Octavian Berceanu, Comisar general al Gărzii de Mediu, a fost într-o vizită în Caraș-Severin, pentru a observa modul în care se desfășoară ancheta de la cascada Bigăr, precum și alte aspecte ale activității Gărzii de Mediu din Caraș-Severin: managementul deșeurilor și situația ariilor protejate, a transmis printr-un comunicat subprefectul județului Andrei Plujar.

„Necesitatea dezvoltării unui sistem național de evaluare a riscurilor pentru fiecare arie protejată, obiectiv natural de patrimoniu, este una reală. O astfel de evaluare ar putea contribui la prevenirea unor dezastre naturale sau antropice precum cea de la Bigăr și ar fundamenta luarea unor măsuri concrete, din timp. Prevenția și conservarea primează“ a declarat comisarul general al Gărzii de Mediu.

„Prin prevenție, în viitor putem evita efectele negative și asupra economiei locale. După cum vedem, prăbușirea cascadei Bigăr afectează agenții economici din zona Bozovici-Anina. Dezvoltarea județului Caraș-Severin este strâns legată de turismul sustenabil, cu protejarea moștenirii naturale unice în România“ a mai spus Octavian Berceanu.

Dan AGACHE

Nu trece o zi fără a afla din varietatea de mijloace mass-media, de încă un transport de deșeuri sosite de prin toată Europa. De la cauciucuri, biciclete, azbest, calorifere, aparate electrocasnice, acumulatori, la fier vechi, textile ce odată erau haine de firmă, încălțăminte, cabluri, obiecte din gospodărie și cam tot ce ți-ar putea trece prin minte. Pe lângă faptul că nu sunt bune nici de foc, toate acestea mai prezintă și un grad mare de periculozitate pentru om și mediul înconjurător.

Care mediu vor spune unii? Păi acela frumos și curat ce exista în România înainte de a ne învăța occidentalii democrația sau altfel spus, înainte ca România să devină un sat fără câini în care fiecare face ce vrea, cum vrea și când vrea, fără ca vreo autoritate să-l tragă la răspundere. Acela din care urșii nu ieșeau pe stradă ori prin grădinile oamenilor, pentru că aveau păduri. Acela în care nu existau tone de PET-uri prin albiile râurilor, pentru că sticlele de CICO era refolosibile. Acela în care politicienii chiar erau interesați de soarta și viitorul nației române.

Acum avem un președinte care culege hârtiuțe pitite de SPP-iști prin tufișurile de pe marginea drumului prin Argeș, în timp ce capitala se sufocă de gunoaie și este asaltată de șobolani. Acum avem o clasă politică ce acceptă tacit ca toate mizeriile Europei să poată fi importate în România, pentru că prețul de depozitare este și de 10 ori mai mic decât în comunitate. Acum avem o procedură de infrigement pe mediu, tocmai că nu am închis gropile neconforme și nu am creat stații de sortare și depozitare a resturilor noastre, iar cele care există nu funcționează sau sunt folosite sub capacitatea proiectată.

Nu știm să ne selectăm propriul gunoi în timp ce politicienii (scuze, era să scriu gunoaiele) mână în mână cu afaceriști veroși acceptă ca în țara noastră să intre zilnic sute de tone de resturi de toate felurile ce sunt aruncate în câmp deschis, otrăvind apa, aerul și solul. După ce că le „depozităm“ la noi, Uniunea Europeană ne urechiază și ne tunde de parai pentru acest lucru. Noi, prostimea, plătim oalele sparte și câștigurile oneroase sunt ale unor așa ziși afaceriști, mână în mână cu ceilalți, deghizați în politicieni cu gulere albe și scrobite.

Vin gunoaiele de peste tot: pe mare, pe șosea, pe cale ferată și mai nou cu barjele pe Dunăre. „Există un curaj dat de o corupție sistemică evidentă în România. Sunt rapoarte care ne spun clar că aceste structuri de crimă organizată au funcționat și încă funcționează bine pe teritoriul României și sunt o punte pentru importurile ilegale de deșeuri“ afirmă Octavian Berceanu – șeful Gărzii de Mediu. „Europa a ajuns la un nivel nemaiîntâlnit de deșeuri acumulate și România e una din ținte pentru câștigul financiar imediat. Neutralizarea deșeurilor costă până la 500 de euro în Europa, în timp ce la noi, dacă gunoaiele ajung la o groapă de gunoi, costă 50 de euro“, a mai precizat acesta.

Concluzia o trageți singuri: după ce ne-am distrus economia și am închis tot pentru a putea importa din Europa; după ce ne-am înstrăinat resursele și terenurile agricole; după ce am exportat atât inteligență cât și forță de muncă înalt calificată, ne bucurăm de gunoaiele altora. Nu mai întreb de ce nu avem demnitate, raționament, logică în ceea ce facem. Zeul BAN e cel care dictează, cel care a făcut din România groapa de gunoi a Europei.

Dan AGACHE

Într-o perioadă în care se pune un accent tot mai mare pe protecția mediului înconjurător, atât la nivel global cât și punctual în fiecare țară, conducerea Primăriei Berzasca din Caraș-Severin încearcă să introducă acest concept de „curat“ și la nivel local. Asta în contextul în care se dorește o Românie curată pe de o parte, dar și pentru că localitatea se află într-o zonă deosebit de frumoasă, cu un potențial turistic neexploatat la adevărata lui valoare: Clisura Dunării.

„Ne concentrăm întreaga atenție pe implementarea proiectului de colectare selectivă pe 4 fracții, pentru a-l face funcțional“ – a declarat pentru Reper 24, edilul comunei, Nicolae Petru Furdui. „Am achiziționat pubele, saci de plastic de diferite culori pentru fiecare fracție în parte și încercăm să lămurim cetățenii că o astfel de colectare selectivă este în primul rând în avantajul lor, atât din punct de vedere financiar cât și pentru a avea o contribuție, fiecare dintre noi, la realizarea unui mediu mai curat“ – a mai explicat primarul Furdui.

Pentru că în această perioadă nu funcționează stația de sortare și depozitare de la Lupac, gunoiul colectat din comuna Berzasca este depozitat temporar pe raza localității, urmând să fie transportat ulterior la stația de la Lupac. „Trebuie să umblăm la mentalitatea oamenilor, să-i facem să înțeleagă avantajele unei colectări selective a gunoiului pentru a reuși să păstrăm măcar mediul curat și pe cât este posibil să facem, fiecare dintre noi, tot ce este posibil pentru îmbunătățirea lui“ – a mai precizat edilul.

Tot în comuna Berzasca se află în implementare două proiecte cu finanțare prin programul PNDL2. Primul este cel de extindere și reabilitare a sediului Primăriei, proiect aflat în execuție, iar cel de al doilea, tot în execuție, este cel de modernizare a unui dispensar medical unde vor funcționa două cabinete stomatologice. Proiectul, finanțat tot prin PNDL2, vine după ce a fost modernizat și cabinetul medical pentru medicii de familie ce funcționează în comuna Berzasca.

foto: adevarul.ro

Dan AGACHE

Parlamentul a convenit să mobilizeze 397,5 milioane EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a ajuta 17 state membre și trei țări în curs de aderare să protejeze sănătatea publică în contextul COVID-19. Statele beneficiare sunt: Austria, Belgia, Croația, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Spania, Albania, Muntenegru și Serbia. O sumă suplimentară de 86,7 milioane EUR va fi alocată Greciei și Franței în ceea ce privește dezastrele naturale cu care s-au confruntat ambele țări în al doilea semestru al anului 2020.

În rezoluția adoptată de euro-deputați se subliniază că impactul tot mai mare al schimbărilor climatice și intensificarea dezastrelor naturale fac ca țările europene să devină din ce în ce mai vulnerabile. Aceștia susțin că UE ar trebui să faciliteze și să accelereze obținerea de asistență prin intermediul FSUE pentru regiunile afectate de aceste dezastre. Textul, aprobat cu 668 voturi pentru, 10 împotrivă și 18 abțineri, subliniază dificultățile cu care se confruntă țările beneficiare în calcularea rapidă a costurilor pagubelor suferite în urma dezastrelor naturale. Pentru a remedia aceste probleme, euro-deputații invită Comisia să exploreze modalități de reducere a obstacolelor birocratice, făcând alocările de fonduri „cât mai flexibile cu putință”, pentru a asigura „acțiuni rapide și sprijin prompt” pentru regiunile și țările afectate de dezastre.

Euro-deputații în Parlamentul European subliniază importanța „vitală” a îmbunătățirii gradului de pregătire și prevenire a riscurilor. Pentru a realiza acest lucru și pentru a reduce la minimum impactul crizelor, Comisia și guvernele naționale ar trebui „să consolideze cercetarea și educația” pentru a răspunde la situații de criză. Bugetul FSUE ar trebui să fie suficient de mare nu numai pentru a contribui la acoperirea costurilor de reconstrucție, ci și pentru a consolida reziliența la schimbările climatice înainte de producerea dezastrelor.

Parlamentul solicită UE să acorde o atenție deosebită teritoriilor sale ultraperiferice, insulelor și zonelor predispuse la o activitate seismică sau vulcanică intensă — părți ale Europei expuse în mod deosebit riscului de dezastre naturale. Euro-deputații doresc ca FSUE să ia în considerare și catastrofele regionale și transfrontaliere într-un mod mai cuprinzător. În plus, Parlamentul solicită Comisiei să ofere sprijin tehnic și administrativ țărilor care primesc finanțare pentru a le ajuta să elaboreze strategii pe termen lung de reducere a impactului dezastrelor naturale regionale și al urgențelor de sănătate publică.

Dan AGACHE

Chiar dacă suntem într-o perioadă în care lăsăm totul deoparte și ne îndreptăm atenția către liniștirea sufletului, edilul comunei Ciuchici din Caraș-Severin, Ion Orbulescu nu își găsește astâmpărul și este cu gândul tot la locuitorii care i-au dat girul pentru a conduce destinele oamenilor și dezvoltarea localității. Primarul vrea acum…lumină. E vorba de iluminatul stradal al localității, care există, dar poate fi îmbunătățit.

„Chiar înainte de sărbători am avut o întâlnire cu un reprezentant al Ministerului Mediului pentru a găsi o soluție în privința iluminatului public din comună și posibilitatea de a dezvolta un proiect în acest sens. În această lună se deschide finanțarea prin Agenția pentru Protecția Mediului și cred că și localitatea noastră se poate încadra în atragerea de fonduri pentru un iluminat stradal mai ieftin și mai performant. Noi avem iluminat public, din stâlp în stâlp, cu lămpi de 36 de wați, dar acum sunt cele cu led, care consumă mult mai puțin, care sunt mai luminoase, iar pe timpul nopții, în intervalul 24:00 – 05:00 își reduc luminozitatea pentru un consum mult mai redus.

Toate acestea înseamnă până la urmă o rentabilitate a consumului și un preț mai scăzut la factură, factură ce este achitată tot din banii locuitorilor, ai contribuabililor. Acest proiect nu necesită cofinanțare din partea noastră, ci doar suportarea unor cheltuieli neeligibile. Așteptăm să apară ghidul pentru a putea vedea exact cât ar trebui să suportăm noi ca administrație locală. Vom vedea dacă vor fi bani în visterie pentru cheltuielile pe care trebuie să le facem sau dacă va trebui să facem un împrumut. Noi avem cuprins în buget 100 de mii de lei pentru iluminatul public, bani pe care teoretic am putea să-i folosim și pentru acest proiect“, explică primarul Ion Orbulescu.

Edilul a mai precizat că acest proiect nu se adresează doar locuitorilor din Ciuchici ci din toate localitățile care compun comuna: Petrilova, Macoviște și Nicolinț. Primarul mai dorește ca prin acest proiect să înființeze și două stații de încărcare a automobilelor electrice, amplasate una în comuna Ciuchici, pe drumul care face legătura cu Sasca și Cărbunari, drum aflat în atenția Consiliului Județean pentru reabilitare, iar cealaltă în satul Nicolinț, care este traversat de drumul național ce leagă Oravița de Moldova Nouă.

Dan AGACHE

O problemă majoră a județului Caraș-Severin o reprezintă gestionarea deșeurilor municipale, precizează cei de la Garda de Mediu.

În urma controalelor efectuate de inspectorii de mediu din județ, în anul 2020 s-a constatat de cele mai multe ori slaba implicare a autorităților publice locale în realizarea măsurilor prioritare privind gestionarea deșeurilor municipale.

La nivelul județului s-a realizat proiectul „Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Caraș-Severin” al cărui beneficiar a fost Consiliul Județean Caraș-Severin.

În cadrul acestui proiect fostele depozite de deșeuri municipale care au sistat activitatea, conform calendarului de închidere prevăzut în HG nr.349/2005-Anexa 1 (Reșița, Caransebeș, Oțelu Roșu, Bocșa, Anina, Moldova Nouă, Oravița, Băile Herculane), au fost închise și ecologizate.

După terminarea și recepționarea lucrărilor de închidere și ecologizare, amplasamentele fostelor depozite au fost predate, de către Consiliul Județean Caraș-Severin, autorităților publice locale în vederea îndeplinirii obligațiilor post-închidere.

Reprezentanții Comisariatului Județean Caraș-Severin al GNM precizează că monitorizează lunar situația acestor depozite în conformitate cu Ordinul MM nr. 1362/31.10.2017 pentru completarea Ordinului ministrului mediului nr.1063/ 2017.

În cadrul aceluiași proiect a fost realizat Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) – Lupac care, după remedierea unor serii de defecte apărute în perioada de garanție la lucrările de construcții și la instalațiile din dotare, a început operarea în luna august a anului 2020 cu o întârziere de cca. 2 ani.

În prezent, deponeul de la Lupac funcționează – operatorul acestuia fiind SC Girexim Universal SA – activitatea centrului fiind reglementată prin autorizația integrată de mediu nr. 02/16.04.2018.

Pentru finalizarea etapelor de punere în funcțiune a Sistemului de management integrat al deșeurilor în Caraș-Severin (SIMD ) mai este necesară predarea celor 5 stații de transfer (Bozovici, Oțelu Roșu, Pojejena, Băile Herculane și Oravița) și emiterea ordinului de începere a activității către SC Girexim Universal SA și finalizarea procedurilor de atribuire a serviciilor de salubritate pentru cele 6 zone în care a fost împărțit județul Caraș-Severin, după cum urmează:

Zona 1- ce acoperă Nord-Vestul și partea centrală de nord a județului și va fi deservită direct de incinta centrală de gestiune a deșeurilor, localizată în comuna Lupac;

Zona 2- acoperă partea central- sudică a județului și va fi deservită de stația de transfer Bozovici;

Zona 3- acoperă partea de sud a județului deservită de stația de transfer Pojejena;

Zona 4- acoperă partea de vest a județului și va fi deservită de stația de transfer Oravița;

Zona 5- acoperă partea de vest a județului și va fi deservită de stația de transfer Băile-Herculane;

Zona 6- acoperă partea de nord-est a județului și va fi deservită de stația de transfer Oțelu Roșu;

La nivelul județului Caraș-Severin, sarcinile în domeniul implementării SMID, privind operarea serviciilor de salubritate pe cele 6 zone revin Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ,,ADI Intercom Deșeuri Caraș- Severin’’, precizează reprezentanții Gărzii de Mediu, Comisariatul Județean Caraș-Severin.

Lorena POENARU

„Romsilva ne distruge viitorul comunității!”, este semnalul de alarmă pe care îl trag cei din comunitatea „STOP Defrișărilor” după ce au aflat despre tăierile de pădure din Dealul Golului, de la marginea Reșiței.

Cei din comunitate vorbesc despre urmările pe care le vor lăsa aceste defrișări abuzive, spun ei,  și cer ministrului Tánczos Barna să dispună de urgență încadrarea pădurilor din jurul localităților în categoria pădurilor recreative și totodată sancționarea celor care elaborează amenajamente silvice necorespunzătoare.

„O pădure de 130 de ani a fost rasă (tăiere de racordare) la marginea orașului Reșița, Caraș-Severin. Primarul orașului, Ioan Popa, și-a exprimat public indignarea și dezacordul față de exploatările forestiere.

Citește și: Reacția Primăriei Reșița cu privire la tăierile de copaci din Dealul Golului

Banii obținuți din vânzarea lemnului merg în salariile și sporurile lui Adam Danilescu, șeful Ocolului Silvic Reșița, a lui Ion Tabugan, directorul Direcției Silvice Caraș-Severin și a celorlalți silvicultori care trăiesc bine din vânzarea lemnului statului. Sub pădurea tăiată sunt blocuri și locuințe ce vor avea de suferit la următoarele ploi. Prin pădure, bicicliștii din Reșița aveau un traseu amenajat, acum distrus definitiv”, afirmă cei din comunitatea „Stop Defrișărilor”.

Activiștii cer și stoparea exploatărilor forestiere de pe traseele turistice: „Aceste exploatări abuzive se legalizează prin amenajamentul silvic făcut eronat de către Institutul Național de Cercetări și Amenajari Silvice Marin Drăcea (INCDS), pădurile cu rol recreativ și social (păduri periurbane) fiind încadrate greșit ca și păduri de producție obișnuite, în loc să fie trecute la protecție (tipul funcțional T1 sau T2 fără tăieri principale).

Solicităm Ministrului Tánczos Barna să dispună de urgență excluderea tuturor pădurilor din jurul localităților, stațiunilor și traseelor turistice de la producție și încadrarea lor ca păduri recreative, precum și un act normativ care să sancționeze drastic elaboratorii amenajamentelor silvice care încadrează eronat păduri în categorii funcționale necorespunzătoare realității din teren, cu rezultat în compromiterea sau degradarea acestora în urma exploatărilor prevăzute.

Stop exploatării forestiere în pădurile periurbane, a celor de pe traseele turistice și celor cu rol recreativ!”.

Lorena POENARU

„A fost o dată ca niciodată un pământ fericit!”, care mai apoi a devenit „trist” și „bolnav”, ne atrage atenția micuța Alexia din Reșița, unul din copiii implicați în proiectul global Climate Action, un proiect menit să sensibilizeze populația vis-a-vis de efectele dăunătoare ale schimbărilor climatice. Alături de ea, în acest „joc” al responsabilizării s-au aflat colegii ei de la Grădinița „Floarea-Soarelui” din Reșița, preșcolarii colaborând în cadrul proiectului cu alți copii de pe 6 continente.

„Grădinița cu Program Prelungit „Floarea-Soarelui” Reșița s-a alăturat proiectului global Climate Action cu două grupe de preșcolari, grupa mare „Fluturașii”, coordonați de Daniela Vulpeș și Lavinia Borcilă și grupa combinată „Ștrumfii”, coordonată de Petrișoara Marușca. În cadrul acestui proiect, destinat copiilor și tinerilor cu vârste între 4 și 21 de ani, preșcolarii noștri au colaborat cu copii de pe 6 continente pe teme de mediu pe parcursul a șase săptămâni interesante în care au explorat, au studiat cauzele și efectele schimbărilor climatice, au discutat, au căutat și încercat să rezolve probleme și să ia măsuri. Copiii au creat postere, povești, desene, mesaje  pe care le-au prezentat și împărtășit prin videoclipuri și fotografii săptămânale pe pagina proiectului. Printre activități s-au regăsit acțiuni de plantare de arbori, explorare în natură, creare de mesaje cu soluții care au fost trimise pe Marte datorită colaborării organizatorilor cu NASA.

Ca parte a proiectului, și cadrele didactice implicate s-au conectat și au interacționat cu alți profesori din toate colțurile lumii. Aceștia au fost ghidați personal de facilitatori, au avut acces la resursele de învățare și au primit îndrumări și materiale ajutătoare. În acest fel, profesorii și-au împărtășit preocupările și au făcut schimb de cele mai bune practici. Proiectul se va finaliza cu un webinar susținut de experți de renume mondial în data de 5 noiembrie”, ne-a declarat Daniela Vulpeș, coordonator proiecte, Grădinița „Floarea Soarelui” Reșița.

Scopul acestui proiect a fost schimbarea comportamentului și mentalității oamenilor prin educație și a vizat implicarea a 1.000.000 de participanți din peste 100 de țări. Proiectul s-a derulat în colaborare cu WWF, ONU și NASA și a fost susținut de HH Dalai Lama, Dr. Jane Goodall, Kumi Naidoo, președintele Higgins, mulți oameni de știință și personalități de renume mondial.

Lorena POENARU

Ministerul Mediului informează că accesarea programelor RABLA Clasic și RABLA Plus poate fi făcută exclusiv cu dosare electronice, transmise online. De asemenea, termenele de depunere a dosarelor au fost prelungite.

Obligativitatea prezentării certificatului de distrugere și radiere a autovehiculelor vechi a fost înlocuită cu o comunicare online către dealer, în care să fie specificate data și numele operatorului unde mașina a fost casată. De asemenea, certificatele de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale au fost înlocuite cu o declarație pe proprie răspundere din care să reiasă că viitorul posesor al mașinii noi nu are datorii la stat, la momentul achiziției.

„Mulți cetățeni ne-au scris despre greutățile pe care le întâmpină cu înscrierea în programele Rabla Clasic și Rabla Plus. Le-am promis că vom adapta programele la starea de urgență pe care o traversăm. Astăzi pot să vă anunț că am simplificat totul, în așa fel încât românii să își poată cumpăra o mașină nouă de acasă, din fața calculatorului. Dosarele pot fi realizate integral cu documente emise electronic și depuse mai departe, tot prin mediul online. Vrem să mișcăm lucrurile chiar și în această perioadă și să ne adaptăm la ea. Avem unul dintre cele mai mari bugete AFM și vrem să-l folosim în linii de finanțare care să sprijine populația și economia țării”, a declarat ministrul Mediului, Costel Alexe.

În privința termenelor de depunere a dosarelor, acestea au fost modificate după cum urmează:

Pentru Rabla Clasic valabilitatea notei de înscriere, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice a fost extinsă cu 60 de zile (de la 120 la 180 de zile). În privința casării autovehiculului termenele au fost prelungite cu 60 de zile de la data emiterii notei de înscriere pentru persoanele fizice, iar pentru persoanele juridice termenul este de 180 de zile de la data emiterii contractului de finanțare și a notei de înscriere.

Cât privește Rabla Plus, valabilitatea notei de înscriere atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice a fost extinsă cu 40 de zile (de la 180 la 220 de zile), de la data emiterii.

Mai mult, pentru toate programele și proiectele aflate în derulare, cu excepția Rabla și Rabla Plus, cărora le sunt aplicabile modificările expuse anterior, toate termenele se suspendă pe perioada stării de urgență și încă 30 de zile după încetarea acesteia.

foto: cotidianul.ro

Karina TINCUL