Numărul elevilor din orașul Anina este în continuă scădere de la an la an, situație similară de altfel cu cea din majoritatea localităților cărășene. Acesta este și motivul pentru care Inspectoratul Școlar Județean a decis ca Școala din Celnic să își piardă personalitatea juridică și să fuzioneze cu Liceul Mathias Hammer. Pentru școlari acest lucru nu va presupune însă nici o schimbare, dă asigurări primarul Gheorghe Românu.

Pentru a avea personalitate juridică, o unitate de învățământ trebuie să aibă cel puțin 300 de elevi, ori Școala Gimnazială nr. 1 Celnic, alături de cele 4 structuri pe care le are în subordine, grădinițele cu program normal din Celnic, Orașul Nou, Centru și Sigismund, nu a reușit să strângă în acest an decât 226 de copii. Drept urmare, începând din anul școlar 2018-2019, școala va fuziona prin absorbție cu Liceul Mathias Hammer. În prezent, liceul are deja patru structuri, numărând în total peste 700 de elevi.

„Am luat această decizie pentru că populaţia şcolară de la Celnic era într-o scădere dramatică. Legea spune că trebuie să fie 300 de elevi iar aici sunt puţin peste 200. În urma discuţiilor purtate cu directorul liceului și cu primarul Gheorghe Românu a rezultat o construcţie sănătoasă, de viitor. Aşa cum am mai spus-o, în ceea ce priveşte partea de învăţământ, Inspectoratul Şcolar Judeţean îşi ştie cel mai bine rolul”, a precizat inspectorul școlar general Ioan Benga,  în ultima ședință de Dialog Social a județului Caraș-Severin, ocazie cu care a fost prezentată propunerea rețelei școlare pentru anul 2018-2019.

Pentru elevii din Celnic, fuziunea nu va presupune însă nici o schimbare, a ținut să precizeze primarul Aninei, Gheorghe Românu.

„Ca în multe alte unității administrativ-teritoriale și pe raza orașului Anina s-a restrâns din punct de vedere juridic activitatea unei școli deoarece numărul de elevi a scăzut sub 300. Și așa cum zice legea educației naționale, acolo unde sunt sub 300 de copii, acolo școala își pierde personalitatea și se alătură școlii imediat apropiate. La noi este vorba de Liceul Mathias Hammer care va prelua  ca și structură și Școala nr. 1 Celnic, care funcționa cu personalitate juridică independentă. Probabil vom avea doi directori adjuncți tocmai ca să coordoneze activitatea și în felul acesta vom putea să gestionăm și să administrăm mai bine școlile. Copiii vor merge în continuare la școală la Celnic, unde au mers și până acum”, a explicat Românu.

În județul Caraș-Severin, populația școlară scade anual cu aproximativ 2.000 de copii, conform cifrelor oferite de conducerea ISJ.

Karina TINCUL

Grupul Ecologic de Colaborare Nera (GEC Nera), în cooperare cu liceele CLISURA DUNĂRII din Moldova Nouă şi MATHIAS HAMMER din Anina, are, în derulare, în perioada aprilie 2017 – martie 2018 proiectul „Interactiune ONG – autorități pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale și naționale din sudul Banatului”.

În cadrul proiectului se realizează și un program de voluntariat destinat sprijinului pentru combaterea principalelor agresiuni împotriva mediului, care se manifestă în aria parcurilor naționale Cheile Nerei – Beușnița și Semenic – Cheile Carașului, precum și a Parcului Natural Porțile de Fier.

Principalele activităţi realizate de voluntari pe parcursul anului 2017 au vizat monitorizarea agresiunilor împotriva mediului şi informarea autorităţilor direct responsabile în legătură cu starea patrimoniului natural al parcurilor, precum şi promovarea ecoturismului prin distribuirea de publicaţii şi mesaje verbale către vizitatori şi populaţia locală în legătură cu principalele atracţii turistice şi regulamentul de vizitare al parcurilor.

La programul de voluntariat  au participat un număr total de 29 de voluntari iar în zilele de 28 și 29 noiembrie au avut loc la sediul celor 2 licee festivităţi de înmânare de diplome și acordare de premii pentru activitatea din anul de voluntariat 2017.

Prezent la festivitatea de premiere a voluntarilor de la Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” din Moldova Nouă, primarul orașului, Adrian Torma, a apreciat activitățile desfășurate de către elevii înscriși în proiect și i-a felicitat pe aceștia pentru implicarea directă în protejarea naturii.

„Mulţi avem impresia că iubim natura dar de fapt ne mulţumim să facem drumeţii şi să ne bucurăm de confortul oferit de natură, ne facem poze, iar la final le punem pe Facebook. A iubi natura înseamnă a te implica în activităţi concrete la nivel individual pentru protejarea şi conservarea patrimoniului natural ori elevii şi profesorii voluntari de la Liceul Tehnologic CLISURA DUNĂRII tocmai asta fac în cadrul proiectelor derulate de către GEC Nera ” a spus edilul-șef al orașului din Clisura Dunării, Adrian Torma.

Proiectul „Interactiune ONG – autoritati pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale si nationale din sudul Banatului” se realizează cu sprijinul financiar al FONDULUI PENTRU INOVARE CIVICĂ, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank.

Diana RADU

Administrația publică locală anineană a marcat săptămâna trecută un moment important pentru comunitatea rromă din orașul de la poalele Munților Aninei. Este vorba despre semnarea acordului de parteneriat pentru un proiect de aproximativ 14.5 milioane de lei, ce a fost depus și finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020, Axa prioritară 4: Incluziunea Socială și combaterea sărăciei.

Primăria Anina, Liceul „Mathias Hammer”, Camera de Comerț și Industrie Caraș-Severin, Asociația de Binefacere Pro Vitam Reșița și SC Top Media SRL au semnat joi, la sediul Primăriei orașului Anina, un parteneriat în vederea implementării unui proiect de 14 448 672 87 lei, bani ce vor fi folosiți pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale rromilor din localitatea cărășeană. Pe durata a 36 de luni, rromii vor beneficia de cursuri de perfecționare profesională, completare de studii, sprijin pentru întocmirea actelor de identitate, sprijin pentru ocuparea unui loc de muncă, sprijin pentru antreprenoriat etc. Cea mai importantă investiție va consta în inființarea unui Centru de Servicii Integrate Medico-Sociale (CSIMS) care va oferi un pachet de servicii integrate (sociale, medicale, medico-sociale) persoanelor din grupul țintă. De asemenea, blocul G, unde locuiește o parte însemnată din persoanele din grupul țintă, va fi reabilitat în totalitate, rezolvându-se astfel problema condițiilor inumane în care trăiește etnia rromă din Anina.

„Pasul important, pe care doresc să vi-l descriu acum, îl constituie începerea unui proiect social cu finanțare din fonduri europene în orașul Anina, în care, chiar dacă Primăria are doar rolul de partener, beneficiarii finali sunt cetățenii din comunitatea marginalizată a localității noastre. Vorbim despre un grup țintă de 556 persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, din care aproximativ 150 de etnie rromă. Pentru aceștia, am identificat nevoile cu care se confruntă, apoi am încheiat un parteneriat cu Asociația PROVITAM, Camera de Comerț Caraș-Severin, SC TOP MEDIA SRL, depunând un proiect în care am cooptat și Liceul «Mathias Hammer» Anina, dar și pe d-șoara. dr RADU Laura. Fiecare partener are rolul său, bine definit, iar mie nu îmi rămâne decât să constat faptul că, având atâția profesioniști în acest proiect, va fi clar o reușită a scopului pe care ni l-am propus. Proiectul, spre satisfacția noastră, a tuturor, a devenit câștigător, urmând ca cetățenii din Anina, care corespund cerințelor pentru finanțare, să fie incluși în grupul țintă, și să beneficieze de:

• sprijin pentru creșterea accesului a educație: învățământ preșcolar pentru copii, program Școală după școală pentru elevi, program «A doua șansă» pentru adulți;
• servicii de informare, consiliere și orientare profesională, în vederea găsirii unui loc de muncă;
• programe de ucenicie la locul de muncă, inclusiv subvenționarea acestei activități;
• acordarea de sprijin pentru înființarea de afaceri, inclusiv subvenționarea prin micro-granturi;
• un pachet de servicii integrate medico-sociale: consultații medicale, îngrijire la domiciliu, recuperare medicală;
• îmbunătățirea condițiilor de locuit pentru o mare parte a grupului (bloc G): lucrări de reparații pentru șarpantă și învelitoare, refacere fațadă, refacere instalații electrice și sanitare, reparații tencuieli, zugrăveli;
• sprijin în reglementare actelor de identitate, de stare civilă, de proprietate și de obținere a drepturilor de asistență socială”, a declarat primarul Aninei, Gheorghe Românu, cu ocazia semnării parteneriatului.

La momentul semnării parteneriatului, o parte semnificativă a cetățenilor a fost identificată, aceștia fiind deja în etapa de evaluare, astfel conturându-se grupul țintă. Primăria Anina a pus la dispoziție, încă de la începutul proiectului, câteva spații și dotări pentru desfășurarea activităților amintite anterior, urmând ca, după definirea grupului țintă, cetățenii care corespund cerințelor să înceapă să beneficieze efectiv de serviciile acordate prin acest proiect. Întrucât proiectul se derulează pe o perioadă de 3 ani, primarul Românu consideră că se vor crea foarte multe oportunități pentru cetățenii marginalizați.

John GAVRILESCU

Acuzația este făcută de GEC Nera care, în cooperare cu Liceul MATHIAS HAMMER din Anina, a realizat în data de 19 august o monitorizare a stării patrimoniului natural în rezervaţia naturală Cheile Caraşului din Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului.

Cu aceeaşi ocazie s-a făcut o promovare a ecoturismului de pe acest traseu, prin prezentarea în faţa grupurilor de vizitatori a atracţiilor turistice pe care le generează fabulosul patrimoniu natural al parcului şi prin distribuirea de publicaţii promoţionale. La eveniment au participat 10 voluntari care au parcurs un traseu ce a inclus satul Iabalcea, platoul Iabalcei, poiana Prolaz, canionul de pe cursul mijlociu al Caraşului, cheile Caraşului de pe cursul inferior şi localitatea Caraşova.

Cu ocazia evenimentului s-a constatat că starea infrastructurii de vizitare a parcului este aproape inexistentă. Puntea de la Prolaz este avariată, vechile marcaje turistice nu mai pot fi identificate, iar zonele cu risc de prăbuşire pentru vizitatori nu sunt dotate cu elemente de siguranţă. Nu sunt amenajate locuri de acces la peşterile de pe traseu pentru ca acestea să poată fi introduse în circuitul de vizitare pentru segmentul general de vizitatori.

În poiana de la Pestera Liliecilor au fost tăiate vegetaţia,  mai multi arbuşti şi un arbore cu diametrul de 15 cm, iar cioata nu este marcată. Lucrarea pare a fi făcută pentru amenajarea poienii în scopuri de agrement. În această poiană, precum şi în celelalte două poieni, imediat din amonte, vizitatorii îşi găteau masa pentru picnic pe vetrele de foc.

„Din informaţiile obţinute de la localnici, rezultă că amenajarea în sopuri de agrement a poienii de la Peştera Liliecilor ar fi fost făcută de RNP Romsilva, prin  Administraţia Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului aflată în subordine. Dacă este aşa, în acest caz prejudiciul privind degradarea biodiversităţii nu este mare însă «lecţia» de protecţie a naturii şi de educaţie ecologică oferită de Administraţia Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului va genera o mentalitate devastatoare în comportamentul vizitatorilor.”, declară Doina Mărgineanu, consilier de presă în cadrul GEC Nera.

Statutul zonei este de Rezervaţie Naturală, conform OM7/1990 și 49/2016, Zonă de Conservare Specială, conform OM 552/2003, dar şi Zonă de protectie integrală, conform hotărârii  1/28.02.2013 a Consiliului Stiintific al PN Semenic – Cheile Caraşului.

„Nu mai întrebăm RNP Romsilva de ce permite tăieri în astfel de zone, deoarece cunoaştem răspunsul deja oferit în alte cazuri: «Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului nu are un Plan de Managemement aprobat, iar amenajamentul silvic permite tăieri în asemenea zone». În schimb, ne întrebăm din nou: Oare cine are interesul ca, după 13 ani de la înfiinţarea Administraţiei PN Semenic – Caraşului, acest parc să nu aibă un Plan de Management aprobat?  RNP Romsilava, cea care ar fi trebuit să promoveze un asemenea document sau Ministerul Mediului, cel care ar fi trebuit să-l aprobe. Poate, ambele instituţii!”, se mai arată în comunicatul remis presei de către ONG-iști orăvițeni.

John GAVRILESCU

Grupul Ecologic de Colaborare Nera,  în cooperare cu liceele CLISURA DUNĂRII din Moldova Nouă şi MATHIAS HAMMER din Anina, a dat startul  la MAREA HOINĂREALĂ 2017, un program transfrontalier de voluntariat destinat educaţiei ecologice a tinerilor din licee în scopul protejării mediului din zona parcurilor naturale şi naţionale plasate în sudul Banatului Istoric care în activităţile GEC Nera este denumită Microregiunea de Cooperare Transfrontalieră Dunăre – Nera – Caraş.

Programul de voluntariat se realizează în fiecare an în perioada aprilie – noiembrie şi îşi propune să realizeze în zona acestor arii naturale protejate activităţi de monitorizare a modului de implementare a politicilor publice din domeniul protecţiei mediului precum şi informarea populaţiei locale şi a grupurilor de turişti cu privire la activităţile antropice permise în parcurile şi rezervaţiile naturale ale microregiunii. O atenţie deosebită va fi acordată promovării în aceste zone a ecoturismului prin tururi ghidate.

În 8 aprilie a.c. în zona Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa s-a desfăşurat prima etapă a proiectului Marea Hoinăreală 2017. În programul evenimentului a fost inclus traseul ecoturistic Valea Beiului – Cascada Beuşniţa şi zona haldei de deşeuri miniere din Sasca Montană.

La activităţi au participat în total 31 de voluntari, în majoritate elevi de liceu şi profesori  care au absolvit un curs de agent ecologic voluntar realizat de către GEC Nera în perioada decembrie 2016 – aprilie 2017.

„Obiectivul principal monitorizat în 8 aprilie a fost halda de deşeuri miniere de la Sasca Montană unde notificările din ultimii ani adresate de către GEC Nera autorităţilor direct responsabile nu au produs nici o schimbare. Praful antrenat de vânt continuă să aibă un impact negativ asupra vieţii locuitorilor şi dezvoltării ecoturismului din valea Nerei. Vom încerca şi în acest an o sensibilizare a autorităţilor ”, a spus cu ocazia evenimentului preşedintele GEC Nera, Cornel Popovici Sturza.

La evenimentul din 8 aprilie s-au alăturat şi voluntari de la asociaţiile ecologice Planinarsko Društvo Karpati, Aurora şi Deliblatica din Serbia cu care GEC Nera colaboarează de mai bine de 5 ani.

„În zona localităţii Kusić din Serbia, în rezervaţia Karaš – Nera,  se construiesc pe un braţ mort al râului Nera 3 microhidrocentrale care vor prelua aproape tot debitul râului de pe zona localităţilor româneşti Zlatiţa, Câmpia şi Socol iar faţă de acest aspect nu am constatat nici o reacţie a autorităţilor române”, a declarat  Milica Knežević – preşedintele organizaţiei Planinarsko Društvo Karpati.

Diana RADU

Soarta elevilor din cartierul Brădet al orașului Anina a aprins spiritele în ultima ședință a Consiliului Local. Totul a pornit de la propunerea directoarei Liceului Mathias Hammer, Mihaela Wetternek, ca elevii de gimnaziu de la Brădet să fie aduși la Anina. La ședință au participat și câțiva dintre părinții elevilor de la Brădet, nemulțumiți de inițiativă și de perspectiva ca, pe viitor, copiii să fie nevoiți să facă naveta la Anina. 

Mihaela Wetternek, directoarea Liceului Mathias Hammer, în structura căreia își desfășoară activitatea Școala Gimnazială din Brădet, a înaintat autorităților locale propunerea ca elevii de gimnaziu din Brădet să își continue cursurile la Anina, unde, conform acesteia, ar beneficia de un nivel crescut al educației. Propunerea acesteia a venit după ce, în urmă cu o săptămână, consilerii locali au aprobat rețeaua școlară exact așa cu a fost ea anul trecut. ”Pentru mine primează interesul elevilor, mă interesează ca aceștia să poată să promoveze minimul nivel de competență profesional. La Școala din Brădet predau cadre necalificate și în plus se lucrează simultan. Deci, cu ajutorul Primăriei am putea să aducem cu microbuzele elevii de gimnaziu la Anina, unde sunt profesori calificați”, a declarat Mihaela Wetternek.

Propunerea directoarei a stârnit însă nemulțumirea atât a părinților cât și a unei părți a consilierilor locali, în special a consilierului Mircea Crișan, care locuiește și el în cartierul Brădet. Aceștia s-au declarat mulțumiți de calitatea învățământului de la Școala din Brădet și au susținut că naveta la Anina ar fi un disconfort pentru copii. ”Știți ce condiții sunt la elevii care vin la liceu în microbuzul? La ce oră pleacă de acasă copiii aceștia și la ce oră se întorc? Când mai învață? Stau în frig de la ora 06:00 nemâncați, pentru că nu toți își permit să mănânce, că nu au bani. Știți cum e microbuzul care transportă elevii dimineața? E sloi de gheață”, a susținut Crișan.

Aceștia s-au arătat nemulțumiți și de starea drumului dintre Brădet și Anina, primarul Gheorghe Românu fiind și el de acord că este un drum foarte prost: ”Este un drum vechi, este un drum județean. Noi vrem să facem un drum mult mai scurt prin spatele puțului unu, de circa 2 km, vrem să îl asfaltăm. Este prins în programul de investiții de dezvoltare a orașului, în perioada aceasta 2015-2020. Deja avem un contract cu o firmă specializată care ne-a făcut studiul de fezabilitate, ridicările topo și proiectul topo tocmai pentru a depune proiectul spre finanțare și a putea să asflatăm și acest drum”. Gheorghe Românu a precizat că tocmai din cauza stării proaste a drumului dar și situației sociale din Brădet, elevii de liceu din acest cartier sunt transportați gratuit la Anina.

În cele din urmă, după certuri și discuții îndelungi, s-a luat decizia că elevii de gimnaziu să învețe pe mai departe la Școala din Brădet, iar rețeaua școlară din Anina să rămână neschimbată, așa cum de altfel au decis consilierii locali și în urmă cu o săptămână.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157650383022298″]

Karina TINCUL