Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, a avut înainte de alegerile locale, câteva acuzații dure la adresa autorităților cu privire la tăierile de pădure și expertul de masă lemnoasă. Astăzi, din postura de președinte al forului județean, Dunca vrea să pună la punct un sistem de monitorizare a lemnului care iese din pădurile cărășene.

În primul rând, Romeo Dunca atrage atenția că deși „este normal să recoltăm masă lemnoasă, iar atâta timp cât acest lucru se face legal nu putem și nu trebuie să ne opunem”, nu este deloc normal ca liniștea locațiilor turistice să fie tulburată în zile de odihnă sau de sărbătoare de camioane care extrag lemn din pădure. Pe de altă parte, președintele forului județean este de părere că în cele mai multe cazuri camioanele sunt supraîncărcate cu lemn și depășesc greutatea maximă admisă. Drept urmare, acesta consideră că în județul Caraș-Severin ieșirea lemnului din pădure trebuie controlată în detaliu.

„Nu mă refer aici neapărat la nevoile localnicilor de lemn de foc, cât la zecile sau sutele de camioane ce ies zilnic din pădurile Carașului și merg spre fabricile de procesare.

Controlul strict impune posibilitatea aplicării de reguli în folosul cetățenilor care locuiesc în satele de la marginea pădurii. Cât și evidența exactă a masei lemnoase extrase în folosul protejării pădurii ori respectării prevederilor legale. De exemplu, în zona Poiana Mărului și în satul Borlova o amărâtă de cameră video de 150 euro conectată la internet și montată astfel încât să supravegheze drumul ar rezolva tot. Inclusiv evidența cantității de lemn ieșită, ora și numărul de înmatriculare al autovehiculului implicat. În acest mod, tot perimetrul pădurilor din zona turistică Poiana Mărului Muntele Mic ar fi la amănunt și atent supravegheat.

Mai departe, informațiile recepționate și descărcate pe un calculator aflat de exemplu chiar în incinta unui birou de la CJ și comparate cu informațiile legate de avizele emise pe ziua respectivă transmise online de la Garda Forestieră ar rezolva ușor tot.

Iar dacă în acel birou s-ar strânge informații de la 50 de camere aflate în poziții cheie de pe drumurile ce ies din păduri, am putea avea un control exact și nu s-ar dubla nici un transport pe un singur aviz.

Fiind sub supravegherea mea, la mine la birou, cred că s-ar bucura și responsabilii silvici. Ar putea cu ușurință să fie mai exigenți. Să dea vina pe mine. Ce mai contează câțiva «simpatizanți în plus» din cei care supraîncarcă camioanele sau fac alte nereguli…”, transmite Romeo Dunca.

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin așteaptă acum sugestii de la persoanele interesate de punerea la punct a unui astfel de sistem de supraveghere, cu privire la locurile unde ar trebui amplasare astfel de camere de supraveghere. Locațiile ideale ar trebui să îndeplinească următoarele criterii:

• Să fie la intrarea sau ieșirea din primul sat de la marginea pădurii astfel încât să nu existe scuza că se vine din altă direcție.
• În incinta unei proprietăți cu acceptul proprietarului pentru a avea sursă de curent și protecție.
• Focusarea camerei să prindă drumul cu posibilitatea identificării numărului de înmatriculare .
• Locația să fie acolo unde în mod frecvent se extrage lemn din pădure.

„Am putea chiar și premia un proiect în detaliu pentru o astfel de supraveghere a județului până la apariția vestitului proiect național de urmărire a tranzitului masei lemnoasă”, mai precizează Romeo Dunca.

Karina TINCUL

Într-o singură săptămână, polițiștii cărășeni împreună cu inspectori silvici de la Garda Forestieră Județeană Caraș-Severin au efectuat mai multe controale la depozitele și platformele primare de exploatare a materialului lemnos, precum și controale în trafic, la autovehiculele care transportă masă lemnoasă pe drumurile din județ. Despre rezultatele acestei acțiuni, Alina Boeru Purtător de cuvânt al IPJ Caraș-Severin a declarat:

„În urma abaterilor constatate, polițiștii de la Compartimentul Combaterea Delictelor Silvice au aplicat 6 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 34.000 de lei și s-a dispus confiscarea valorică și faptică a unei cantități totale de 674 de metri cubi de material lemnos, de diferite specii și sortimente, în valoare de 101.343 de lei.

Vă ofer și câteva exemple: la data de 27aprilie, pe un drum public din apropiere de Bozovici, polițiștii au oprit pentru control un ansamblu de vehicule, care transporta peste 44 de metri cubi lemn de foc, deși în documentele de însoțire figurau doar 28 de metri cubi, pentru diferența de peste 16 metri cubi de lemn, conducătorul auto neputând prezenta documente legale. În acest caz, polițiștii au aplicat o sancțiune contravențională de 6.000 de lei și au dispus confiscarea fizică a celor 16,5 metri cubi de lemn de foc, fără documente.

În urma unor controale efectuate la două societăți comerciale din zona Oravița, s-a stabilit că persoanele juridice în cauză au livrat peste 27 de metri cubi lemn de foc, specia fag, fără proveniență legală. Și în acest caz, s-au aplicat amenzi contravenționale de 5.000 de lei și s-a dispus confiscarea valorică a materialului lemnos estimat la peste 4.600 de lei.

De asemenea, s-au efectuat verificări cu privire la modul de respectare a prevederilor legale privind proveniența materialelor lemnoase înregistrate în aplicația SUMAL și expedierea materialului lemnos din platformele primare, rezultând în cazul mai multor societăți comerciale din zonele Caransebeș, Bocșa și Bozovici, un volum total de peste 590 de metri cubi de lemn, în valoare de aproximativ 85.000 de lei, transportat peste volumul înregistrat în procesele verbale de reprimire.

În aceste cazuri, au fost aplicate sancțiuni contravenționale de 20.000 de lei și s-a dispus confiscarea valorică a celor peste 590 metri cubi de lemn, de diferite specii și sortimente.

Polițiștii cărășeni împreună cu reprezentanții celorlalte instituții cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii ilegalităților în domeniul silvic continuă acțiunile pe raza județului și în perioada următoare, a mai precizat Alina Boeru.

Dan AGACHE

Polițiștii cărășeni au confiscat peste 300 de metri cubi de lemn de foc dintr-un depozit deținut pe raza județului Caraș-Severin de două societăți din județul Timiș. Cele două companii nu au putut prezenta polițiștilor nici un act din care să rezulte proveniența materialului lemnos.

„În perioada 21.03-04.04.2018, lucrătorii Serviciului de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Caraș-Severin, împreună cu lucrători din cadrul Gărzii Forestiere Judeţene Caraş-Severin, au identificat pe raza localităţii Teregova un depozit de materiale lemnoase, aparţinând unui număr de două societăți comerciale înregistrate în județul Timiș.

În urma verificărilor efectuate de polițiști a rezultat faptul că cele două societăţi comerciale deţin cantitatea de 304,23 mc lemn de foc fără documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor cu privire la legalitatea provenienţei acestuia”, explică reprezentanții Inspectoratului Județean de Poliție Caraș-Severin.

Cele două societății s-au ales cu două sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 6.000 lei.

În plus, s-a dispus măsura confiscării faptice a cantităţii de 304,23 mc lemn de foc.

Reprezentanții IPJ asigură că polițiștii cărășeni sub coordonarea Serviciului de Ordine Publică, vor desfășura și în perioada următoare acțiuni specifice pe raza întregului județ, în vederea prevenirii și combaterii infracționalității în domeniul silvic.

Cantitatea de lemn confiscată este una importantă, dacă luăm în considerare faptul că în urma acțiunilor derulate de IPJ pentru combaterea infracționalității în domeniul silvic pe tot parcursul anului trecut, au fost confiscate 1423 de metri cubi de material lemnos (dintre care 572 mc faptic și 850 mc valoric)

Diana RADU

La aproape 100.000.000 de lei se ridică cifra de afaceri realizată în anul 2017 de Direcția Silvică din Caraș-Severin, conform unui raport prezentat în ședința Colegiului Prefectural de luna aceasta de către directorul instituției, Daniel Poliță.

Mai exact, în respectivul raport se precizează că la finele anului la finele anului 2017, conducerea instituției prognozează realizarea unei cifre de afaceri de 93.970 mii lei și a unui profit de 15.000 mii lei (16% din cifra de afaceri).

Principala sursă de venit a Direcției Silvice Caraș-Severin o constituie masa lemnoasă. Cantitatea de masă lemnoasă ce poate fi exploatată în anul 2017 de Direcția Silvică din Caraș-Severin, aprobată de Consiliul de Administrație al RNP Romsilva, este de 713.000 metri cubi și reprezintă 78% din posibilitatea anuală a pădurilor, conform amenajamentelor silvice, se precizează în raport. Până la finele anului 2017, directorul Daniel Poliță estimează că vor fi exploatați 634.000 mc.

Direcția Silvică din Caraș-Severin înregistrează venituri și din valorificarea altor produse și servicii decât masa lemnoasă: păstrăv de consum obținut  în cele 4 păstrăvării proprii (250 de tone), puieți forestieri, plante medicinale, asigurarea serviciilor de administrare a fondului forestier aparținând altor proprietari, servicii de paza pădurilor, prestații silvici, servicii de transport, acțiuni de vânătoare și pescuit sportiv, închirieri imobile, silvoturism.

În raportul prezentat în ședința Colegiului Prefectural sunt trecute în revistă și investițiile realizate în anul 2017: lucrări de reabilitare a unor drumuri forestiere (în valoare de 8,7 milioane de lei, finanțarea fiind asigurată din fondul de accesibilizare), lucrări de corectare a torenților (1 milion de lei alocați de la B.D.C.E) și lucrările de reabilitare a sediilor ocoalelor și cantoanelor silvice, dar și pentru modernizare a utilajelor uzate cu durata de folosință expirată (1 milion de lei proveniți din surse proprii).

Karina TINCUL

Un scurt periplu realizat la pas, într-un peisaj al cărui pitoresc superb te face să scoți încă de la prima vedere condeiul sau pensula, Dognecea – Ocna de Fier, îți poate creea reacții nebănuite la aprofundarea zonei, întrebându-te, pe bună dreptate, de ce, pentru Dumnezeu suntem chiar noi beneficiarii unui relief atât de bogat prin diversitatea lui, a unor locuri minunate, dacă tot ceea ce reușim este această bătaie de joc aplicată sistematic la adresa mediului înconjurător?! Veți spune că „nu noi suntem vinovați de acest semi-dezastru ecologic din zona Dognecea – Ocna de Fier“, nu cel care citește aceste rânduri este parte implicată în procesul de poluare și distrugere, unul care se agravează de la zi la zi. Ba dimpotrivă, oricare dintre cei care trecem prin zone care suferă astfel de intervenții nefaste ale semenilor noștri, așa cum este cazul zonei amintite, Dognecea – Ocna de Fier, se face vinovat și complicele celor ce și-au făcut un rost în viață din a culca la pământ pădurile, din aruncatul deșeurilor în văile de aici, din distrugerea drumurilor județene și a celor forestiere prin transporturile agabaritice cu material lemnos care se realizează.

Dacă putem vorbi de o zonă bine punctată din județul Caraș-Severin în care reprezentanții unor instituții precum AGENȚIA DE PROTECȚIE A MEDIULUI CARAȘ-SEVERIN, COMISARIATUL GĂRZII DE MEDIU CARAȘ-SEVERIN, ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT, băieții cu „cântarul“ de la DIRECȚIA DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT, CORPUL DE CONTROL  AL PREȘEDINTELUI CONSILIULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN ar trebui să să fie prezenți, atunci cu siguranță aceasta ar trebui să fie Dognecea – Ocna de Fier.

Dacă acest județ îl tratăm la „mișto“, atunci caterinca ar trebui să sune în genul „Ne-am săturat de fapte, vrem promisiuni!“

 Cu o mașină de teren (altfel n-ai nicio șansă) intrăm de pe dealul Lupacului al Reșiței pe drumul spre Dognecea, lăsăm în stânga celebrul centru de management integrat al deșeurilor, această haldină de dimensiuni gigantice, despre care s-a tot vorbit și care sperăm să își demonstreze într-un final beneficiile iar noi să mai fim încă în viață atunci, pe un Drum Județean 586 infernal, fără urmă de asfalt, doar piatră, gropi și noroaie, o apucăm spre Dognecea, după ce ne intersectăm cu DJ 586A prin punctul denumit de localnici „Crucea Fierului“.

Pe drum uiți din când în când de „calitatea“ indiscutabilă a gropilor atunci când dai cu ochii de mormanele de gunoi aruncat care-ncotro, de cei care nu au nicio legătură cu conceptul tot mai aprofundat și dezbătut al ecologizării. Pe românește spus, „îi doare la bască“ pe concetățenii noștri unde își aruncă mizeriile și resturile care le prisosesc, important e să nu fie în imediata apropiere a gospodăriei lor. Mentalitate a epocii de piatră și probabil că, la rândul lor, ar merita tratați în consecință, atunci când sunt prinși că aduc aceste „omagii“ mediului înconjurător!

La fel de bine stă zona și în ce privesc „talentații“ tăietorii de lemne, cei care fac profit nesimțit din vânzarea „aurului verde“ al Caraș-Severinului.  Ei sunt peste tot în această zonă iar modul în care exploatează masa lemnoasă din zona Dognecea ridică mari semne de întrebare, de care nici Direcția Silvică nu credem să fie străină. Acești băieți care au plecat de la o Dacie papuc cu podul pedalier găurit îți râd în nas din gipane de lux sau din apropierea unor utilaje forestiere pe care acum doi-trei ani nici nu și le închipuiau. Totul e să ai tupeu și să știi care-i „joaca“.  Cine îi mai întreabă și îi monitorizează pe acești băieți în legătură cu ce tăieri execută, cât încarcă, cine cântărește aceste transporturi agabaritice pe osie, cine se îngrijește de pădurea noastră? Dacă întrebi responsabilii instituțiilor, răspunsurile vor fi pline de emfaza scaunelor în care s-au cuibărit pe bani mulți. Nimic concret, nimic la fața locului. Dacă ar fi să parafrazez un clasic în viață care dă bine pe sticlă, le-aș spune de la obraz celor ce stau pe banii statului în strânsă legătură cu situația din pădurile zonei Dognecea: „Ne-am săturat de fapte, vrem promisiuni!“

De vorbă cu „nea“ Ion din Dognecea…

La intrarea în Dognecea îl întâlnim pe nea Ion Stoianovici, pădurar pensionar, fost lucrător la Ocolul Silvic Bocșa Română, despre care aflăm că a fost absolvent în 1975 al Școlii Silvice Timișoara. „Când profesorul meu scotea frunzele din buzunar, știam exact fiecare ce arbore reprezintă. Altfel, nota era 1. S-a făcut școală, nu jucărie!“

Reper 24 – Ce mai faceți, ce se mai întâmplă, nea Ioane, la Dognecea?

Ion Stoianovici – Mă doare sufletul de ce văd că trece pe drum. Schweighofer-ul parcă a ajuns la noi. Văd cum trec mașinile încărcate cu lemne și săracul drum cum suferă, de am ajuns să ne dăm din groapă în groapă. Și asta o resimt zilnic sau de câte ori când merg eu la Reșița sau vin turiști care trec pe aici ca să ajungă la lac.

Apropo de lac, aici vara veneau oamenii să se relaxeze, iar unii, care nu aveau posibilități, veneau și petreceau clipe de relaxare chiar în coada lacului. Dar acum cine să mai vină, dacă lacul care era odată limpede astăzi e tulbure și nămolos?

Fenomenul despre care vorbește nea Ion se datorează necorectării cursurilor de ogașe de pe versanții pădurilor din Dognecea și ca urmare a intervenției iresponsabile cu utilaje forestiere a celor care se ocupă de exploatarea masei lemnoase.

Pentru a înțelege despre ce fenomen vorbim, putem doar să ne gândim că pentru a ajunge la momentul exploatării, un fag, un gorun, un frasin ar trebui să atingă vârsta de 110 – 120 de ani iar agenții economici îl taie fără milă într-un minut!  În legătură cu modul în care este exploatată masa lemnoasă în zona Dognecea, fostul silvicultor afirmă că „astăzi vezi pădurea pe picior iar mâine o vezi la pământ sau încărcată în camioanele care iau calea depozitelor și mai apoi lemnu-i valorificat peste hotare“. Înainte de exploatarea masei lemnoase ar fi necesar ca aceste cursuri de pâraie și ogașe să beneficieze de lucrări de regularizare pentru ca mâlul să fie decantat înainte ca acesta să ajungă în lacul Dognecea pentru a nu oferi aspectul inestetic al luciului de apă, așa cum se poate vedea și în imaginile surprinse la fața locului. (Foto) Un pitoresc confiscat de către cei care taie pădurile din jurul comunei Dognecea. Nea Ion are lacrimi în ochi atunci când își amintește cum bea apă limpede, luată în căușul palmelor, din ogașul care acum este maro.

Sesizate, Comisariatul GNM și Apele Române cer un scurt răgaz…30 de zile! 

Situația a fost deja prezentată atât Comisariatului Gărzii de Mediu dar și la sediul Apelor Române de către cetățenii revoltați din comuna Dognecea. Reprezentanții acestor instituții au cerut un „răgaz“ de 30 de zile pentru a oferi un răspuns. Atât să fie nevoie pentru un lucrător care trebuie să se preocupe în principal de protejarea mediului și a cursurilor apelor râurilor, pârâurilor, pentru a introduce cheia în contactul autovehiculelor plătite din bani publici și a ajunge la locul sesizării? „Doar“ 43.200 de minute?

Din păcate, situația de la Dognecea impune mai multă operativitate și pragmatism din partea autorităților, care ar trebui să intervină pentru salvarea pădurilor din zona Dognecea, a lacului Dognecea, acestei zone pitorești din Caraș-Severin care ar trebui protejată de acești exploatatori de masă lemnoasă care o calcă fără milă în picioare.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157681346483956″]

P.S.

L-am întrebat pe Ion Stoianovici despre viață, despre Dognecea, dar mai ales am stăruit în legătură cu devenirea domniei sale în lumea silviculturii. „Am slujit la un renumit șef de ocol, Dumnezeu să-l Odihnească, Rotaru Gheorghe, cu dragoste și devotament am slujit pentru codrii românești iar acuma m-apucă jălea când văd dezastrul din pădurile Ocolului Silvic Bocșa Română. Mă bucur totuși că din arborele genealogic al fostului meu șef, descendenți pe linie directă îi sunt fiul Stejărel Rotaru, eminent silvicultor și un om care își demonstrează capacitatea în slujba costumului verde și celălalt fiu care este tot inginer silvic, Ghiță Rotaru. Și tot în aceeași galerie de silvicultori hăruiți de Dumnezeu se înscrie și nepotul fostului meu șef, care este tot inginer silvic“. Un cuvânt de apreciere a fost menționat de nea Ion și pentru actualul șef „cu părul alb“ al Ocolului Silvic Bocșa Română, Mihai Moatăr, despre a cărui echipă de ingineri silvicultori, însă, s-a arătat profund dezamăgit.

Închei amintindu-vă că în urmă cu mai mulți ani, cunoscuta realizatoare de show-uri de la PRO TV, Mihaela Tatu își achiziționase o căsuță la Dognecea, chiar pe malul Lacului, de care era tare mândră și unde se retrăgea adeseori. Recent starul media și-a vândut proprietatea. Să-i fi dispărut inspirația Mihaelei odată cu dispariția cristalinului apei din lacul Dognecea?

Sergiu TABAN

O bună parte a activităților și a investițiilor plănuite pentru anul 2016 de Direcția Silvică din Caraș-Severin sunt practic blocate în acest moment. Motivul: încă nu a fost licitată masa lemnoasă ce va fi vândută anul acesta în Caraș-Severin. Drept urmare, reprezentanții Direcției Silvice nu știu încă de ce sumă vor dispune anul acesta pentru investițiile în lucrări și modernizări. 

Peste 670.000 de metri buni și-a propus inițial Direcția Silvică din Caraș-Severin să exploateze în acest an. Cantitatea este ceva mai scăzută decât anul trecut și este foarte posibil să fie și mai redusă, având în vedere că practic primele două luni din an au trecut deja.

Întârzierea a fost provocată de faptul că agenții economici au boicotat primele două licitații, derulate în decembrie și ianuarie, nemulțumiți de faptul că prețul masei lemnoase a crescut. Situație este similară în întreaga țară, în prezent Regia Națională a Pădurilor lucrând la stabilirea unor noi prețuri.

„Regia Națională încearcă acum, urgent, să stabilească alte prețuri, conform noului regulament care pot să scadă cu 10% la fiecare licitație. Să vedem ce se întâmplă. Sper ca în cel mai scurt timp, până la sfârșitul lunii februarie, să putem să organizăm o licitație la care să participe agenți economici, pentru că am pierdut deja 2 luni și masa lemnoasă pe care ne-am programat-o să tăiem în anul acesta nu se va mai tăia.

Și dacă avem masă lemnoasă netăiată, nu avem atâția bani câți ne-am propus în bugetul pe venituri și cheltuieli pe anul acesta. Dacă avem bani putem să facem mult mai multe lucruri, dacă nu asigurăm doar salariile, împăduririle, lucrările de îngrijire și cam atât”, a explicat pentru Reper 24, directorul Direcției Silvice Caraș-Severin, Ștefan Stănescu.

Printre investițiile pe care și le-a propus pentru acest an conducerea Direcției Silvice Caraș-Severin, se numără printre altele reabilitarea unor drumuri forestiere și dotarea cu noi utilaje de lucru.

Karina TINCUL