Ultima actualizare a contravalorii hranei pentru o zi de spitalizare în spitalele românești de stat a fost făcută în anul 2016 și era similară cu valoarea unui tichet valoric de masă, adică 10 lei. Informația a fost făcută de Ștefan Fusea, patronul Titan Edilitaria, firma care asigură hrana pacienților din spitalele reșițene, dar și din alte spitale din țară, după externalizarea acestui serviciu.

În prezent, valoarea unui tichet de masă pentru salariați s-a dublat, fiind de 20 de lei pentru fiecare zi lucrată de către aceștia. Reprezentanții Asociației Furnizorilor de Alimente, din care face parte și Ștefan Fusea, președinte al camerei de Comerț și Industrie Brăila, au solicitat an de an guvernanților o creștere a valorii acestor sume, astfel încât hrana pacienților să se îmbunătățească. În spitalele private, contravaloarea celor trei mese zilnice pentru un pacient este de aproximativ 30 – 40 de lei, în funcție de unitatea sanitară.

Și guvernanții noștri au promis că vor crește această sumă. Se vorbea la un moment dat, chiar de 20 de lei, similar unui tichet de masă pentru salariați. S-a avansat și suma de 16 lei pe zi, mult mai puțin decât în spitalele private, dar oricum cu 60% mai mare decât cea actuală. Guvernanții au promis că o vor crește, au pus mâna pe creion, au făcut calcule și….surpriză; rezultatul le-a dat cu virgulă.

În Monitorul Oficial al României din data de 21 aprilie, adică acum o săptămână, a apărut Hotărârea nr 470/2021 care stabilește nivelul alocațiilor de hrană pentru consumurile colective din unitățile sanitare publice. E drept că suma diferă de la un pacient la altul, funcție de diagnosticul stabilit la internare, dar am luat în calcul suma alocată pentru un pacient adult, care a crescut, e drept de la 10 lei/zi la…atenție 11 lei pentru fiecare zi de spitalizare. Cu 11 lei pe zi, trebuie asigurată pâine și trei mese pe zi, care trebuie să respecte un standard calitativ și nutrițional bine stabilit. Dacă la asta mai adaugi și faptul că multe dintre unitățile sanitare au conturile blocate și datorii de ani de zile la furnizorii de hrană, tabloul este complet.

O altă anomalie în această hotărâre de Guvern, este încadrarea bolnavilor infectați cu noul tip de virus care ne-a dat viața peste cap de mai bine de un an. Cu toate că este o boală virală, asemeni infecției cu HIV-SIDA, unde bolnavii beneficiază de o valoare a meselor de 17,6 lei pe zi, cei infectați cu noul virus vor primi de luna viitoare hrană de 11 lei, e drept mai mare cu 1 leu față de ceea ce primeau până acum.

Suntem în săptămâna pătimirilor și respectul față de sărbătoarea așteptată de credincioși mă împiedică să spun ceea ce simt, dar cred că în ochii celor care conduc destinele României în acest moment, valoarea unui pacient care se tratează în spitalele de stat și care a contribuit lună de lună cu sute de lei din salariul propriu pentru bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, este de doar 1 leu.

Sănătate să aveți și să nu ajungeți să aflați ce poți să mănânci într-o zi de 11 lei în spitalele românești de stat.

Dan AGACHE

După ce operatorul de salubritate al municipiului Caransebeș, societatea Transal Urbis a cerut și i s-a acceptat creșterea prețului pentru colectarea și depozitarea deșeurilor, ajungându-se la un preț de peste 15 lei/persoană/lună,  previzionat de ADI Intercom Deșeuri pentru anul 2022 (!?)  și după ce reprezentanții aceleași societăți Transal Urbis care are ca acţionar unic Consiliul Local al Municipiului Caransebeş au explicat atracția pe care o au pentru deponeul de la Oradea, adevărul constatat în teren ne arată că lucrurile sunt prost gestionate de către cei care-i conduc destinul. Și-atunci ne întrebăm pentru ce plătesc mai mult caransebeșenii? Munții de gunoaie de pe platforma de transfer dar și modul în care se se preocupă reprezentanții Transal Urbis de depozitarea în siguranță a deșeurilor în locația din cartierul Pipirig, ne-au trezit reacții firești.

Vorbim de aspecte pe care Reper 24 le-a sesizat și în trecut, atunci când publicația noastră a sesizat Comisariatul Gărzii de Mediu Caraș-Severin, dar care se repetă, de această dată ridicând o problemă și mai gravă.

Din imaginile surprinse de reporterii noștri, se poate distinge că în afară de insalubrul modului în care sunt depozitate deșeurile, în contact direct cu deșeurile menajere ale caransebeșenilor au ajuns porcii, animalul sacrificat de români în preajma Crăciunului, dar nu numai cu această ocazie. Din informațiile pe care le-am obținut, se pare că acești porci care se hrănesc din grămezile de gunoaie depozitate de societatea Transal Urbis, ar aparține unui anume domn Ioan Gherga, proprietarul cabanei Cerbul de pe Muntele Mic. La fața locului, reporterul a putut număra nu mai puțin de 8 porci care se „delectau“ din bunătățile Transal Urbis-ului. Nu cunoaștem dacă acești porci, în urma sacrificării lor, vor ajunge în diverse preparate savuroase pe platourile turiștilor care vor călca pragul cabanei Cerbul sau dacă acești porci vor fi folosiți în alte scopuri de stimabilul proprietar al locației de pe muntele Mic. Să fie oare pusă în pericol sănătatea turiștilor în acest caz? Cert este că dacă lucrurile se întâmplă conform primei ipoteze, atunci gravității acestor fapte nu-i putem rămâne indiferenți.

Soluțiile ar putea fi două: fie acest operator de salubritate Transal Urbis își încarcă pe repede înainte „marfa“ și o transportă la deponeul de la Oradea, fie acești porci sunt transferați într-o altă locație iar înainte de a fi consumați ei vor ajunge la analizele și probele DSV-ului.

Unde mai punem că deșeurile colectate de Transal Urbis se află la mică distanță de un supermarket cu ștaif al Caransebeșului, extrem de vizitat de amatorii de cumpărături, de unde și renumele acestuia de Kaufland…

Comisariatul Gărzii de Mediu Caraș-Severin ar trebui să se autosesizeze de urgență în cazul platformei de transfer din cartierul Pipirig și să constate dacă operatorul de salubritate din Caransebeș respectă condițiile de mediu și tot ceea ce se impune prin litera legii în situația dată.

Sergiu TABAN