate din Serbia, străbătute de râul Nera, afirmau vecinii sârbi la momentul respectiv.

„Cetățenii din Serbia care au fost la aceea dezbatere publică la Prigor au spus că se distruge fauna.  Acum îmi pun și eu întrebarea: la ei nu se distruge acum? Văd ei nu întreabă pe nimeni. Normal că nefiind în comunitatea europenă ei nu au nici legislația armonizată din punct de vedere al biodiversității cu Uniunii Europene.

Râul Jeruga este un afluent principal al râului Nera, ori construind pe acel afluent microhidrocentrale, este posibil să se diminueze cantitatea de apă din Nera și se varsă în Dunăre, unde avem aceea zonă de protecție specială, numiră Balta Nera”, a explicat pentru Reper 24, șeful Gărzii de Mediu Caraș-Severin, Gheorghe Muntean.

Acesta a adăugat că între autoritățile române și sârbe există un acord transfrontalier privind apele din zona de graniță, iar cei de la Apele Române ar trebui să poarte o discuție cu cei din Serbia pentru a lămuri problema. Acest punct de vedere este împărtășit și de reprezentanții GEC Nera, care adaugă că execuţia canalului de deviere a apei din râul Nera pe pârâul Jeruga ar fi trebuit să fie discutată şi acceptată în cadrul Comisiei mixte româno – sârbe a apelor de frontieră.

„Solicităm Ministerului Mediului şi Ministerului de Externe să se implice în stoparea devierii ilegale a debitului râului Nera pe pârâul Jeruga de pe teritoriul Serbiei şi respectarea  tuturor reglementărilor internaţionale privind apele de frontieră.

Solicităm Ministerului Mediului și Ministerului de Externe să ceară autorităților din Serbia oprirea oricărei construcţii care afectează râul Nera până în momentul când concluziile impactului asupra mediului pe teritoriul României vor fi acceptate de autoritățile și societatea civilă din România”, adaugă purtătorul de cuvânt al GEC Nera, Doina Mărgineanu.

Karina TINCUL

Primăria Prigor va găzdui în această după-amiază o dezbatere publică cu privire la construirea a două microhirocentrale pe râul Nera, proiect care a stârnit vii proteste din partea organizațiilor de mediu, dar și a cetățenilor din Caraș-Severin. Pe rețelele de socializare a fost lansată și o petiție prin care se dorește stoparea proiectului, petiție care a fost semnată până în prezent de peste 20.000 de persoane. 

„Microhidrocentralele (MHC) au distrus în ultimii 4 ani mare parte dintre râurile valoroase ecologic care mai rămăseseră neafectate în Carpații Românești. În contextul în care autoritățile locale de mediu sunt măcinate de corupție, opoziția societății civile nu a fost suficientă pentru a opri dezastrul ecologic reprezentat de MHC-uri care a continuat aproape nestingherit, ajungând acum să amenințe și râul Nera.

Pentru iubitorii de natură, Nera este aproape un râu sacru. Dar cu toate acestea este pe punctul de a fi devastat pe o distanță de aproximativ 11 kilometri, în zona dinspre izvoare, în Munții Semenic. Nici măcar procedura de infringement pornită de Comisia Europeană nu poate stăvili vânătoarea de profituri generate de așa-zisele certificate verzi. Propaganda prezintă MHC-urile ca surse de energie curată  deși ele distrug ireversibil cele mai valoroase refugii ale naturii și au o amprentă de carbon considerabilă”, susțin inițiatorii petiției.

Autorii petiției care poate fi găsită aici, susțin că emiterea acordului de mediu ar fi ilegală din mai multe motive. Printre ele, acela că proiectele încalcă avizul de mediu pentru Strategia Energetică a României (pentru perioada 2011-2020), aviz care interzice plasarea unor astfel de proiecte pe o distanță de 20 de kilometri amonte de ariile naturale protejate în care apa joacă un rol important în menţinerea habitatelor/speciilor.

În plus, proiectele afectează indirect o serie de arii naturale protejate, unele cu regim strict de protecție și presupun deteriorarea habitatului unor specii protejate, susțin ecologiștii. Împotriva construirii celor două microhidrocentrale s-au declarat și reprezentanții WWF România, care au anunțat deja că vor participa la dezbaterea de la Prigor:

„WWF-România a trimis Agenției pentru protecția Mediului Caraș-Severin o argumentare de câteva pagini bune care demonstrează de ce pe râul Nera NU trebuie construite cele 3 microhidrocentrale prevăzute printr-un proiect absurd.

Weekendul trecut echipa noastră a fost pe râu pentru a studia fauna sălbatică. Camerele noastre de monitorizare au surprins vidre pe malul râului, vidra fiind specie protejată la nivel european. Astăzi suntem în Prigor, la dezbaterea publică ce va decide soarta râului. Nu suntem singuri, ci alături de multe alte organizații care se opun distrugerii râului. E o diferență enormă față de acum câțiva ani, când mai nimeni nu înțelegea de ce ne opunem microhidrocentralelor”. 

Proiectul a stârnit și nemulțumirea unei asociații din Serbia, care atrage atenția asupra faptului că un asemenea proiect pe râul Nera, ar putea genera disfuncţionalităţi în zonele protejate din Serbia, zone străbătute de râul Nera. Sârbii cer reprezentanților APM Caraș-Severin să prezinte obiecțiile lor în cadrul dezbaterii de la Prigor și afirmă că vor informa autorităţile centrale de mediu din Republica Serbia cu privire la această iniţiativă pe râul Nera şi a problemelor ce pot apărea.

Dezbaterea asupra proiectelor de construire a celor două microhidrocentrale este programată să înceapă la ora 16:00.

Karina TINCUL

foto: banaterra.eu

Ideea construirii unor microhidrocentrale la Prigor, pe râul Nera, a scandalizat un județ întreg. Din disperare că întregul habitat natural al zonei ar fi pus la pământ de o intervenție atât de abuzivă, organizațiile de mediu și cărășenii încearcă din răsputeri să împiedice concretizarea planului.

Întreaga situație se pare că i-a pus pe jar și pe oamenii politici ai județului. Mișcarea Populară Caraș-Severin îi cheamă pe cărășeni să participe la o dezbatere publică cu privire la controversatul subiect și îi roagă să nu dea curs unei acțiuni de distrugere în masă a naturii cărășene.

„Haideți să nu lăsăm pe nimeni să-și bată joc de frumusețile județului nostru, au făcut-o destul! Apa și pădurea reprezintă sursa existenței noastre.În avalul acestor MHC se află rezervaţia naturală sit Natura 2000 Râul Nera între Bozovici şi Moceriș, mă întreb dacă cei de la APM Caraș Severin și Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraș-Severin vor ține cont de acest lucru”, explică Ionuț Popovici, președintele MP Caraș-Severin.

Reprezentanții Mișcării Populare fac un apel către comunitate să fie prezenți în data de 16 februarie la sediul primăriei Prigor pentru a găsi un plan de bătaie care să el vină de hac microhidrocentralelor.

Din datele prezentate de cei din MP Caraș-Severin, se pare că Sergiu Mihuț, consultantul care a întocmit memoriile şi rapoartele de mediu pentru cele două MHC-uri ce vor veni amplasate la izvoarele râului Nera, este cercetat pentru fapte de corupție pentru că firma sa a întocmit studii favorabile pentru zeci de proiecte devastatoare pentru mediu în toată țara.

„Un exemplu este proiectul Roșia Montană sau MHC-urile din Făgăraș din cauza cărora U.E. a început procedura de infringement împotriva României. Este clar că acestui om nu-i pasă de râul Nera.

Sunt cărășean, iubesc aceste meleaguri și nu pot sta cu mâinile în sân să văd cum unii nu mai țin cont de nimic, doar de umplerea buzunarelor proprii. Mai mult, recomand acestei firme din Caransebeș, culmea, cu acționar majoritar un cetățean italian, să se reorienteze către alte tipuri de producere a energiei verzi,turbine eoliene sau panouri fotovoltaice, modalități care nu afectează natura.

Oameni buni, dacă nu ne apărăm singuri pământurile, natura și bogățiile acesteia,NIMENI nu o va face! Pe data de 16 chiar dacă voi fi singur, eu voi spune categoric NU DISTRUGEȚI RÂUL NERA!”, a adăugat Ionuț Popovici.

Alexandra JURCA

Proiectul de construire a două microhidrocentrale pe râul Nera, în zona localității Prigor, stârnește vii proteste din partea organizațiilor de mediu. Un aviz favorabil în acest caz poate avea urmări ireparabile asupra zonei, putând duce la distrugerea naturii din Valea Almăjului, susțin ecologiștii. O dezbatere publică asupra subiectului este programată săptămâna viitoare la Prigor.

După publicarea pe site-ul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin a celor două anunțurile publice privind construirea microhidrocentralelor de către este S.C. Nera Prigor Energy S.R.L., organizațiile de mediu au început să se mobilizeze, în special pe rețelele de socializare, cerând respingerea proiectului. ONG-urile de mediu susțin, în general, că studiile realizate asupra subiectului au fost făcute superficial, fără să se ia în considerare posibilele efecte pe termen lung asupra naturii din zonă.

Printre cei care atrag atenția asupra subiectului este și Grupul Ecologic de Colaborarea Nera care a trimis mai multe adrese instituțiilor statului în care își exprimă punctul de vedere față de studiile de impact referitoare la construcţia celor două microhidrocentrale din zona Prigor. Reprezentanții GEC Nera susțin că deși aceste studii prezintă concluzii predominant pozitive privind impactul asupra mediului într-o situaţie teoretică în care constructorul respectă condiţiile din acordul de mediu, acestea însă nu dau informaţii în legătură cu experienţa negativă din anii anteriori privind execuţia unor astfel de lucrări în România, când peisajul natural de pe unele cursuri de apă a fost mutilat, în multe cazuri ireversibil:

„Considerăm că există posibilitatea ca şi în judeţul Caraş – Severin autorităţile, în special Garda de Mediu, să nu se implice suficient în monitorizarea constructorului pe timpul execuţiei. Susţinem această afirmaţie prin faptul că în cazuri grave de agresiune împotriva mediului sesizate de GEC Nera , cum este poluarea cu deşeuri miniere de la Moldova Nouă sau tăierile de arbori din parcurile naţionale din judeţ, Garda de Mediu s-a implicat formal şi birocratic iar fenomenele nu au fost stopate nici până în momentul de faţă.

Considerăm că o amânare a emiterii acordului de mediu ar fi benefică până în momentul când Ministerul Mediului dă semnale clare că a finalizat acţiunea de întărire a capcităţii administrative a structurilor teritoriale ale Gărzii de Mediu iar aceste structuri nu mai acţionează la presiuni politice”.

O dezbaterea publică asupra subiectului va avea loc la Primăria Prigor pe data de 16 februarie, de la ora 16:00. În cazul în care nu există obiecții, proiectul de construire a microhidrocentralelor va primi aviz pozitiv din partea Apelor Române și ulterior acordul de mediu.

Organizațiile de mediu din Caraș-Severin au obținut recent o victorie importantă după ce au obținut în instanță anularea acordurile de mediu emise de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin privind construirea de microhidrocentrale pe râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului, situate în situl Natura 2000, din Munții Țarcu. În acest caz, acordurile de mediu au fost emise în ciuda avizului negativ al administratorului sitului Natura 2000.

Karina TINCUL

Tribunalul Caraş-Severin a decis anularea acordurilor de mediu emise de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, pentru construirea a patru microhidrocentrale pe râurile Bistra Mărului, Şucu şi Olteana din Munţii Ţarcu, arie naturală protejată de interes european.

Federația Coaliția Natura 2000 a solicitat în instanță, încă din luna august 2014, anularea acordurilor de mediu pentru construirea a 4 microhidrocentrale pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana. Reprezentanţii Natura 2000 susţin că acordurile de mediu au fost emise ilegal de către Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin în iunie 2014, cu ignorarea prevederilor Avizului de Mediu la Strategia Energetică a României 10938/2012 și ale avizului negativ al administratorului sitului Natura 2000 pentru aceste proiecte, care ar avea efecte negative asupra speciilor de faună acvatică și asupra habitatelor protejate din acest sit.

„Această decizie a instanței este pentru noi un semnal că legea poate și trebuie să fie respectată în România și în acest sector al avizării construcțiilor de microhidrocentrale și sperăm că și alte agenții de protecția mediului din țară să înțeleagă acest semnal. În același timp, este o probă a impactului pe care îl putem avea ca și organizații ale societății civile dacă acționam împreună cu determinare, folosind toate pârghiile pe care le avem la dispoziție, pentru a opri distrugerea naturii. Dincolo de problema eliberărilor abuzive şi ilegale a acordurilor de mediu necesare demarării acestor proiecte, un râu este un sistem viu, iar acest lucru nu este din păcate înțeles și respectat nici de cei care ar trebui să vegheze la protecția lui”, a declarat Luminița Tănasie pentru Federația Coalitia Natura 2000 România.

De la apă cristalină, la un amestec de noroi şi piatră

Ecologiştii susţin că cele patru microhidrocentrale care urmau să fie construite ar fi afectat o bogată faună de nevertebrate acvatice, precum și migrația peștilor pentru depunerea icrelor. Mai mult, s-ar distruge și habitatele de pe maluri, de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări, iar apa cristalină a râurilor și pârâurilor de munte ar deveni un amestec de noroi și piatră, în care orice formă de viață dispare.
Potrivit acestora, APM Caraș-Severin a stabilit în mod eronat că nu există impact semnificativ asupra biodiversității, iar emiterea acordurilor de mediu încalcă legislația UE transpusă la nivel național, deoarece nu se îndeplinesc condițiile excepționale prevăzute la art. 6.3-6.4 din Directiva Habitate. Conform acestora, singura situație în care ar fi putut fi permisă construirea acestor proiecte susceptibile de a afecta în mod semnificativ situl Natura 2000 Munții Țarcu ar fi fost dacă microhidrocentralele în cauză reprezentau proiecte de interes public major, caz în care ar fi trebuit urmată procedura notificării Comisiei Europene și așteptarea unei opinii în acest sens.

Federația Coaliția Natura2000 a solicitat în instanță și anularea Deciziei Etapei de Încadrare care stă la baza avizării construcției de microhidrocentrale de către Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, pe Râul Alb în Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului și situl Natura 2000 Strei Hațeg. Cazul este pe rolul instanței Tribunalului Deva.

Diana RADU

foto: tarcu.ro

Microhidrocentralele au fost excluse dintr-un document central care va dicta dezvoltarea socio-economică a României prin fondurile europene, în perioada 2014-2020; e vorba despre Acordul de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană în care sunt listate marile priorități de investiții pe următorii 7 ani și alocarea financiară corespunzătoare din diversele categorii de fonduri europene. În consecință, microhidrocentralele ar urma să fie excluse și din Programul Operațional Infrastructura Mare, document strategic ce cuprinde seturi de măsuri punctuale de investiții în domeniile transport, mediu, energie și schimbări climatice.

WWF-România a militat pentru obținerea acestui rezultat din 2013, considerând că acest sector s-a dezvoltat, mai ales în ultimii ani, într-un mod necontrolat și cu efecte de mediu și socio-economice grave la nivelul întregii țări. Acest fenomen a fost alimentat de schemele de suport financiar (prin fondurile europene pentru 2007-2013 și prin certificatele verzi plătite de cetățeni) și de o legislație lacunară și învechită în domeniul hidroenergiei, se precizează într-un comunicat al WWF.

Campania națională „Râurile de munte: ultima șansă”, derulată de WWF-România la finalul anului 2013, a mobilizat organizații și asociații de pescari, cercetători și profesori universitari, grupuri de turism montan și ecoturism din toată țara și 20.000 de români iubitori de natură care au semnat petiția pentru stoparea autorizării MHC-urilor în condițiile legale existente.

 Karina TINCUL